ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2795/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2795/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 5 din 16 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 10528/85/2012, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), (2) C. pen., 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen. și a art. 74 lit. a), C. pen., 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.I.C. la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
În baza art. 86
1
C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pe o durată de 6 ani ce constituie termen de încercare în condițiile art. 86
2
C. pen.
În baza art. 86
3
C. pen. s-au impus inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciu de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu;
b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 86
3
alin. (3) C. pen., i s-a impus inculpatului obligația de a se supune măsurilor de control, tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere prev. de art. 86
4
C. pen.
În baza art. 350 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului D.I.C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă 18 din 03 octombrie 2012 emis de Tribunalul Sibiu, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data 03 octombrie 2012 până la data punerii efective în libertate.
A fost încredințată supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu.
În baza art. 7 Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a S.N.D.G.J.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a arătat că pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate se suspendă și pedeapsa accesorie.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui cuțit de bucătărie marca S. cu mâner din plastic de culoare neagră, cu lungimea de 34,5 cm ridicat de la inculpat la data de 02 octombrie 2012, potrivit dovezii aflate la dosarul cauzei.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. rap. la art. 1349, 1357 noul C. civ., a fost obligat inculpatul la plata, către partea civilă M.G.D., a sumei de 15.000 RON cu titlu de daune morale, și respinge celelalte pretenții formulate în cauză. Această dispoziție a primei instanțe a fost îndreptată prin Încheierea din 18 ianuarie 2013 în sensul de a conține și referirea expresă la numele părții civile.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, O.U.G. nr. 72/2006, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.913,23 RON către Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu cu titlu de despăgubiri la care adaugă dobânzi și penalități de întârziere calculate la suma datorată.
S-a constatat că Serviciul de Ambulanță Județean Sibiu nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.900 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, înregistrat la această instanță sub nr. 10528/85/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.I.C., cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, întreține concubinaj și are trei copii minori în întreținere, cu stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), (2) art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
În fapt, s-a reținut că inculpatul este consătean cu partea vătămată M.G.D., iar din primăvara anului 2012 între părți relațiile au devenit tensionate, punctate cu repetate acte de violență reciprocă generate de consumul de alcool și afirmația făcută de partea vătămată că inculpatul i-a sustras din gospodărie mai multe găini și bunuri.
Pe acest fond, în data de 02 octombrie 2012 în jurul orelor 18:30 - 19:00 în drum spre locuința sorei sale, martora C.D., unde a fost solicitat să sacrifice un miel, inculpatul a trecut prin fața porții imobilului locuit de partea vătămată pe care l-a chemat în stradă.
Timp de câteva minute părțile au purtat o discuție axată pe solicitarea făcută de inculpat de a participa, alături de partea vătămată și alți cunoscuți ai acesteia, la lucrările de construcție aflate în derulare în gospodăria părții vătămate, solicitare refuzată de victimă pe motiv că inculpatul i-a furat din gospodărie diverse bunuri, în împrejurări similare celei care făcea obiectul discuției.
Enervat de refuzul părții vătămate și iritat de acuza adusă, inculpatul aflat în stare de ebrietate, a atacat victima în stradă și a lovit-o inițial cu un obiect contondent în zona capului, după care i-a aplicat o lovitură cu cuțitul așa cum era ambalat în pungă, lovitură care a vizat zona cervicală.
Deși a constatat că lovitura de cuțit aplicată părții vătămate i-a cauzat acesteia o plagă care sângera abundent, inculpatul a adoptat o atitudine zeflemitoare față de persoana acesteia spunându-i cu sarcasm "na că ți-am tăiat beregata fraiere".
Imediat după exercitarea actelor de violență asupra victimei, tatăl acesteia, martorul M.G., îngrijorat de faptul că fiul său nu s-a reîntors în curte, a ieșit în stradă, moment în care inculpatul, aflat în apropierea victimei, a intenționat să-l atace și pe martor, intenție nefinalizată deoarece martorul s-a înarmat cu un laț, obiect cu care l-a determinat pe inculpat să se îndepărteze de locul faptei.
