ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2878/2013

ÎNALTA CURTE DE CASATE Șl JUSTIȚIE

Asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 140 din 23 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar penal nr. 8519/85/2012, au fost condamnați inculpații:

- I.I. - la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infecțiunii prev. și ped. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) rap. la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) ,42 C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a ll-a , lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie pe perioada pedepsei aplicate.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată de 8 ani ce constituie termen de încercare.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.

În temeiul art. 86

3

C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune al Tribunalului Sibiu;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate în mijloacele lui de existență;

În baza art. 86

3

alin. (3) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatului respectarea obligației de a nu depăși limita teritorială a României decât cu încuviințarea instanței.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse de instanța de judecată.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 55 din 06 august 2012 emis de Curtea de Apel Alba lulia dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv în perioada 30 iulie 2012 - 31 iulie 2012 și din data de 06 august 2012 până la punerea efectivă în libertate.

- I.V. - la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infecțiunii prev. și ped. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) rap. la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie pe perioada pedepsei aplicate.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei, pe o durată de 8 ani ce constituie termen de încercare.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.

În temeiul art. 86

3

C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare condamnata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune al Tribunalului Sibiu;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate în mijloacele de existență;

În baza art. 86

3

alin. (3) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatei respectarea obligației de a nu depăși limita teritorială a României decât cu încuviințarea instanței.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse de instanța de judecată.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 57 din 06 august 2012 emis de Curtea de Apel Alba lulia dacă nu este arestată în altă cauză.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestului preventiv în perioada 30 iulie 2012 - 31 iulie 2012 și din data de 06 august 2012 până la punerea efectivă în libertate.

- G.D. la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) rap. la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a art. 37 lit. b) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie pe perioada pedepsei aplicate.

În baza art. 350 C. proc. pen. rap. la art. 148 lit. f) C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, măsură luată prin încheierea penală nr. 54 din 06 august 2012 a Curții de Apel Alba lulia (mandat de arestare preventivă nr. 58 din 06 august 2012).

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv în perioada 30 iulie 2012 - 31 iulie 2012 și din data de 06 august 2012 la zi.

- I.N.Z. - la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infecțiunii prev. și ped. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) rap. la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., a art. 37 lit. b) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie pe perioada pedepsei aplicate.

În baza art. 350 C. proc. pen. rap. la art. 148 lit. f) C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului măsură luată prin încheierea penală nr. 54 din 06 august 2012 a Curții de Apel Alba lulia (mandat de arestare preventivă nr. 56 din 06 august 2012).

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv în perioada 30 iulie 2012 - 31 iulie 2012 și din data de 06 august 2012 la zi.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța procurorului din data de 30 iulie 2012 asupra următoarelor bunuri:

- autoturism marca A. cu nr. de înmatriculare D. achiziționat la data de 02 mai 2012 de către inculpatul G.D.;

- autoturism P.B. cu nr. de circulație provizorie, achiziționat la data de 01 mai 2012 de inculpata I.V.

- autoturism marca R., utilizat de inculpatul I.I.;

- cameră foto marca S.S. aparținând inculpatului I.N.Z.;

- IP., aparținând inculpatei I.V.;

- telefon mobil marca L., aparținând inculpatei I.V.;

- telefon mobil marca N., aparținând inculpatului I.N.Z.

S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin aceeași ordonanță asupra autoturismului marca V.G., înmatriculat pe numele S.I.V.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 678/2001 coroborat cu art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpații G.D. și I.I. autoturismele marca A. și R. identificate mai sus.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. rap. la art. 998-999 C. civ., s-au admis acțiunile civile formulate în cauză de părțile civile G.M.,  N.M.M.,  A.G., F.M., , T.N.,  G.V., T.C., și, în consecință au fost obligați inculpații, în solidar, la plata despăgubirilor către părțile civile, astfel:

2.000 RON daune materiale și 1.000 euro sau echivalentul în RON la data plății daune morale către partea civilă G.M.;

2.760 RON daune materiale și 2.000 euro sau echivalentul în RON la data plății daune morale către partea civilă N.M.M.;

2.000 RON dauna morale către partea civilă F.M.;

1.000 euro sau echivalentul în RON la data plății daune morale către partea civilă T.N.;

2.000 euro sau echivalentul în RON la data plății daune morale către partea civilă G.V.;

3.000 RON daune morale către partea civilă A.G.;

1.000 euro sau echivalentul în RON la data plății daune morale către partea civilă T.C.

Au fost respinse celelalte pretenții formulate în cauză.

În baza art. 191 C. proc. pen. a fot obligat fiecare inculpat să plătească Statului suma de câte 1.290 RON cheltuieli judiciare, din care 1.050 RON reprezintă onorariu avocat din oficiu desemnat pentru părțile civile.

Determinând vinovăția inculpaților în limitele infracțiunilor expuse în actul de sesizare, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

În cursul anului 2010 inculpații dezvoltă o rețea tipică de trafic de persoane stabilindu-și reședința într-un imobil cu mai multe apartamente din localitatea D., F.E.S., Germania. În acest sens, inculpații au procedat la racolarea și recrutarea victimelor, care erau alese, cu preponderență, din rândul persoanelor defavorizate care locuiau în azilul de noapte din Sibiu, str. I.H. nr. 2. Astfel, inculpații, prin intermediul martorului M.I., au început activitatea de racolare a părților vătămate care locuiau în azilul de noapte din Sibiu, profitând de situația financiară precară a acestora și de starea de sănătate fizică și psihică a acestora, multe dintre părțile vătămate fiind persoane cu un grad de educație scăzut, ușor influențabile și manevrabile.

