ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5259/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5259/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea adresată Consiliului Superior al
Magistraturii, B.A.C., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara,
a solicitat numirea în funcția de judecător la Judecătoria Timișoara.
Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii
Prin Hotărârea nr.
884 din 8 octombrie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a
fost respinsă cererea de numire în funcția de judecător formulată de B.A.C.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, din
evidențele direcției de specialitate, că la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Timișoara, unitate de parchet la care funcționează magistratul, dintre cele 29
de posturi prevăzute în schemă sunt ocupate cele două posturi de conducere și
23 de posturi de execuție, fiind vacante 4 posturi de execuție, dintre care 2
sunt indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură din data de
26 august 2012.
La Judecătoria
Timișoara, instanță la care s-a solicitat numirea, sunt ocupate 47 dintre cele
51 de posturi de judecător prevăzute în schemă, fiind vacante 4 posturi, dintre
care 1 post este corespunzător funcției de președinte secție penală, iar 2
posturi sunt indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură din
data de 26 august 2012, fiind efectiv vacant 1 post.
De asemenea, Plenul
C.S.M. a reținut că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara sunt
înregistrate un număr mare de lucrări pe procuror în perioada de referință
analizată, față de media națională, iar vacantarea a încă un post de procuror
la această unitate de parchet va accentua situația dificilă cu care se
confruntă.
Plenul a avut în
vedere atribuțiile ce revin Consiliului în stabilirea politicii de resurse
umane la nivelul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea.
Calea de atac
exercitată de recurentă
Prin recursul
formulat, s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 884 din 8 octombrie 2012 a
Plenului C.S.M. și obligarea intimatului C.S.M. să emită o nouă hotărâre prin
care să aprobe cererea de numire în funcția de judecător la Judecătoria
Timișoara.
În motivarea
recursului, se invocă emiterea hotărârii cu exces de putere, ceea ce a condus
la nelegalitatea hotărârii adoptate și, drept consecință, vătămarea dreptului.
Din interpretarea
sintagmei "pot fi numiți", care se regăsește în cuprinsul art. 61
alin. (1) din Legea nr. 303/2004, rezultă că magistrații care formulează cereri
de numire au dreptul la o aplicare justă a marjei de apreciere de către
autoritatea decidentă și, în cadrul acesteia, în condițiile întrunirii tuturor
criteriilor, formularea unei astfel de cereri este un drept și nu o vocație.
În cazul transferului
judecătorilor sau procurorilor, dreptul este reglementat de art. 61 din Legea
nr. 303/2004, text care cuprinde și condițiile în care se poate efectua
transferul.
Prin cererea de
numire în funcția de judecător la Judecătoria Timișoara, petenta a solicitat ca
la analizarea solicitării să se țină seama și de cererea de numire a domnului
judecător B.C.S. în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Timișoara.
Plenul nu a
considerat oportun a lua în considerare această solicitare, deși prin Hotărârea
Secției pentru procurori nr. 160 din 1 iunie 2012 se admite transferul
procurorului P.D. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara,
întemeindu-se pe o astfel de cerere comună a doi procurori.
Se mai arată că
Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și-a exprimat acordul, atât cu
privire la numirea recurentei în funcția de judecător, cât și cu privire la
transferul domnului procuror P.D., însă Plenul C.S.M. a luat în considerare
avizul numai în ceea ce privește cererea procurorului.
Cu privire la volumul
de activitate în cadrul Parchetului, recurenta consideră că nu este de natură a
justifica refuzul transferului. Volumul de activitate de referință, evidențiat
în hotărârea contestată nu este elocvent la data discutării cererii. Dată la
care trebuia să se raporteze efectiv analiza oportunității este 8 octombrie
2012 și nu primul semestru al anului 2012, când Parchetul de lângă Judecătoria
Timișoara se confruntă cu un deficit major de personal (12 posturi de execuție
vacante).
Prin admiterea
cererii de numire în funcția de procuror a domnului B.C.S. și respingerea
cererii recurentei, a rămas vacant un singur post.
Apărările
formulate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii
Prin întâmpinare,
intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat, avându-se în vedere că
numărul de dosare/procuror înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Timișoara în primul semestru al anului 2012, depășește semnificativ media
națională, iar vacantarea unui post ar conduce la accentuarea creșterii
numărului dosarelor/procuror, ceea ce ar afecta activitatea.
S-a mai avut în
vedere că pentru Judecătoria Timișoara erau înregistrate șase cereri de
transfer ale judecătorilor.
Intimatul apreciază
că are competența exclusivă de aprobare a numirii în funcție a
judecătorilor/procurorilor și că îndeplinirea condițiilor legale pentru numirea
în funcția de procuror sau judecător nu constituie un drept la numirea în
funcție, ci doar o vocație.
Din economia
prevederilor art. 41 din Legea nr. 317/2004 republicată, modificată și
completată, reiese că intimatul are obligația să asigure un echilibru între
interesul general și interesele de ordin personal ale judecătorului sau
procurorului care solicită aprobarea cererii de numire.