Actele de violență exercitate de inculpat asupra victimei s-au soldat cu un hematom epicranian la nivelul regiunii temporale drepte și o plagă tăiată în regiunea cervicală antero-laterală dreapta cu secțiunea venei jugulare externe a pachetului muscular din zonă și cartilajului tiroid drept, leziuni traumatice grave care au impus spitalizarea victimei și supunerea ei la o intervenție chirurgicală în regim de urgență pentru salvarea vieții.
Constatarea medico-legală efectuată victimei a reținut că leziunile traumatice pot data din data de 2 octombrie 2012, au fost produse prin lovire cu un corp dur, în cazul celei de la nivelul capului, respectiv corp tăietor înțepător în cazul celei din regiunea cervicală iar prin aceste leziuni viața victimei a fost pusă în primejdie.
În drept, s-a constatat că, fapta inculpatului D.I.C. care, în data de 2 octombrie 2012, în comuna Rășinari, în stradă, pe fondul consumului de alcool și a unei relații tensionate anterioare cu victima, i-a aplicat acesteia o lovitură cu un obiect contondent care a vizat zona temporală dreaptă, soldată cu producerea unui hematom epicranian și o alta, cu lama unui cuțit, în zona cervicală dreapta soldată cu secțiune de venă jugulară externă, cartilaj tiroid drept și a pachetului muscular corespunzător zonei, leziuni traumatice grave care au pus în primejdie viața victimei, salvarea ei datorându-se îngrijirilor medicale calificate acordate cu oportunitate, întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele probe:
- p.v. de cercetare la fața locului;
- raport de constatare medico-legală nr. 404/II/a/44 al SML Sibiu;
- raport de constatare medico-legală nr. 479/II/a/48 din 31 octombrie 2012;
- raport de expertiză medico-legală nr. 456/VIII/a/29-33 din 18 octombrie 2012;
- raport de expertiză psihiatrică nr. 506/IV/a/56 din 31 octombrie 2012;
- raport de expertiză traseologică nr. 68465 din 25 octombrie 2012 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J.Sibiu;
- dovada de ridicare a cuțitului folosit la agresarea victimei;
- p.v. de examinare criminalistică a cuțitului corp delict, a materialului textil și al pungii în care a fost ambalat cuțitul, a obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte purtate de inculpat la momentul comiterii faptei;
- declarațiile părții vătămate;
- declarațiile martorilor M.T., S.I., C.D., D.C.E.;
- declarațiile inculpatului;
În faza de judecată, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care și le-a însușit, invocând dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen.
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, în faza de urmărire penală și însușit de inculpat, tribunalul a reținut, în fapt, că, în seara zilei de 2 octombrie 2012 inculpatul, deplasându-se spre locuința surorii sale, C.D., a trecut prin fața porții imobilului părții vătămate, ocazie cu care a chemat-o pe aceasta în stradă pentru a discuta în legătură cu ajutorul pe care l-ar putea da inculpatul și alți cunoscuți ai acestuia părții vătămate la lucrările de construcție pe care le desfășura partea vătămată la imobilul său. Deranjat de afirmațiile părții vătămate potrivit cărora inculpatul i-ar fi sustras din gospodărie mai multe bunuri și găini, precum și de refuzul părții vătămate de a primi ajutorul inculpatului, acesta din urmă, aflat în stare de ebrietate, a lovit victima cu un obiect contondent în zona capului după care i-a aplicat o lovitură cu cuțitul pe care îl avea asupra sa, ambalat într-o pungă, în zona cervicală, determinând o sângerare abundentă a acestuia, afirmând, cu sarcasm "na că ți-am tăiat beregata fraiere". La scurt timp după acest incident, martorul M.G., tatăl părții vătămate, a ieșit la poartă pentru a afla motivul pentru care fiul său nu s-a întors în casă. În momentul în care martorul a ieșit la poartă inculpatul a încercat să-l atace pe martor însă acesta din urmă s-a înarmat cu un laț determinându-l astfel pe inculpat să se retragă și să părăsească locul faptei.