În acest context, în luna octombrie 2010, inculpații G.D. și I.V. zisă „S." s-a deplasat la Azilul de noapte din Sibiu, str. I.H. nr. 2 unde l-a contactat pe părțile vătămate A.G. și G.V., cărora Ie-a propus să meargă în Germania la muncă, inculpații promițându-le acestora că vor câștiga un salariu de 250 euro pe lună și vor avea cazare și masa gratuită. Încrezătoare în promisiunile inculpaților, părțile vătămate s-au deplasat la domiciliul inculpaților din S., str. G.T., unde au fost îmbarcate într-un autoturism condus de inculpatul G.D. și au plecat înspre Germania, împreună cu inculpata I.V. zisă S. și doi dintre copii acesteia. Împreună cu aceștia s-a deplasat în Germania și partea vătămată T.C. care fusese racolată în aceleași împrejurări de către inculpați. Ajunși în localitatea P., autoturismul a fost oprit de către organele de poliție și, datorită faptului că erau prea mulți pasageri în mașină, li s-a cerut ca doi dintre ele să coboare. În aceste condiții, inculpata S. Ie-a cerut părților vătămate A.G. și G.V. să coboare, urmând ca a doua zi inculpatul G.D. să se întoarcă după ei pentru a-i transporta mai departe către D. Părțile vătămate petrec, în aceste condiții, două nopți în P., și, văzând că nu se mai întoarce nimeni după ele s-a hotărât să se întoarcă în România, întrucât cei doi nu aveau bani de bilete de drum, au fost nevoiți să se întoarcă cu autostopul, reușind astfel să se întoarcă înapoi la Sibiu, la Azilul de noapte, unde s-a consemnat lipsa acestora în perioada 12-15 octombrie 2010. În luna februarie 2011, inculpații G.D. și I.V. zisă „S.", au contactat-o din nou la Azilul de noapte pe partea vătămată A.G., pe care au încercat să o convingă că incidentul din toamna trecută a fost doar o simplă întâmplare și că, dacă dorea să meargă în Germania putea câștiga 250 euro pe lună, fiindu-i asigurate masa și cazarea în D. Discutând și cu alte părți vătămate, respectiv, G.V., F.M., T.N., T.C., aceștia au hotărât să accepte propunerea inculpaților și să meargă în Germania astfel că, după câteva zile, părțile vătămate s-au deplasat pe str. G.T., la locuința familie l. unde erau așteptați de inculpatul I.I. zis „P.". Acolo, inculpatul Ie-a promis din nou că în Germania li se va plăti un salariu 250 euro pe lună, și vor avea cazare și masa asigurate, ocupându-se și de transportul părților vătămate pe str. Z., unde se aflau două microbuze special pregătite în acest scop, în unul urcând părțile vătămate, iar în celălalt persoane necunoscute care se deplasau tot în Germania.

Ajunși în orașul D., Germania, părțile vătămate au fost cazate într-un imobil cu mai multe apartamente, situat la adresa F.E.S., unde se aflau și inculpații G.D. I.V. zisă „S.", I.I. zis „I.", și I.N.Z., fiind cazate într-o bucătărie a unui apartament, pe saltele amplasate pe jos, într-un spațiu restrâns fără condiții minime de igienă. A doua zi, părților vătămate li s-a explicat că trebuie să meargă în oraș, unde urmau să apeleze la mila trecătorilor, sub pretextul vânzării unor ziare, pe care inculpații le achiziționau la un preț de 0,90 euro și le distribuiau ulterior victimelor exploatate. În acest scop, dimineața, în jurul orelor 8:00, 9:00, părțile vătămate erau transportate cu mașina în diferite locații din D. și din satele din apropiere, fiecare fiind amplasat în apropierea unui supermarket, unde primea un număr de 10-15 ziare de la inculpații I.V. zisă „ S." și G.D., fiind deplasați cu autoturismul condus de G.D. sau martorul M.I. Până în jurul orelor 20:00. 21:00 seara victimele erau obligate să cerșească în fața supermarket - urilor până în jurul orelor 20:00. 21:00 seara fără a primi nimic de mâncare, având voie să folosească doar maxim 2 euro din banii câștigați pentru a-și lua mâncare, restul banilor trebuind a fi predați seara inculpaților.

În ceea ce o privește pe partea vătămată G.V. aceasta a fost racolată în prima fază de inculpatul G.D. în cursul lunii octombrie 2010, când, împreună cu A.G. și cu partea vătămată T.C., a fost îmbarcată într-un autoturism condus de G.D. și a plecat spre Germania, însoțiți fiind și de inculpata I.V. zisă „S.", și de doi minori ai acesteia. Ajunși în localitatea P., aceștia au fost opriți la un control al organelor de poliție, întrucât erau mai mulți pasageri, astfel că li s-a cerut ca doi dintre ei să coboare. Părțile vătămate A.G. și G.V. au fost coborâte din mașină de „S.", care i-a asigurat că se vor întoarce după ei a doua zi. În prima noapte, părțile vătămate au dormit la un motel din P., inculpații lăsându-le câțiva bani la plecare, iar a doua zi cei doi au așteptat în zadar ca inculpatul G.D. să vină după ei. Întrucât au rămas fără nici un ban, părțile vătămate au fost nevoite să caute un loc unde să doarmă, reușind în cele din urmă să se refugieze în curtea unei pensiuni, iar de acolo într-o toaletă unde s-au încuiat și au dormit până a doua zi. Nici în ziua următoare inculpații nu s-au mai întors după părțile vătămate, motiv pentru care au fost nevoiți să se întoarcă acasă pe cont propriu, în lipsa banilor drumul fiind făcut în mare parte cu autostopul.

În cursul lunii februarie 2011, partea vătămată a fost racolată din nou de către inculpații G.D. și I.I. zis „I.", ocazie cu care i s-a propus să meargă în Germania la muncă, urmând să câștige astfel 250 euro pe lună având masa și cazarea gratuite în Germania.

În acest fel, partea vătămată, împreună cu F.M., T.N., T.C. și A.G., s-au deplasat la locația din Sibiu, str. G.T., unde erau așteptate de inculpatul I.I. zis „P. și unde au fost urcate într-un microbuz pus la dispoziție de inculpatul I.I. zis „P." și au fost transportate până în localitatea D.

