ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5602/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5602/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 883 din 8 octombrie 2010,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de numire în
funcția de judecător la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Judecătoria Horezu sau
Judecătoria Brezoi, formulată de doamna D.G.C., procuror la Parchetul de pe
lângă Judecătoria Mediaș, transferată cu data de 15 octombrie 2012 la Parchetul
de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea.
Pentru a hotărî
astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut în esență că din
dosarul profesional al doamnei procuror D.G.G., rezultă că aceasta are o
vechime de 4 ani și 11 luni și că a fost transferată la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Râmnicu Vâlcea prin Hotărârea Secției de procurori a C.S.M. nr. 348
din 18 septembrie 2012, începând cu data de 15 octombrie 2012.
S-a mai reținut în
considerentele hotărârii atacate, că prin Hotărârea nr. 777 din 27 septembrie
2012, secția pentru judecători a sesizat Plenul C.S.M. cu cererea de numire în
funcția de judecător formulată de doamna D.G.C.
Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii a mai reținut că la Judecătoria Râmnicu Vâlcea și
Judecătoria Brezoi, toate posturile prevăzute în schemă sunt ocupate, iar la
Judecătoria Horezu din cele 8 posturi din schemă sunt ocupate 7, fiind efectiv
vacant un singur post.
De asemenea, s-a mai
reținut că în primul semestru din anul 2012, la nivelul Judecătoriei Horezu,
încărcătura medie/judecător a fost de 338 de cauze, față de media națională de
674 de cauze/judecător, iar încărcătura medie/schemă în același an a fost de
296 de cauze, spre deosebire de media națională de 580 cauze/schemă.
Având în vedere
faptul că doamna procuror a fost transferată la data de 15 octombrie 2012 la
Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, precum și că încărcătura
medie de cauze/judecător înregistrată la Judecătoria Horezu s-a aflat sub media
națională, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea
formulată de doamna procuror D.G.C.
Împotriva Hotărârii
nr. 883 din data de 8 octombrie 2012 emisă de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii a formulat recurs în termen legal D.G.C., prin care s-a solicitat
admiterea acestei căi de atac, cu consecința anulării hotărârii recurate și a
obligării Plenului C.S.M. să emită o hotărâre prin care să înainteze Președintelui
României propunerea de eliberare din funcția de procuror la parchetul de pe
lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea și numirea în funcția de judecător la una
dintre instanțele menționate în cererea analizată de Consiliul Superior al
Magistraturii.
S-a învederat, prin
motivele cererii de recurs, că în mod neîntemeiat s-a avut în vedere, cu
prilejul analizării cererii de numire în funcția de judecător la Judecătoria
Râmnicu Vâlcea și în subsidiar la Judecătoria Horezu sau la Judecătoria Brezoi,
toate din județul Vâlcea, volumul de activitate de la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Râmnicu Vâlcea întrucât atât la data formulării cererii de numire
în funcția de judecător cât și la data susținerii interviului și soluționării
cererii de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, recurenta
funcționa ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș.
Pe de altă parte,
recurenta a arătat că instanțele de judecată (inclusiv Judecătoria Horezu) la
care a solicitat numirea ca judecător au comunicat avizul favorabil,
împrejurare ce denotă că este necesară ocuparea locului vacant raportat la
volumul de activitate, și că plecarea sa din cadrul Parchetului de pe lângă
Judecătoria Râmnicu Vâlcea nu ar afecta activitatea din această unitate de
parchet întrucât la data de 8 octombrie 2012 schema era aproape completă și un
eventual post vacant s-ar fi ocupat cu siguranță având în vedere că este o
unitate de parchet din municipiu-reședință de județ, fiind astfel vizată de mai
mulți procurori. De asemenea, s-a precizat că încărcătura medie a dosarelor de
soluționat la nivelul fiecărui procuror, la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Râmnicu Vâlcea, este sub media națională, astfel că recurenta a considerat că
acesta nu ar trebui să reprezinte un criteriu unic și determinant sau să fie
considerat ca un fapt ce ar afecta buna funcționare a acestui parchet.
