ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5602/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 883 din 8 octombrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de numire în funcția de judecător la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Judecătoria Horezu sau Judecătoria Brezoi, formulată de doamna D.G.C., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș, transferată cu data de 15 octombrie 2012 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea. Pentru a hotărî astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut în esență că din dosarul profesional al doamnei procuror D.G.G., rezultă că aceasta are o vechime de 4 ani și 11 luni și că a fost transferată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea prin Hotărârea Secției de procurori a C.S.M.

nr. 348 din 18 septembrie 2012, începând cu data de 15 octombrie 2012. S-a mai reținut în considerentele hotărârii atacate, că prin Hotărârea nr. 777 din 27 septembrie 2012, secția pentru judecători a sesizat Plenul C.S.M. cu cererea de numire în funcția de judecător formulată de doamna D.G.C. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a mai reținut că la Judecătoria Râmnicu Vâlcea și Judecătoria Brezoi, toate posturile prevăzute în schemă sunt ocupate, iar la Judecătoria Horezu din cele 8 posturi din schemă sunt ocupate 7, fiind efectiv vacant un singur post. De asemenea, s-a mai reținut că în primul semestru din anul 2012, la nivelul Judecătoriei Horezu, încărcătura medie/judecător a fost de 338 de cauze, față de media națională de 674 de cauze/judecător, iar încărcătura medie/schemă în același an a fost de 296 de cauze, spre deosebire de media națională de 580 cauze/schemă.

Având în vedere faptul că doamna procuror a fost transferată la data de 15 octombrie 2012 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, precum și că încărcătura medie de cauze/judecător înregistrată la Judecătoria Horezu s-a aflat sub media națională, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea formulată de doamna procuror D.G.C. Împotriva Hotărârii nr. 883 din data de 8 octombrie 2012 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a formulat recurs în termen legal D.G.C., prin care s-a solicitat admiterea acestei căi de atac, cu consecința anulării hotărârii recurate și a obligării Plenului C.S.M. să emită o hotărâre prin care să înainteze Președintelui României propunerea de eliberare din funcția de procuror la parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea și numirea în funcția de judecător la una dintre instanțele menționate în cererea analizată de Consiliul Superior al Magistraturii.

S-a învederat, prin motivele cererii de recurs, că în mod neîntemeiat s-a avut în vedere, cu prilejul analizării cererii de numire în funcția de judecător la Judecătoria Râmnicu Vâlcea și în subsidiar la Judecătoria Horezu sau la Judecătoria Brezoi, toate din județul Vâlcea, volumul de activitate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea întrucât atât la data formulării cererii de numire în funcția de judecător cât și la data susținerii interviului și soluționării cererii de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, recurenta funcționa ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș.

Pe de altă parte, recurenta a arătat că instanțele de judecată (inclusiv Judecătoria Horezu) la care a solicitat numirea ca judecător au comunicat avizul favorabil, împrejurare ce denotă că este necesară ocuparea locului vacant raportat la volumul de activitate, și că plecarea sa din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea nu ar afecta activitatea din această unitate de parchet întrucât la data de 8 octombrie 2012 schema era aproape completă și un eventual post vacant s-ar fi ocupat cu siguranță având în vedere că este o unitate de parchet din municipiu-reședință de județ, fiind astfel vizată de mai mulți procurori.

De asemenea, s-a precizat că încărcătura medie a dosarelor de soluționat la nivelul fiecărui procuror, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, este sub media națională, astfel că recurenta a considerat că acesta nu ar trebui să reprezinte un criteriu unic și determinant sau să fie considerat ca un fapt ce ar afecta buna funcționare a acestui parchet.

Recurenta a mai considerat că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în analiza cererii formulate, trebuia să aibă în vedere și dificultățile de ocupare a postului vacant la instanța unde a solicitat numirea, respectiv Judecătoria Horezu, în comparație cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, unitate ce nu a prezentat dificultăți în ocuparea posturilor vacante, fiind nelegal ca volumul de activitate să reprezinte singurul criteriu în analizarea cererii de numire în funcția de judecător, prin care se aduce atingere drepturile magistratului consacrate de Constituția României și de Legea nr. 303/2004.

Pe de altă parte, s-a susținut prin cererea de recurs că, în situația în care volumul de activitate ar fi singurul criteriu în soluționarea cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 22 alin. (1) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193 din 9 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile care reglementează această procedură ar fi ineficace și magistrații nu ar avea posibilitatea efectivă de a ocupa o funcție pentru care îndeplinesc condițiile legale, fiind adusă o atingere importantă dreptului magistratului la muncă și, prin prisma motivelor de ordin personal și profesional, la dreptul persoanei de a atinge idealul de automulțumire cu privire la planul profesional, așa cum este el conturat în ierarhia valorilor descrisă de Abraham Maslow, ideal care, în contextul nerealizării acestuia, are grave repercusiuni asupra moralului angajatului, motivației individului, și implicit asupra activității sale profesionale.