Ajunși la destinație, inculpații le-au spus părților vătămate că trebuie să cerșească pentru a face rost de bani, să adune zilnic minim 70 de euro de persoană, scop în care primeau în jur de 16 ziare, pentru a masca, sub vânzarea acestora, activitatea de cerșetorie desfășurată. Astfel, în fiecare dimineață, părțile vătămate erau transportate cu o mașină condusă alternativ de inculpatul G.D. sau de M.I., fiecare dintre victime având locația sa separată în fața unor supermarketuri din zona localității D., unde erau determinate să cerșească în jur de 12 ore pe zi, între orele 8:00-9:00 și 20:00-21:00, interval de timp în care nu primeau nimic de mâncare, doar dimineața având dreptul la o cafea și câteva țigări. La finalul zilei de „lucru", părțile vătămate erau obligate să predea toți banii pe care îi câștigaseră inculpaților I.V. zisă „S." și G.D., părților vătămate fiindu-le insuflat un sentiment real de frică, prin amenințările și limbajul violent folosit de toți inculpații,pentru a le determina pe acestea să nu ascundă vreun ban.

Datorită acestui tratament, părțile vătămate s-au hotărât să fugă, astfel că au pornit spre țară, mare parte a drumului fiind nevoiți să-l parcurgă pe jos, să doarmă prin gări sau sub cerul liber și să sufere de frig datorită temperaturilor scăzute, astfel că au ajuns în țară după circa 2 săptămâni. Reveniți în țară, inculpații G.D. și I.V. zisă „S.", au căutat-o pe partea vătămată și au amenințat-o cu acte de violență sub pretextul că le datora banii cheltuiți de ei cu transportul în Germania, iar, ulterior, după demararea cercetărilor în dosar, părțile vătămate G.V. și S.N. au fost interpelați de inculpatul I.I. zis „I." care a început să-l amenințe pe S.N., cerându-i socoteală pentru declarațiile date la Parchet și pentru că predase organelor de urmărire penală o sumă de bani de dinari sârbești, pe care inculpatul îi dăduse acestuia drept recompensă, amăgindu-l că ar fi valabili.

Aceleași împrejurări relatează și partea vătămată F.M., care, la începutul anului 2011, împreună cu A.G. și T.N., s-au deplasat în Sibiu, pe str. G.T., unde au discutat cu inculpatul I.I. zis „P." care Ie-a propus să se deplaseze în Germania pentru a muncii, promițându-le un câștig de circa 250 euro pe lună, cu transport, mâncare și cazare gratuite. A doua zi, partea vătămată, împreună cu G.V., A.G., T.N. și T.C., s-au deplasat cu ajutorul unui microbuz pus la dispoziție de I.I. zis „P.", în localitatea D.- Germania, unde au fost așteptați de inculpații I.V. zisă „S.", G.D., I.N.Z. și I.I. zis „I." și unde au fost cazați într-o cameră a unui apartament, în condiții precare de trai, cu saltele întinse pe jos și fără cele mai elementare condiții de igienă și toaletă. În această locație, partea vătămată primea în fiecare dimineață un număr de ziare, în general de la inculpata I.V. zisă „S.", pe care le folosea apoi în activitatea de cerșetorie, obținând de la clienții magazinelor diferite sume de bani, unii luând ziarul care li se oferea, iar alții lăsându-l victimelor. În această modalitate partea vătămată reușea să strângă în jur de 40-50 euro pe zi, pe care îi preda în fiecare seară inculpaților. Partea vătămată era deplasată la diferite locații cu o mașină condusă alternativ de G.D., M.I. sau I.I. zis „I.".

Seara, banii strânși peste zi erau predați inculpaților, iar atunci când aceștia erau nemulțumiți de banii câștigați de victime, le amenințau cu acte de violență, partea vătămată suferind în special din partea inculpatului I.N.Z.. în toată această perioadă părțile vătămate au trăit sub imperiu fricii cauzate de inculpați, motiv pentru care predau în fiecare zi toți banii câștigați, nereușind să pună deoparte vreo sumă de bani pentru ei.

De asemenea, în cursul lunii februarie 2011, partea vătămată T.N., împreună cu părțile vătămate G.V., F.M. și T.C., s-au hotărât să se deplaseze în Germania pentru a vinde ziare și pentru a câștiga, astfel circa 250 euro pe lună. În acest sens, partea vătămată s-a deplasat pe str. G.T., din Sibiu, unde l-a cunoscut pe inculpatul I.I. zis „P.", care l-a asigurat că urma să câștige 250 euro pe lună, având totodată cazarea și masa asigurate. Ulterior părțile vătămate au fost urcate într-un microbuz pus la dispoziție de „P.", cu care au fost transportate în Germania, în localitatea D., unde au fost preluate de inculpații I.I. zis „I.", I.N.Z., G.D. și I.V. zisă „S. Aici inculpații le-au pus în vedere că trebuie să cerșească sub pretextul vânzării de ziare și să strângă anumite sume minime pe zi, în cazul său 150-200 euro, astfel că, în fiecare dimineață, în jurul orei 8:00, erau duși cu mașina condusă de G.D., M.I. sau I.I. zis „I.", în diferite locații din D. și din satele din jur, fiecare victimă fiind amplasată în fața câte unui supermarket, unde erau obligați să cerșească pentru a face rost de ani până în jurul orelor 20:00, când erau transportați cu aceeași mașină în apartamentul în care erau cazați, pe parcursul zilei ei neprimind nimic de mâncare. În cazul în care partea vătămată nu reușea să strângă sumele de bani solicitate, inculpații făceau scandal, îi amenințau, le supuneau la violențe fizice, părțile vătămate trăind în toată această perioadă sub imperiul fricii pe care Ie-o cauzau inculpații. Tot partea vătămată a relatat că la aceste scene participau toți inculpații, aeeștia obișnuind să vină pe rând la ei în cameră, înainte de a se culca, pentru a-i certa și a le cere să facă mai mulți bani ziua următoare.