II. Considerentele
Înaltei Curți - instanța competentă să soluționeze calea de atac exercitată.
Recursul este
fondat
Din cuprinsul Hotărârii
nr. 884 din 8 octombrie 2012 a Plenului C.S.M. reiese că motivele avute în
vedere pentru respingerea cererii recurentei de numire în funcția de judecător
la Judecătoria Timișoara au fost existența a patru posturi de execuție vacante
la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, înregistrarea în primul
semestru al anului 2012 a unui număr de 1.882,14 dosare/procuror față de media
națională de 1.129 dosare/procuror și a unui număr de 1.427,83 dosare/schemă,
față de media națională de 953 dosare/schemă.
S-a avut în vedere și
situația dificilă cu care se confruntă Parchetul de pe lângă Judecătoria
Timișoara, apreciindu-se că vacantarea a încă unui post de procuror ar fi de
natură să accentueze această situație.
Din actele dosarului,
rezultă și că în data de 8 octombrie 2012, când a fost emisă Hotărârea nr. 884,
prin care s-a respins cererea recurentei, Plenul C.S.M. a luat în discuție și
cererea formulată de domnul judecător B.C.S., prin care s-a solicitat
eliberarea din funcția de judecător la Judecătoria Timișoara și numirea în
funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara.
Cererea domnului
judecător a fost admisă, astfel că prin Hotărârea nr. 889 din 8 octombrie 2010,
Plenul C.S.M. a hotărât înaintarea către Președintele României a propunerii de
eliberare din funcția de judecător și de numire a acestuia în funcția de
procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, începând cu data de 1
decembrie 2012.
Din cuprinsul adresei
nr. 6510/XI/1/2012 se constată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a
fost de acord cu admiterea cererii recurentei, condiționată și de admiterea
cererii domnului judecător de numire în funcția de procuror la Parchetul de pe
lângă Judecătoria Timișoara.
Prin hotărârea
recurată s-a exprimat argumentul în sensul că vacantarea postului de procuror
pe care îl ocupă B.A.C. ar accentua situația dificilă cu care se confruntă
această unitate de parchet.
Hotărârea recurată nu
a luat în considerare că prin admiterea cererii domnului judecător nu mai
subzistă motivul referitor la accentuarea situației dificile existente în
cadrul parchetului.
În ceea ce privește
datele statistice invocate, se constată că acestea nu au cuprins o evidență la
zi a dosarelor înregistrate/încărcătura pe procuror.
Cererea recurentei a
fost analizată în data de 8 octombrie 2012, iar datele statistice s-au referit
la primul semestru al anului 2012.
În acest moment, din
actele depuse la dosar, rezultă că la Judecătoria Timișoara sunt vacante cinci
posturi de execuție de judecător, iar la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Timișoara este vacant un singur post.
În consecință,
motivele respingerii cererii formulate de recurentă nu mai subzistă în prezent.
Mai mult, prin
Hotărârea Secției pentru Procurori a C.S.M. nr. 41 din 30 ianuarie 2013 s-a
admis transferul doamnei procuror L.R. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Timișoara, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, deși s-a reținut aceeași
încărcătură mare a dosarelor/procuror existentă la Parchetul de unde s-a cerut
transferul.
Este adevărat că
intimatul are competență exclusivă în ceea ce privește numirile în funcția de
judecător/procuror, însă atribuțiile acordate în acest sens se exercită în
condițiile impuse de lege, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime
ale persoanelor, precum și a principiului legalității actelor administrative.
Exercitarea dreptului
de apreciere al autorităților publice cu încălcarea principiilor și drepturilor
sus-menționate este sancționată de instanța de contencios administrativ, prin
analizarea legalității actului administrativ atacat.
În speță, se constată
că principiul asigurării unui echilibru între interesul general și interesele
de ordin personal ale procurorului care a solicitat aprobarea cererii de numire
în funcția de judecător, nu a fost respectat.
Intimatul, în
calitate de autoritate publică ce are competența de soluționare a cererilor de
numire în funcția de judecător/procuror, nu a ținut seama de situația reală a
parchetului și a invocat date statistice neactualizate.
Având în vedere că în
prezent există numai un singur post de execuție liber la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Timișoara, precum și că după data respingerii cererii recurentei au
fost admise și alte cereri de transfer/numire, în temeiul art. 29 alin. (7) din
Legea nr. 317/2004 republicată, modificată și completată, coroborate cu art. 1,
20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează a se
admite recursul declarat.
Se va anula hotărârea
atacată și va fi obligat intimatul să emită o hotărâre prin care să dispună
numirea recurentei în funcția de judecător la Judecătoria Timișoara.
Văzând și
dispozițiile art. 274 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de B.A.C. împotriva Hotărârii nr. 884 din 8 octombrie 2012 a Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii.
Anulează hotărârea
atacată și obligă Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin
care să dispună numirea recurentei în funcția de judecător la Judecătoria
Timișoara.
Obligă intimatul la
plata sumei de 790 RON către recurentă, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 16 mai 2013.
Procesat de GGC - CL