ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5878/2007

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 8 iulie 2005,

reclamanții D.O. și G.O. au chemat în judecată pârâții Statul Român prin

Ministerul Finanțelor Publice, Primăria comunei Amărăștii de Sus, solicitând

instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea dispoziției

nr. 237 din 7 iunie 2005, emisă de primarul comunei Amărăștii de Sus și pe cale

de consecință, să admită cererea prin care au solicitat acordarea de măsuri

reparatorii prin echivalent în conformitate cu expertizele întocmite în cauză pentru

imobilul moară situat în comuna Amărăștii de Sus, județul Dolj.

În motivarea acțiunii,

reclamanții au arătat că imobilul în litigiu format din teren și construcții

(moară, utilaje și accesorii) a fost preluat de stat în mod abuziv, neexistând

un titlu valabil în sensul art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001.

Tribunalul Dolj, secția

civilă, prin sentința nr. 730 din 26 iunie 2006, a admis în parte acțiunea și a

constatat că reclamanților li se cuvin despăgubiri pentru construcția cu

destinația moară în valoare de 122.034,090 lei.

A menținut restul

prevederilor din dispoziția nr. 237 din 1 iunie 2005 și hotărârea nr. 437/2005

emisă de D.G.F.P. Dolj.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut, în esență, că din raportul de expertiză judiciară a

rezultat o valoare a construcției de 445.894,53 lei, la data naționalizării și

actualizată la zi de 122.034,090 lei.

În privința utilajelor s-a

apreciat că nu se justifică acordarea de despăgubiri deoarece acestea au fost

înlocuite, casate sau distruse, ipoteză în care, potrivit art. 6 din Legea

nr.10/2001, nu se acordă măsuri reparatorii.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat apel reclamanții și D.G.F.P. Dolj, în nume propriu și pentru

Ministerul Finanțelor Publice.

Prin motivele de apel

formulate reclamanții au susținut că, în mod greșit prima instanță a considerat

că valoarea reactualizată a morii este de 122.034,090 lei, deoarece trebuia să

aibă în vedere valoarea de 445.844,53 lei, de la data preluării de către stat.

O altă critică adusă

hotărârii privește neacordarea măsurilor reparatorii pentru utilajele morii,

apreciind ca greșită interpretarea dată de instanță dispozițiilor art. 6 alin.

(2) din Legea nr. 10/2001.

Prin apelul declarat,

D.G.F.P. Dolj a criticat hotărârea primei instanțe, întrucât aceasta nu s-a

pronunțat asupra excepției lipsei calității sale procesuale pasive și asupra

excepției prematurității acțiunii, invocând dispozițiile Legii nr. 10/2001 și

Normele de aplicare aprobate prin H.G. nr. 1095/2005, conform cărora revine

Comisiei Centrale, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ce

funcționează în subordinea Cancelariei Primului Ministru competența acordării

măsurilor reparatorii.

A mai susținut

apelanta-pârâtă că reclamanții au atacat dispoziția și nu un act emis de

aceasta, neexistând în speță una din ipotezele prevăzute de Legea nr. 10/2001,

când trebuie citat în cauză Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice,

respectiv art. 26 alin. (3), în care nu se poate identifica unitatea

deținătoare.

În ceea ce privește valoarea

despăgubirilor apelanta a arătat că, modul de calcul s-a făcut conform art.

10.8 lit. A) pct. 3 din H.G. nr. 498/2003, în vigoare la data emiterii

avizului.

Prin decizia nr. 117 din 26

februarie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a fost

admis apelul declarat de reclamanții D.O. și G.O., a schimbat în parte sentința

atacată, în sensul că reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru imobilul

moară compus din construcție și utilaje conform Titlului VII din Legea nr.

247/2005.

A menținut restul

dispozițiilor sentinței.

Apelul declarat de pârâtul

Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Dolj a fost respins

ca nefondat.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel a reținut, în esență, că prima instanță a aplicat corect prevederile

art. 6 din Legea nr. 10/2001, întrucât utilajele și instalațiile pentru care

reclamanții au solicitat măsuri reparatorii, sunt imobile prin destinație

conform art. 467 și art. 488 C. civ., au aparținut proprietarului construcției

și au fost preluate de stat conform procesului-verbal nr. 830/1949, fapt

confirmat și prin adresa nr. 491 din 13 februarie 2007 emisă de Consiliul Local

Amărăștii de Sus, Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001.

Cum unitatea deținătoare a

utilajelor morii nu a fost identificată, conform art. 26 alin. (3) din Legea

nr. 10/2001, persoana îndreptățită poate chema în judecată Statul Român prin

Ministerul Finanțelor, astfel că din acest considerent, excepția lipsei

calității procesuale pasive invocată este nefondată.

Pe de altă parte,

reclamanții au atacat prin acțiunea lor atât dispoziția nr. 237/2005 emisă de

Primarul comunei Amărăștii de Sus cât și hotărârea nr. 437/2005 emisă de

D.G.F.P. Dolj, astfel încât prima instanță în mod corect a apreciat ca

justificată legitimarea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice și

D.G.F.P. Dolj.

Dispoziția atacată prin

acțiunea de față a fost emisă anterior intrării în vigoare a Legii nr.

247/2005, iar potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001, în vigoare la acea dată

permitea contestarea dispozițiilor/deciziilor la tribunale, astfel încât numai

după definitivarea litigiilor, dosarele se înaintează Comisiei Centrale pentru

determinarea despăgubirilor, considerente pentru care a apreciat ca

neîntemeiată și excepția prematurității acțiunii.

Instanța de apel a mai

reținut că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii și pentru

utilajele morii, evidențiate în raportul de expertiză extrajudiciară.

În contra acestei decizii a

declarat recurs Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, D.G.F.P.

Dolj, invocând cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Dezvoltând critica de

nelegalitate, recurentul a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive

și greșita aplicare a dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

Analizând decizia recurată

în raport de criticile formulate, recursul este nefondat.

Prin hotărârea nr. 437/2005

emisă de D.G.F.P. Dolj s-a acordat aviz favorabil pentru emiterea dispoziției

nr. 237 din 1 iunie 2005 de către primarul comunei Amărăștii de Sus, în vederea

acordării măsurilor reparatorii în echivalent.

În condițiile în care era

supusă verificării condițiilor de fond și de formă o dispoziție pentru care era

necesar avizul organelor teritoriale ale Ministerului Economiei și Finanțelor,

este justificată calitatea procesuală a acestor organe care își pot exprima

poziția în soluționarea notificării de către instanță.

Pe de altă parte, art. 33

din Legea nr. 10/2001, în vigoare la data soluționării notificării, prevedea în

mod expres avizul favorabil al organelor teritoriale ale Ministerului Economiei

și Finanțelor.

În mod corect a reținut

instanța de apel, că utilajele accesorii morii preluate abuziv de către stat,

se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea nr.

10/2001, întrucât au fost preluate odată cu nemișcătorul, fiind transmise

ulterior altor mori, așa cum rezultă din adresa nr. 491 din 13 februarie 2007,

emisă de Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 de pe lângă

Consiliul local al comunei Amărăștii de Sus, fără a mai putea identifica

unitățile deținătoare.

În consecință, recursul este

nefondat, astfel încât în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va fi

respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, D.G.F.P. Dolj împotriva

deciziei nr. 117 din 26 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova,

secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie

2007.