În ceea ce o privește pe partea vătămată T.C., tribunalul reține că aceasta fost traficată în perioada octombrie-decembrie 2010, apoi în luna februarie 2011, iar ultima dată în perioada octombrie 2011 - februarie 2012. Astfel, în cursul lunii septembrie 2010 partea vătămată a fost căutată la azil de către inculpatul I.I. zis „I.", care i-a propus să meargă să lucreze în Germania, asigurând-o că va putea primi acolo un salariu de 10 milioane ROL vechi pe lună. Împreună cu acesta au venit și inculpații G.D. și I.V. zisă „S.", în aceeași perioadă inculpații discutând și cu S.N., făcându-i aceeași propunere. A doua zi, partea vătămată și martorul S., s-au deplasat pe str. G.T., din Sibiu, unde i-au găsit pe inculpații I. S. și pe G.D., care le-au arătat că urmează să meargă în orașul D. asigurându-i că urmează să primească 250 euro pe lună, echivalentul a 10 milioane de RON vechi, fiindu-le asigurată masa și cazarea. Deși inițial partea vătămată a refuzat să plece în Germania, văzând că martorul S.N. s-a hotărât să plece, împreună cu el mergând și alte două persoane de la azil, B.C. și H.E.K., în luna octombrie 2010, partea vătămată a fost convinsă de inculpații G.D. și I.V. zisă „S." să meargă în Germania, astfel că, după câteva zile, partea vătămată a fost chemată de S. în parcul Astra, unde a venit și partea vătămată G.M., care fusese și el contactat în același scop de către inculpați. Cu acea ocazie, S. Ie-a afirmat din nou că puteau câștiga bani frumoși, reușind să o determine în cele din urmă pe partea vătămată să ia hotărârea să plece în Germania.

A doua zi părțile vătămate T.C. și G.M. s-au deplasat la locuința inculpaților iar de acolo au plecat spre Germania cu un autoturism A., condus de inculpatul G.D., părțile vătămate fiind transportate până în orașul D., unde T.C. a fost cazată într-un apartament împreună cu inculpații G.D. și I.V. zisă „S.".

A doua zi i s-a explicat părții vătămate că trebuie să meargă să cerșească, victimelor spunându-li-se că trebuiau să facă minim 60 de euro pe zi. Dimineața în jurul orelor 8:00 li se dădea o cafea și țigări, după care erau transportați cu o mașină condusă alternativ de G.D. și M.I., părților vătămate predându-li-se în jur de 10-20 ziare F.F. de către inculpații I.V. zisă „S.", G.D. sau I.I. zis „I." după care erau postați fiecare în fața unui supermarket, unde aceștia cerșeau sub pretextul că vindeau ziarele respective. în situația în care partea vătămată nu reușea să strângă banii ceruți, era supusă la diferite amenințări și violențe fizice de către S., G.D., I. Z. și P., iar banii adunați de la victime fiind împărțiți de fiecare dată între inculpați.

Partea vătămată T.C. confirmă faptul că inculpatul I.N.Z. a lovit-o pe partea vătămată G.M., într-o împrejurare, iar cu altă ocazie, inculpatul I.I. zis „I." l-a lovit pe M.I., reproșând că nu se descurcau suficient de bine. Astfel de violențe au fost exercitate și de către inculpații G.D. și I.V. zisă „S.", primul lovindu-l pe S.N. când acesta îi ceruse să-i dea niște bani, chiar partea vătămată T.C. fiind și ea amenințată de mai multe ori, întrucât nu reușea să strângă decât aproximativ 25 euro pe zi. La finele anului 2010 partea vătămată a fost adusă în România de către inculpatul I.I. zis „I." împreună cu acesta venind și părțile vătămate G.M. și M.I., iar la mijlocul lunii februarie 2011, la propunerea inculpaților G.D. și I.V. „S.", care i-au promis plata și pentru deplasarea trecută, partea vătămată împreună cu părțile vătămate A.G., G.V., F.M. și T.N., s-au deplasat din nou în Germania, cu ajutorul a două microbuze puse la dispoziție de către inculpați. Ajunse în orașul D. părțile vătămate au fost cazate într-o cameră îngustă, folosită și pe post de bucătărie și de baie, de unde erau transportate zilnic în fața unui supermarket pentru a cerși, sub pretextul vânzării de ziare, acestora impunându-li-se o sumă minimă de 50-60 euro pe zi. Datorită suspiciunii că va fi obligată să se prostitueze, partea vătămată s-a hotărât să fugă, astfel că, împreună cu celelalte părți vătămate au plecat pe jos spre România, oprindu-se la K. unde au relatat poliției cele întâmplate.

De asemenea, a mai relatat partea vătămată, că unele dintre persoanele care nu se descurcau la cerșit au fost determinate să participe la diferite infracțiuni de furt. Inculpații G.D. și I.I. zis „P." vizau locațiile în timpul zilei iar seara îi transportau acolo pe S.N. și alți doi tineri, cu toții sustrăgând diferite cantități de cupru sau motorină din rezervoarele utilajelor aflate pe diferite șantiere. Cantitățile de bunuri sustrase erau importante, din vânzarea ulterioară acestora inculpații reușind să strângă câteva sute de euro pe zi.

În preajma sărbătorilor de Crăciun 2010, la rugămințile părții vătămate, inculpatul I.I. zis „I." a fost de acord să o aducă în România, promițându-i că îi va da acasă banii datorați. Partea vătămată a fost transportată în România cu un autoturism condus de I., împreună cu acesta venind și părțile vătămate G.M. și M.I.

Partea vătămată a rămas în Sibiu până în luna februarie 2011, iar pe la mijlocul lunii și-au făcut apariția inculpații G.D. și I.V. „S.", care au luat legătura cu partea vătămată precum și cu alte persoane de la azilul de noapte, respectiv cu părțile vătămate A.G., G.V., F.M. și T.N. Inculpații au discutat cu partea vătămată T.C. și au convins-o să meargă din nou în Germania, promițându-i că îi vor da banii și pentru deplasarea trecută. Încrezându-se în promisiunile acestora, partea vătămată, după ce a discutat și cu celelalte persoane contactate, s-a hotărât să mai meargă odată în Germania, și s-au deplasat la domiciliul inculpaților unde îi așteptau două microbuze. Intr-unul din aceste microbuze s-au urcat părțile vătămate, iar în celălalt se aflau mai multe persoane din Făgăraș, care erau și ele duse în Germania de niște rude ale familiei I.