Loviturile aplicate părții vătămate au determinat producerea unui hematom epicranian la nivelul regiunii temporale drepte și o plagă la nivelul regiunii cervicale anterioare de 17 cm lungime, prima leziune putând fi produsă prin lovire cu un corp dur, iar a doua prin lovire cu un corp tăietor înțepător printr-o mișcare de translație la dreapta și de sus în jos. Aceste leziuni necesită 25 - 30 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații, iar forma finală a vindecării va fi apreciată pe calea unei expertize ce se va efectua după 6 luni. Plaga cervicală suferită a determinat ca viața părții vătămate să fie pusă în primejdie.
În faza de urmărire penală inculpatul a acreditat ideea că, după lovirea părții vătămate, a fost urmărit de tatăl acesteia care a aruncat o bucată de laț în direcția sa lovindu-l în omoplatul stâng. Potrivit expertizei traseologice efectuate în cauză, pe tricoul inculpatului este prezentă o secțiune creată cu un obiect tăietor-înțepător, orificiul putând fi creat de cuțitul corp delict trimis pentru examinare. În aceste condiții, aceste apărări ale inculpatului urmează să fie înlăturate.
Pe de altă parte, inculpatul a invocat în favoarea sa existența unor afecțiuni psihice care l-au făcut să nu aibă reprezentarea faptelor sale. Potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în cauză de SML Sibiu inculpatul prezintă retard mintal ușor cu tulburări de comportament și uz nociv pentru sănătate al alcoolului, însă inculpatul a acționat cu discernământul păstrat, nefiind impuse măsurile de siguranță prev. de art. 113 C. pen. și 114 C. pen.
Fată de acest probatoriu administrat în cauză (p.v. de cercetare locală, dovadă ridicare cuțit, planșe foto, raport medico-legal al victimei, expertiză traseologică, declarațiile părții vătămate, expertiză psihiatrică, declarațiile martorilor M.T., S.I., C.D., D.C., declarațiile inculpatului) tribunalul a constatat că fapta inculpatului care, în stradă, pe fondul consumului de alcool și al unor relații anterioare tensionate, a aplicat părții vătămate o lovitură în zona temporală dreaptă cu un obiect contondent, care a produs un hematom epicranian, și o lovitură cu lama unui cuțit, în zona cervicală dreaptă care a produs secțiune de venă jugulară externă, cartilaj tiroid drept și a pachetului muscular corespunzător, leziuni care au pus în primejdie viața victimei, întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, faptă prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), (2) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
La încadrarea juridică a faptei tribunalul a avut în vedere faptul că inculpatul a lovit victima în zona cervicală cu lama unui cuțit, lovitura având o intensitate sporită, dovadă fiind și rezultatul produs (secțiune venă jugulară, cartilaj tiroid drept și pachet muscular corespunzător). În acest context, dată fiind zona corpului vizată, obiectul vulnerant, intensitatea loviturii, tribunalul a apreciat că, în cauză, sunt întrunite elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, fapta fiind săvârșită în stradă, ceea ce face să fie incidentă circumstanța agravantă prev. de art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. aceea a săvârșirii faptei în public.
De asemenea, instanța, având în vedere poziția procesuală a inculpatului care, înainte de începerea cercetării judecătorești, a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare, solicitând judecarea în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, invocând dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen. a făcut aplicarea dispozițiilor art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. reducând cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege.
Pe de altă parte, prima instanță a reținut existența circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., respectiv conduita bună a inculpatului înaintea săvârșirii faptei, acesta neavând antecedente penale.
Pe cale de consecință, tribunalul având în vedere aceste circumstanțe, reale și personale, dar și natura faptei săvârșite (o infracțiune contra vieții persoanei) gradul de pericol social al acesteia, împrejurările în care aceasta a fost comisă (pe fondul consumului de alcool și al acuzațiilor aduse de partea vătămată potrivit cărora inculpatul ar fi sustras din gospodăria sa mai multe bunuri și găini) a aplicat inculpatului o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat.