De asemenea, recurenta a relevat că Hotărârea nr. 883 din data de 8 octombrie 2012 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii este netemeinică, deoarece nu au fost analizate motivele de ordin personal și profesional invocate în susținerea cererii de numire în funcția de judecător, nu s-a ținut cont de avizele favorabile comunicate de parchetul unde a funcționat la momentul formulării cererii și de instanțele unde a solicitat numirea ca judecător, avize acordate în urma efectuării unei analize și a volumului de activitate, și nu au fost avute în vedere la analizarea și soluționarea cererii de numire în funcția de judecător toate criteriile prevăzute în materia transferului judecătorilor și procurorilor.

Prin întâmpinarea formulată în cauză intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea, în esență, că nu există motive de nelegalitate a hotărârii recurate și că evaluarea în concret a aspectelor care să determine acțiunea Consiliului Superior al Magistraturii de aprobare a numirii în funcție și de a face propunerea către președintele României constituie competența exclusivă a acestei autorități. Recursul declarat de D.G.C. împotriva Hotărârii nr. 883 din data de 8 octombrie 2012 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii este nefondat și urmează a fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

În mod întemeiat, cu respectarea prevederilor legale incidente în speță, și prin exercitarea corespunzătoare a dreptului de apreciere recunoscut oricărei autorități publice, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus, prin Hotărârea nr. 883 din data de 8 octombrie 2012, motivată atât în fapt cât și în drept, respingerea cererii de numire în funcția de judecător la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Judecătoria Horezu sau la Judecătoria Brezoi, formulată de doamna D.G.C., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș, transferată începând cu data de 15 octombrie 2012 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Sunt aplicabile, în litigiu, în primul rând, dispozițiile art. 61 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că ”(1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii, în funcția de judecător, prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezenta lege. (2) Pentru numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1), candidații vor susține un interviu în fața secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători și, respectiv, a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.

(3) Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoștință Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.” În al doilea rând, sunt incidente, în materia modului de soluționare a cererilor judecătorilor de numire în funcția de procuror și, respectiv, a cererilor procurorilor de numire în funcția de judecător, prevederile art. 22 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora ”(1) Cererea de numire a judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător se reformulează în scris și se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Direcția resurse umane și organizare solicită punctul de vedere al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului la care funcționează judecătorul ori procurorul care solicită numirea în funcția de judecător, respectiv de procuror, și întocmește, în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situația posturilor vacante și a celor ocupate la instanța sau la parchetul la care funcționează judecătorul ori procurorul în cauză și la instanța sau parchetul la care se solicită transferul, precum și volumul de activitate și încărcătura pe judecător ori procuror la instanța sau parchetul implicat în procedura de transfer.

(3) Referatul întocmit potrivit alineatului precedent va cuprinde date privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcțiile de judecător ori de procuror, precum și numărul cererilor de transfer formulate pentru instanța sau parchetul la care se propune ocuparea funcției în condițiile prezentului articol. De asemenea, în cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultățile de ocupare a posturilor vacante la instanța sau parchetul la care se solicită transferul și durata vacanțelor posturilor la instanța ori parchetul în cauză”, precum și dispozițiile art. 23 din același regulament, care stipulează că ”(1) Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în una dintre funcțiile prevăzute la art. 22 va fi invitat pentru a susține un interviu în fața secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(1 1 ) La soluționarea cererilor prevăzute la art. 22 alin. (1) pot fi avute în vedere următoarele criterii: - volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele ori parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora; - vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror; - vechimea la instanța sau parchetul de la care provine solicitantul; - vechimea în gradul aferent instanței, respectiv parchetului la care se solicită numirea. (2) Secția corespunzătoare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii adoptă o hotărâre și sesizează Plenul Consiliului. (3) În cazul admiterii cererii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Președintelui României eliberarea din funcția de judecător și numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcția de procuror și numirea ca judecător.

(4) Dispozițiile art. 1 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.” Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 883 din data de 8 octombrie 2012, atacată cu recurs în prezenta cauză, nu a acționat cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, acesta examinând cererea recurentei de numire în funcția de judecător nu în mod exclusiv prin prisma volumului de activitate de la Judecătoria Horezu, singura judecătorie dintre cele trei menționate în cerere unde exista un post de execuție vacant (și unde în primul semestru al anului 2012, încărcătura pe judecător a fost de 338 cauze față de media națională de 674 cauze, iar încărcătura pe schemă a fost de 296 cauze față de media națională de 580 cauze), ci și prin luarea în considerare a altor împrejurări, anume faptul că recurenta începând cu data de 15 octombrie 2010 a fost transferată de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Prin urmare, nefiind identificate, prin raportare la situația de fapt din momentul soluționării cererii recurentei de numire în funcția de judecător la Judecătoria Horezu, motive de nelegalitate și de netemeinicie a hotărârii atacate cu recurs, se va dispune, în cauză, respingerea ca nefondat a recursului declarat de D.G.C. împotriva Hotărârii nr. 883 din data de 8 octombrie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.G.C. împotriva Hotărârii nr. 883 din 8 octombrie 2012 a Plenului Consiliul Superior al Magistraturii, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2013. Procesat de GGC - LM