Recurenta a mai
considerat că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în analiza cererii
formulate, trebuia să aibă în vedere și dificultățile de ocupare a postului
vacant la instanța unde a solicitat numirea, respectiv Judecătoria Horezu, în
comparație cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, unitate ce nu a
prezentat dificultăți în ocuparea posturilor vacante, fiind nelegal ca volumul
de activitate să reprezinte singurul criteriu în analizarea cererii de numire
în funcția de judecător, prin care se aduce atingere drepturile magistratului
consacrate de Constituția României și de Legea nr. 303/2004.
Pe de altă parte, s-a
susținut prin cererea de recurs că, în situația în care volumul de activitate
ar fi singurul criteriu în soluționarea cererilor întemeiate pe dispozițiile
art. 22 alin. (1) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 193 din 9 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare,
dispozițiile care reglementează această procedură ar fi ineficace și
magistrații nu ar avea posibilitatea efectivă de a ocupa o funcție pentru care
îndeplinesc condițiile legale, fiind adusă o atingere importantă dreptului
magistratului la muncă și, prin prisma motivelor de ordin personal și
profesional, la dreptul persoanei de a atinge idealul de automulțumire cu
privire la planul profesional, așa cum este el conturat în ierarhia valorilor
descrisă de Abraham Maslow, ideal care, în contextul nerealizării acestuia, are
grave repercusiuni asupra moralului angajatului, motivației individului, și
implicit asupra activității sale profesionale.
De asemenea,
recurenta a relevat că Hotărârea nr. 883 din data de 8 octombrie 2012 emisă de
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii este netemeinică, deoarece nu au
fost analizate motivele de ordin personal și profesional invocate în susținerea
cererii de numire în funcția de judecător, nu s-a ținut cont de avizele
favorabile comunicate de parchetul unde a funcționat la momentul formulării
cererii și de instanțele unde a solicitat numirea ca judecător, avize acordate
în urma efectuării unei analize și a volumului de activitate, și nu au fost
avute în vedere la analizarea și soluționarea cererii de numire în funcția de
judecător toate criteriile prevăzute în materia transferului judecătorilor și
procurorilor.
Prin întâmpinarea
formulată în cauză intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat
respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea, în esență, că nu există
motive de nelegalitate a hotărârii recurate și că evaluarea în concret a
aspectelor care să determine acțiunea Consiliului Superior al Magistraturii de
aprobare a numirii în funcție și de a face propunerea către președintele României
constituie competența exclusivă a acestei autorități.
Recursul declarat de
D.G.C. împotriva Hotărârii nr. 883 din data de 8 octombrie 2012 emisă de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii este nefondat și urmează a fi respins,
pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În mod întemeiat, cu
respectarea prevederilor legale incidente în speță, și prin exercitarea
corespunzătoare a dreptului de apreciere recunoscut oricărei autorități
publice, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus, prin Hotărârea
nr. 883 din data de 8 octombrie 2012, motivată atât în fapt cât și în drept,
respingerea cererii de numire în funcția de judecător la Judecătoria Râmnicu
Vâlcea, Judecătoria Horezu sau la Judecătoria Brezoi, formulată de doamna
D.G.C., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș, transferată
începând cu data de 15 octombrie 2012 la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Râmnicu Vâlcea.
Sunt aplicabile, în
litigiu, în primul rând, dispozițiile art. 61 din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, care prevede că ”(1) La cererea motivată, judecătorii
pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii, în funcția de judecător,
prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezenta lege. (2)
Pentru numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1), candidații vor susține un
interviu în fața secției pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători și,
respectiv, a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii
în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror. (3) Președintele
României nu poate refuza numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) decât
motivat, aducând la cunoștință Consiliului Superior al Magistraturii motivele
refuzului.”