Părțile vătămate au fost transportate până în orașul D. și au fost cazate într-un apartament, unde li s-a repartizat o cameră îngustă, folosită și pe post de bucătărie. Victimele erau obligate să doarmă pe niște saltele amplasate pe jos și să-și facă igiena în aceeași cameră unde locuiau.

Partea vătămată T.C. a confirmat aspectele relatate de celelalte victime,to sensul că erau transportate zilnic cu mașina amplasate fiecare în fața câte unui supermarket, unde trebuiau să cerșească timp de 12 ore pe zi, sub pretextul că vindeau ziare, că în tot acest interval, părțile vătămate nu primeau nimic de mâncare, singura masă care li se dădea era seara la întoarcere., respectiv că părțile vătămate trebuiau să strângă minim 50-60 euro pe zi, în caz contrar fiind suspuse la amenințări și violențe fizice.

Tot partea vătămată T.C. a relatat că într-una din zile a aflat că inculpații intenționau să o mute din apartament, sub pretextul că îi găsiseră un joc de muncă ca menajeră la un cetățean german. Bănuind că în realitate inculpații intenționau să o trimită la prostituție, partea vătămată Ie-a povestit celorlalte victime, cu toții hotărându-se să fugă.

Părțile vătămate au pornit înspre România pe jos, întrucât nu aveau nici un ban, toate sumele pe care reușeau să le strângă fiindu-le luate de către inculpați și ajungând în orașul K., au mers la poliție și au povestit ce li se întâmplase, dând declarații în care au relata modul în care fuseseră exploatate. De acolo părțile vătămate și-au continuat drumul spre casă, drum care a fost un adevărat calvar, în condițiile în care au trebuit să-l parcurgă în întregime pe jos. Partea vătămată a relatat cum au dormit prin gări sau sub cerul liber, la temperaturi scăzute, au suferit de frig și foame., cum într-una din seri când reușiseră să doarmă pe niște bănci, au fost treziți de partea vătămată G.V. care i-a îndemnat să se miște întrucât erau vineți de frig și riscau să moară, în aceste condiții drumul durând mai bine de două săptămâni, părțile vătămate parcurgând pe jos câteva sute de kilometri.

Pe la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie 2011 partea vătămată a constata că îi dispăruse buletinul și, deși l-a căutat nu a mai reușit să-f găsească. După câteva zile a fost căutată de inculpatul G.D. care i-a spus că buletinul este la el, cerându-i să se întâlnească pentru a discuta, ocazie cu care i-a spus că regretă cele întâmplate și că intenționează să-i dea toți banii promiși, solicitându-i să meargă din nou în Germania. Întrucât nu avea nicio sursă de venit și trebuia să plătească întreținerea pentru cei trei copii minori ai săi, partea vătămată a acceptat și de data aceasta să se deplaseze în Germania.

Deplasarea s-a făcut cu o mașină condusă de inculpatul G.D., împreună cu partea vătămată T.C. mergând și partea vătămată N.M.M. și S.N. În cursul lunii septembrie 2011, în urma unei intervenții a organelor de poliție la imobilul folosit de inculpați, menite să curețe zona de elementele infracționale prezente acolo, inculpații aveau să-și mute reședința la o altă adresă din localitatea D. Drept urmare, părțile vătămate au fost cazate într-un apartament în care, în una din camere locuiau inculpații I.V. zisă „S." și G.D., iar în alată cameră I.I. zis „I." și soția acestuia V.

Părțile vătămate au fost determinate și de această dată să cerșească în fața supermarketurilor, în aceeași modalitate ca și în perioadele precedente, seara fiind obligate să predea banii inculpaților, care se adunau cu toții în apartament, părțile vătămate fiind căutate prin buzunare, precum și prin bagaje, pentru a nu ascunde vreun ban.

De asemenea, partea vătămată T.C. a relatat că partea vătămată N.M.M. nu reușea să strângă prea mulți bani din cerșit, astfel că în cursul lunii decembrie 2011, inculpați I.V. zisă „S." și G.D. s-au hotărât să o folosească la activități de prostituție, sens în care au luat legătura cu un cunoscut al familiei, un cetățean turc, care avea o locație unde partea vătămată presta activități de prostituție. În timpul zilei aceasta continua să cerșească, iar pe timpul nopții la interval de câteva zile, inculpații îi aduceau părții vătămate N. câte un client, tariful pentru raportul sexual fiind stabilit direct între client și S., aceasta încasând și banii.

Întrucât partea vătămată N.M.M. i-a dat părții vătămate T. suma de 30 de euro pentru a-i păstra, iar inculpata I.V. zisă „S." a aflat de acești bani inculpații s-au deplasat la supermarketul unde cerșea N.M.M. pe timpul zilei și au început să o lovească întrebând-o unde a ascuns banii, iar aceasta de teamă a spus că îi dăduse părții vătămate T.C. Inculpații s-au deplasat la supermarketul unde cerșea partea vătămată T.C. și au lovit-o pe aceasta, însă din dorința de a o proteja pe partea vătămată N.M.M., aceasta a negat că banii s-ar afla la ea. Seara, pe când părțile vătămate se aflau în cameră, au pătruns inculpații S. și G.D., însoțiți de I., I.N.Z. și P., primii începând să le lovească puternic cu pumnii și picioarele pe părțile vătămate, iar ceilalți amenințau și înjurau părțile vătămate cerându-le să nu mai strige.

Ulterior, partea vătămată T.C. a fot folosită în continuare la activități de cerșetorie până în cursul lunii februarie 2012 când a fost adusă în România pentru a-și vedea copii, promițându-le inculpaților că se va întoarce de bună voie în Germania. Deplasarea până la Sibiu s-a făcut cu un autoturism condus de inculpații G.D. și I.I. zis „I., în Sibiu partea vătămată fiind cazată inițial la locuința inculpaților, dar, fostul soț a aflat că s-a întors în țară și sub amenințarea că va merge la poliție a reușit să-i determine pe inculpați să o lase pe partea vătămată să meargă cu el. Ulterior, de frica inculpaților, partea vătămată a părăsit municipiul Sibiu, refugiindu-se la părinții săi în județul Arad.