Întrucât dispozițiile art. 174, 175 C. pen. prevăd pentru această infracțiune pedeapsa închisorii și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile, tribunalul în baza art. 65 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
De asemenea instanța a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
La aplicarea acestor interdicții, prima instanță a avut în vedere natura și gravitatea faptei săvârșite (o infracțiune contra vieții persoanei) împrejurările în care aceasta a fost comisă și persoana inculpatului (care nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat fapta) astfel că a apreciat că inculpatul nu prezintă garanțiile morale necesare pentru a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și nici de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate tribunalul, având în vedere faptul că pedeapsa aplicată nu depășește 4 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, a recunoscut fapta, o regretă, a apreciat că prezenta condamnare constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, nu va mai săvârși alte infracțiuni, motiv pentru care, în baza art. 86
1
C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare pe o durată de 6 ani, ce constituie termen de încercare.
În baza art. 86
3
C. pen. tribunalul a impus inculpatului, pe durata termenului de încercare, următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciu de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Întrucât expertiza psihiatrică efectuată inculpatului relevă faptul că acesta are tendințe toxicofile iar actele medicale depuse la dosarul cauzei atestă faptul că inculpatul suferă de maladia Langdown Down, fiind încadrat în gradul III de handicap, fiind în atenția cadrelor medicale cu această maladie și având în îngrijire trei minori, a apreciat că este în interesul societății și al inculpatului ca acesta să fie supus tratamentului medical corespunzător și să fie consiliat corespunzător, astfel că, în baza art. 86
3
alin. (3) C. pen. a impus inculpatului obligație de a se supune măsurilor de control, tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
Prima instanță a încredințat supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu.
În baza art. 35
9
C. pen. tribunalul a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 86
4
C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii, a mai constatat prima instanță.
Dată fiind împrejurarea că tribunalul a pronunțat o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, față de dispozițiile art. 350 alin. (3) C. proc. pen., a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea Mandatului de arestare preventivă nr. 18 din 3 octombrie 2012 emis de Tribunalul Sibiu dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 88 C. pen. prima instanță a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 3 octombrie 2012 până la data punerii efective în libertate.
Întrucât bunurile care au fost folosite la săvârșirea unei infracțiuni sunt supuse confiscării speciale, potrivit art. 118 lit. b) C. pen., prima instanță a dispus confiscarea de la inculpat a unui cuțit de bucătărie marca S. cu mâner din plastic de culoare neagră, cu lungimea de 34,5 cm, ridicat de la inculpat potrivit dovezii de ridicare.
Sub aspectul laturii civile, tribunalul a constatat că partea vătămată M.G.D. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.000 RON reprezentând daune morale cu motivarea că fapta i-a afectat aspectul fizic rămânând cu o cicatrice vizibilă, partea vătămată rămânând cu dureri la mobilitatea gâtului și dificultăți la înghițire și vorbire. Inculpatul a fost de acord cu plata unor despăgubiri cu titlu de daune morale însă a solicitat ca instanța să evalueze nivelul acestor daune. Față de urmările suferite de partea vătămată urmare a faptei culpabile comise de inculpat (intervenții chirurgicale, cicatrice, dureri) de necesitatea reevaluării ulterioare a stării de sănătate a acesteia, tribunalul a apreciat că o sumă de 15.000 RON este în măsură să acopere prejudiciul moral suferit de partea vătămată, care a necesitat 25 - 30 zile de îngrijiri medicale pentru recuperare.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, O.U.G. nr. 72/2006, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.913,23 RON către Spitalul Clinic de Urgență Sibiu cu titlu de despăgubiri.
Întrucât Serviciul de Ambulanță Județean Sibiu a comunicat faptul că nu se constituie parte civilă în cauză, prima instanță a constatat această împrejurare.
În baza art. 7 Legea nr. 76/2008 tribunalul a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a S.N.D.G.J.