În al doilea rând,
sunt incidente, în materia modului de soluționare a cererilor judecătorilor de
numire în funcția de procuror și, respectiv, a cererilor procurorilor de numire
în funcția de judecător, prevederile art. 22 din Regulamentul privind
transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor,
numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și
numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de
judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior
al Magistraturii, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora
”(1) Cererea de numire a judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor
în funcția de judecător se reformulează în scris și se depune la Consiliul
Superior al Magistraturii. (2) Direcția resurse umane și organizare solicită punctul
de vedere al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului la care
funcționează judecătorul ori procurorul care solicită numirea în funcția de
judecător, respectiv de procuror, și întocmește, în termen de cel mult 15 zile
de la primirea cererii, un referat în care prezintă datele relevante privind
cariera judecătorului sau a procurorului, situația posturilor vacante și a
celor ocupate la instanța sau la parchetul la care funcționează judecătorul ori
procurorul în cauză și la instanța sau parchetul la care se solicită
transferul, precum și volumul de activitate și încărcătura pe judecător ori
procuror la instanța sau parchetul implicat în procedura de transfer. (3)
Referatul întocmit potrivit alineatului precedent va cuprinde date privind procedurile
aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcțiile de
judecător ori de procuror, precum și numărul cererilor de transfer formulate
pentru instanța sau parchetul la care se propune ocuparea funcției în
condițiile prezentului articol. De asemenea, în cuprinsul referatului vor fi
inserate precizări vizând dificultățile de ocupare a posturilor vacante la
instanța sau parchetul la care se solicită transferul și durata vacanțelor
posturilor la instanța ori parchetul în cauză”, precum și dispozițiile art. 23
din același regulament, care stipulează că ”(1) Judecătorul sau procurorul care
solicită numirea în una dintre funcțiile prevăzute la art. 22 va fi invitat
pentru a susține un interviu în fața secției corespunzătoare a Consiliului Superior
al Magistraturii. (1
1
) La soluționarea cererilor prevăzute la art.
22 alin. (1) pot fi avute în vedere următoarele criterii: - volumul de
activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la
care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele ori
parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora; - vechimea
efectivă în funcția de judecător sau procuror; - vechimea la instanța sau
parchetul de la care provine solicitantul; - vechimea în gradul aferent
instanței, respectiv parchetului la care se solicită numirea. (2) Secția
corespunzătoare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii adoptă o
hotărâre și sesizează Plenul Consiliului. (3) În cazul admiterii cererii,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Președintelui României
eliberarea din funcția de judecător și numirea ca procuror sau, după caz,
eliberarea din funcția de procuror și numirea ca judecător. (4) Dispozițiile
art. 1 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”
Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 883 din data de 8 octombrie 2012,
atacată cu recurs în prezenta cauză, nu a acționat cu exces de putere, în
sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, cu modificările și completările ulterioare, acesta examinând
cererea recurentei de numire în funcția de judecător nu în mod exclusiv prin
prisma volumului de activitate de la Judecătoria Horezu, singura judecătorie
dintre cele trei menționate în cerere unde exista un post de execuție vacant
(și unde în primul semestru al anului 2012, încărcătura pe judecător a fost de
338 cauze față de media națională de 674 cauze, iar încărcătura pe schemă a
fost de 296 cauze față de media națională de 580 cauze), ci și prin luarea în
considerare a altor împrejurări, anume faptul că recurenta începând cu data de
15 octombrie 2010 a fost transferată de la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Mediaș la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea.
Prin urmare, nefiind
identificate, prin raportare la situația de fapt din momentul soluționării
cererii recurentei de numire în funcția de judecător la Judecătoria Horezu,
motive de nelegalitate și de netemeinicie a hotărârii atacate cu recurs, se va
dispune, în cauză, respingerea ca nefondat a recursului declarat de D.G.C.
împotriva Hotărârii nr. 883 din data de 8 octombrie 2012 a Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de D.G.C. împotriva Hotărârii nr. 883 din 8 octombrie 2012 a Plenului
Consiliul Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 6 iunie 2013.
Procesat de GGC - LM