În ceea ce privește partea vătămată G.M., datorită faptului că acesta suferă de un retard mintal cu tulburări de comportament și tulburare de personalitate de tip instabil emoțional, fiind diagnosticat și cu o epilepsie generalizată, a fost racolată, în cursul lunii octombrie 2010, de către inculpații I.N.Z., I.V. zisă „S." și G.D., care au convins-o să meargă la muncă în Germania cu promisiunea că îi vor asigura cazarea și masa zilnică și un salariu lunar. După mai multe discuții purtate cu partea vătămată, aceasta a fost de acord să plece în Germania, deplasându-se în acest scop la domiciliul inculpaților de pe str. G.T., de unde a fost îmbarcată într-un autoturism condus de inculpatul G.D., alături de partea vătămată T.C., cu care s-au deplasat până în orașul D. Ajunsă la destinație, părții vătămate i s-a pus în vedere că trebuie să meargă zilnic să vândă ziare, iar sub pretextul acestei activități trebuia să strângă minim 100 euro pe zi. În fiecare dimineață, partea vătămată însoțită de T.C., S.N. și M.I., erau transportate cu mașina condusă alternativ de G.D. și M.I., în fața unui supermarket, unde până seara cerșeau sub pretextul vinderii respectivelor ziare. Acolo, partea vătămată a reușit să strângă aproximativ 40-50 euro pe zi, lucru care îi nemulțumea pe inculpați, astfel că, într-una din zile, reproșându-i că nu se descurca suficient de bine, inculpatul I.N.Z. l-a și lovit. Banii colectați de victime erau predați seara inculpaților I.V. zisă „S." și G.D., dar această operațiune de strângere a banilor îi implica pe toți inculpații, iar presiunile psihice și fizice erau exercitate laolaltă, tocmai pentru a spune emoțional mai ușor părțile vătămate, în fața tuturor inculpaților acestea fiind puse în imposibilitatea de a mai reacționa.

La rândul său, partea vătămată N.M.M. a fost abordată, în cursul lunii octombrie 2011, de inculpatul G.D., care i-a propus să meargă în Germania, asigurând-o că va putea câștiga acolo în jur de 250 euro pe lună și că va avea cazarea și masa asigurată. Datorită lipsei veniturilor, aceasta s-a hotărât să accepte propunerea inculpatului astfel că, împreună cu S.N. și M.I. s-a deplasat pe str. G.T. din Sibiu, la locuința inculpaților, de unde s-au deplasat spre Germania cu un autoturism condus de inculpatul G.D. În orașul D. părțile vătămate au fost cazate într-un apartament deținut de inculpați, dintr-un imobil cu mai multe apartamente, au fost plasate într-o cameră, în apartament locuind, în altă cameră inculpații I.V. zisă S. și G.D. iar într-o a treia cameră inculpatul I.N.Z. zis „I.”, împreună cu soția sa I.V. De la această locație, în fiecare dimineață, în jurul orelor 8:00, victimele erau duse cu o mașină condusă de regulă de inculpatul G.D. și lăsate în fața unui supermarket, unde primeau câte 10-15 ziare, de care trebuia să se folosească în activitatea de cerșetorie pe care o desfășurau. Prețul unui ziar era de 1,80 euro, dar cum a arătat partea vătămată, de milă mulți clienți fie nu luau ziarul, fie le lăsau mai mulți bani, pe timpul iernii primind uneori chiar și câte 10 euro. Activitatea victimelor era coordonată de inculpații G.D. și I.V. zisă „S.",iar S.N. și M.I. erau coordonați de inculpatul I.N.Z. zis „I.". În jurul orelor 20:00- 21:00, seara, părțile vătămate erau luate din nou cu mașina și transportate înapoi la apartament iar în situația în care nu reușeau să strângă sumele de bani cerute de inculpați erau amenințate sau bătute.

În cursul lunii decembrie 2011, întrucât partea vătămată N.M.M. nu se descurca prea bine la cerșit, inculpații I.V. zisă „S." și G.D. s-au decis să o folosească la activități de prostituție. Astfel, a relatat partea vătămată, într-una din zile inculpata I.V. zisă „S." a obligat-o să meargă cu un cetățean turc, care era un cunoscut de-al inculpatului G.D., cei doi făcând diferite afaceri cu mașini. Ulterior partea vătămată a fost forțată să meargă să se prostitueze în mai multe rânduri, de fiecare dată clienții venind la imobilul unde locuiau, moment în care S. cobora cu victima, care urca apoi în mașinile clienților. Partea vătămată a precizat că nu poate preciza ce tarif solicita inculpata S., întrucât banii erau dați direct inculpatei, iar ea nu primea nici un ban. Atât partea vătămată T.C. cât și S.N. au arătat că, din discuțiile auzite în perioada respectivă, inculpata încasa circa 100 euro pentru fiecare raport sexual.

Întrucât într-o împrejurare unul dintre clienții i-a lăsat părții vătămate 40 de euro, pe care aceasta i-a dat părții vătămate T.C. să-i păstreze pentru a fugi, însă a doua zi inculpata S. a aflat astfel de cei 40 de euro primiți de partea vătămată, inculpații I.V. zisă S. și G.D. s-au deplasat în fața supermarketului unde cerșea partea vătămată și au început să-i aplice mai multe lovituri reproșându-i că a ascuns banii. De frică, partea vătămată Ie-a declarat celor doi că banii se aflau la T.C., inculpații mergând în fața supermarketului unde cerșea aceasta și începând să o lovească, partea vătămată negând însă că banii ar fi în posesia sa, sperând că o poate ajuta pe N.M.M. să scape de alte repercusiuni.