Inculpatul, fiind în culpă procesuală, în baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.900 RON din care 1.500 RON în faza de urmărire penală.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen, apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, solicitând desființarea sentinței și, în rejudecare, pronunțarea unei hotărâri în sensul înlăturării dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. și a dispozițiilor art. 86
1
C. pen.
În motivarea apelului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a arătat, în esență, că simpla lipsă a antecedentelor penale ale inculpatului nu justifică reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și că executarea pedepsei în regim de detenție răspunde cel mai bine criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. și scopurilor prev. de art. 52 C. pen.
În fața instanței de apel, procurorul de ședință a arătat că reformulează apelul în sensul că solicită menținerea hotărârii în legătură cu circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. însă solicită ca pedeapsa să fie executată în regim de detenție, apreciind că reeducarea inculpatului nu se poate realiza decât prin privarea de libertate a acestuia.
Prin Decizia penală nr. 39/A din 25 februarie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva Sentinței penale nr. 5 din 16 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 10528/85/2012.
A desființat sentința apelată numai sub aspectul individualizării judiciare a modalității de executare a pedepsei principale și, rejudecând în aceste limite:
A înlăturat din sentința apelată dispozițiile art. 86
1
, art. 86
2
, art. 86
3
și art. 71 alin. (5) C. pen. referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 4 ani închisoare și a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicate inculpatului D.I.C.
A dispus executarea în regim de detenție a pedepsei principale de 4 ani închisoare, aplicate inculpatului D.I.C. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) și (2), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplic. art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen.
A menținut, în rest, dispozițiile sentinței apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a apreciat că numai executarea pedepsei în regim de detenție ar putea conduce la reeducarea inculpatului, asigurându-se și prevenția generală.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul legal de 10 zile, prevăzut de art. 385
3
C. proc. pen., inculpatul D.I.C.
Criticile formulate de recurentul inculpat vizează netemeinicia pedepsei aplicate, solicitând stabilirea unei modalități de executare neprivative de libertate.
În susținerea acestor critici, inculpatul D.I.C. invocă dispozițiile art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen.
Analizând decizia penală atacată în raport de dispozițiile art. 385
6
alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora instanța de recurs analizează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 385
9
C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat și urmează a fi respins ca atare pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Înalta Curte amintește că Decizia penală nr. 39/A, împotriva căreia inculpatul a declarat recurs, a fost pronunțată la data de 25 februarie 2013, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, lege prin care a fost modificat conținutul art. 385
9
C. proc. pen., prin abrogarea unor cazuri de casare și prin modificarea conținutului cazurilor de casare rămase în vigoare.
În cauza dedusă judecății, recurentul inculpat D.I.C. solicită aplicarea unui regim sancționator mai blând, invocând în susținerea recursului dispozițiile art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen.
Înalta Curte amintește că prin Legea nr. 2/2013 dispozițiile art. 385
9
C. proc. pen. s-au modificat.
Reține Înalta Curte că motivul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen. nu este incident în cauză.
Cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen. se referă la situația în care hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii.
Nici una din aceste situații reglementate de dispozițiile legale evocate nu se regăsește în cauza dedusă judecății.
Recurentul inculpat critică modul de individualizare a pedepsei sub aspectul modalității de executare a pedepsei, ori, din acest punct de vedere, apreciază Înalta Curte că nu poate supune analizei acest motiv de recurs prin prisma dispozițiilor art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen., caz de casare care se referă doar la "chestiuni de drept", iar greșita individualizare a pedepsei, ca atribut exclusiv al instanței de judecată, nu constituie o astfel de chestiune de drept care să fie aptă să atragă incidența cazului de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen.
De altfel, din expunerea de motive a Legii nr. 2/2013, rezultă că una din necesitățile ce au determinat emiterea acestei legi a fost transformarea Înaltei Curți de Casație și Justiție astfel încât este lipsit de sens de a proroga incidența unor cazuri de casare asupra unor probleme ce exced conținutului acestora.
Față de aceste considerente, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul D.I.C. împotriva Deciziei penale nr. 39/A din 25 februarie 2013 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 20 septembrie 2013.
Procesat de GGC - AM