După incident, în seara respectivă părțile vătămate au fost aduse la apartament, ele intrând în camera unde locuiau. La scurt timp și-au făcut apariția inculpații I.V. zisă „S.", G.D., însoțiți fiind de inculpații I.I. zis „I.", I.I. zis „P." și I.N.Z. Inculpații G.D. și S. au început să lovească cu putere părțile vătămate, cu pumnii și picioarele, în timp ce ceilalți le amenințau și le înjurau, spunându-le să numai strige. În urma loviturilor primite partea vătămată T.C., a scos cei 40 euro, pe care îi ascunsese într-un ciorap și i-a înmânat inculpaților. Partea vătămată a primit lovituri puternice în zona bazinului, suferind mai multe leziuni la fiere și stomac, partea vătămată fiind nevoită să stea izolată în casă mai multe zile, inculpații nemaifolosind-o la activități de cerșetorie pentru ca urmele agresiunii să nu trezească suspiciuni. La rândul său, partea vătămată T.C. a primit și ea mai multe lovituri cu pumnii și picioarele mai ales în zona burții, în condițiile în care era la acea dată gravidă.

Ulterior, în cursul lunii februarie 2012, partea vătămată T.C., a reușit să-i convingă pe inculpați să o lase să revină în România, revenind în țară cu un autoturism condus de inculpații G.D. și I.I. zis „I.". Cu această ocazie, partea vătămată N.M.M. a încercat să-i înduplece pe inculpați să o ia și pe ea în România, însă aceștia au refuzat, partea vătămată rămânând încă 3 luni în Germania.

În cursul lunii aprilie 2012, partea vătămată a fugit de sub supravegherea inculpaților, în dorința de a se întoarce în țară. Întrucât nu avea bani, toate sumele de bani fiind luate de către inculpați, timp de o lună de zile partea vătămată a fost nevoită să doarmă pe unde apuca și să cerșească pentru a face rost de banii cu care să poată să revină în țară. După câteva săptămâni, în luna mai 2012, partea vătămată a reușit să strângă circa 100 euro, cu care și-a cumpărat un bilet de autocar, șoferul fiind de acord să o ia în România pe mai puțini bani.

La scurt timp după ce s-a întors în Sibiu, partea vătămată a fost abordată pe stradă de inculpații I.I. zis „I." și I.N.Z. care au început să o amenințe pentru că a îndrăznit să plece de la ei. Partea vătămată a fugit și de teamă a evita să se mai întoarcă la azil, dormind pe la cunoștințe, fiindu-i frică să nu fie căutată și găsită de către inculpați.

Martorul S.N. a fost abordat, în cursul lunii septembrie 2010, de inculpații G.D. și I.V. zisă „S.", care i-au propus să meargă în Germania pentru a vinde ziare, asigurându-l că va primi un salariu de 200 euro pe lună iar cazarea și masa vor fi asigurate. În acest context, martorul s-a deplasat cu un autoturism condus de inculpatul G.D., până în orașul D. din Germania, la imobilul folosit de inculpați la adresa F.E.S. unde a fost cazat într-un apartament în care mai locuiau inculpații I.N.Z. și I.I. zis „P.". În prima etapă martorul a fost trimis să cerșească în fața supermarketurilor, unde dimineața victimele erau transportate cu o mașină condusă de inculpatul G.D. sau de M.I. Cei doi veneau seara să îi ridice pe cei care cerșeau și îi duceau la imobilul unde erau cazați. Victimelor li se cerea să facă în jur de 100 euro pe zi, banii fiind predați seara către inculpați, modalitatea de exploatare fiind identică cu cea a celorlalte victime.

Ulterior, martorului i s-a cerut de către inculpatul I.N.Z. să participe la diferite infracțiuni de furt, iar în acest scop, martorul cu încă 2-3 persoane, se deplasau cu unul din autoturismele deținute de inculpați la diferite fabrici dezafectate, de unde sustrăgeau cupru. Cuprul era transportat la imobilul unde locuiau, erau îndepărtate materialele izolatoare și se partajau bunurile, pentru a le face mai ușor de transportat, după care cuprul era dus la diferite centre de colectare din orașul D., unde era comercializat. De asemenea, aceștia se ocupau și de sustragerea unor cantități de combustibil, sens în care se deplasau în apropierea șantierelor în lucru, de unde sustrăgeau motorină din rezervoarele utilajelor staționate pe șantier, combustibile care era transportat cu mașinile inculpaților, era depozitat în bidoane și vândut cu circa 25 euro pe bidon. În perioada lunii martie 2011, martorul a stat în România până în cursul lunii octombrie 2011, când a fost convins de inculpatul I.N.Z. să meargă din nou în Germania, promițându-i-se că va primi atât bani datorați pe deplasarea anterioară, cât și un salariu de 250 euro pe lună. Deplasarea până la D. s-a făcut cu un autoturism condus de inculpatul G.D., împreună cu martorul făcând deplasarea și părțile vătămate T.C. și N.M.M. Cu această ocazie, martorul S.N. a fost folosit de membrii familiei l. la săvârșirea a diferite infracțiuni de furt, de metale neferoase sau combustibil, și, tot în această perioadă datorită unei amenzii neachitate, martorul a făcut o lună de închisoare contravențională, după care în luna februarie 2012 s-a decis să se întoarcă în România, sens în care a cumpărat un bilet de autocar de la firma E. cu care a făcut deplasarea în Sibiu.

La scurt timp de la întoarcerea în țară, martorul a aflat că inculpatul I.I. zis „I.", se întorsese și el în Sibiu, astfel încât s-a deplasat până la domiciliul acestuia, hotărât să-i ceară banii promiși pentru perioada cât stătuse în Germania. Pentru a scăpa de insistențele martorului și profitând de naivitate acestuia, inculpatul i-a dat suma de 210.000 dinari sârbești, despre care a afirmat că ar reprezenta contravaloarea a 500 euro. Întrucât nu mai văzuse valuta respectivă, martorul I-a întrebat pe inculpat dacă banii erau reali, iar acesta i-a confirmat că nu va avea nicio problemă în a-i schimba. Deși martorul s-a deplasat ulterior la mai multe unități bancare, suma de bani primită i-a fost refuzată de fiecare dată.

La rândul său, martorul M.I., a fost folosit o perioadă de timp la diferite activități utile familiei inculpaților, fiind exploatat și la activități de cerșetorie în Germania, în două etape succesive - mai întâi în perioada octombrie - decembrie 2010, iar a doua oară în intervalul octombrie 2011 - ianuarie 2012. Astfel, în cursul lunii octombrie 2010, martorul a fost căutat la Azilu! de noapte de inculpatul I.I. zis „I.",care i-a cerut să meargă cu el în Germania, unde urma să muncească ca vânzător de ziare, inculpatul promițându-i că îi va asigura masa și cazarea, precum și un venit lunar de 200 euro. Întrucât la acel moment martorul era bolnav, având o tumoare facială, a fost de acord cu propunerea inculpatului, dorind să facă rost de bani pentru a se opera.

Martorul s-a deplasat în Germania cu un autoturism de către inculpatul I.I. zis „I.", până în orașul D., unde a fost cazat într-un apartament împreună cu inculpatul. Martorul împreună cu celelalte persoane exploatate în acea perioadă (G.M., T.C., S.N., B.C. și H.E.), au fost puși să vândă ziare în fața unor supermarketuri din zona D., martorul conformând că și el trebuia să strângă minim 50 de euro pe zi. A relatat martorul că respectivele ziare, F.F., erau cumpărate fie de I. fie de G.D. fie de inculpata S. și costau 90 de cenți, victimele urmând să le revândă cu 1,80 euro. Dimineața cei trei împărțeau circa 10-15 ziare după care erau transportați cu un microbuz către localitățile unde urmau să își desfășoare activitatea. În fiecare dimineață victimele erau plasate în fața unui supermarket, începând cu ora 800-900 dimineața, unde ofereau respectivele ziare diferiților clienți ai magazinelor, unii dintre clienți plătind 2 euro pe ziar fără a mai aștepta restul, iar alții le dădeau bani fără a mai lua ziarele, multora fiindu-le milă de victime, martorul precizând că uneori primea sucuri și mâncare din partea acestora și reușind astfel să strângă circa 30-40 euro pe zi. Seara, banii câștigați erau predați inculpatului I.I. zis „I.", martorul confirmând de asemenea că singura masă pe care o primeau era seara, când se întorceau la apartament, în rest trebuind să se descurce fiecare cum putea, precum și împrejurarea că victimele dormeau toate într-o cameră, pe niște saltele amplasate pe jos. De asemenea martorul a conformat și prezența celorlalte victime în perioada respectivă, relevând aceleași aspecte ca și părțile vătămate anterior menționate.

În vara anului 2011, martorul s-a operat în România de tumoarea facială de care suferea, după care, în cursul lunii octombrie 2011 inculpatul I.I. zis „I." l-a contactat din nou, convingându-l să meargă pentru a doua oară în Germania. Astfel, martorul a fost transportat până la D., tot de inculpatul I.I. zis „I.", fiind cazat în apartament cu acesta. Și de această dată martorul a fost folosit la activități de cerșit în fața supermarketurilor, în aceeași modalitate ca și prima dată. În această a doua etapă, martorul a stat în Germania până în luna ianuarie 2012, când la rugămințile sale inculpatul I.I. „I." l-a adus înapoi în România.

Starea de fapt expusă mai sus a fost reținută în considerarea materialului probator administrat în cursul urmăririi penale: proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, procese-verbale de investigații, procese-verbale privind informații comunicate de autoritățile germane prin intermediul Interpol, procese-verbale de recunoaștere după fotografie, documente de călătorie ale părților vătămate A.G., S.N., acte medicale ale părților vătămate, G.M., A.G., T.C., proces-verbal de percheziție domiciliară; acte de căutare a victimelor; copii de pe registrele de evidență a persoanelor cazate în Azilul de noapte de pe str. I.H. din Sibiu; extrase de cont pentru sume de bani virate de către inculpați; raportul Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane; declarațiile părților vătămate A.G., G.V., F.M., T.N., T.C., G.M., N.M.M., depozițiile martorilor S.N., M.I., T.V.A., S.V.A., M.I., S.C., C.J., coroborate cu declarațiile inculpaților date atât în fața procurorului cât și în fața instanței de fond prin care aceștia au recunoscut integral săvârșirea infracțiunilor, înțelegând să se prevaleze de disp. art. 320

1

C. proc. pen. privind procedura simplificată întemeiată pe pledoaria de vinovăție.

În drept, faptele inculpaților săvârșite în împrejurările descrise mai sus au fost calificate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de:

- art. 12 alin. (1), alin. (2), lit. a) raportat la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile art. 320

1

C. proc. pen. În ce privește pe inc. I.V. și I.I.;

- art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) raportat la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001 modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., în condițiile art. 320

1

C. proc. pen., în ce-i privește pe inculpații lacob I.N.Z. și G.D.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, prima instanță a reținut următoarele:

Părțile vătămate s-au constituit părți civile în faza de urmărire penală cu sume de bani reprezentând daune morale, constituiri de părți civile precizate în fața instanței de judecată. Constatând că faptele inculpaților au produs un real prejudiciu în dauna părților vătămate constând în suferințele psihice și emoționale pe care acestea le-au suferit, în perioada de timp în care părțile s-au aflat în Germania, când au fost obligate să stea în fața supermarketurilor pe timp de iarnă, o perioadă îndelungată de timp, fără o alimentație corespunzătoare, fiind cazați în condiții improprii și fiind agresați fizic și verbal de către inculpați, tribunalul a constatat că sunt îndeplinite în cauză condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv, fapta ilicită, prejudiciul produs părților vătămate, vinovăția inculpaților și raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, astfel că, în baza art. 14, 346 C. proc. pen. rap. la art. 998-999 C. civ., s-au admis acțiunile civile formulate în cauză de părțile civile G.M., N.M.M., A.G., F.M., T.N., G.V. ș