ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2419/2014

Asupra contestației

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Pe

rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, a fost înregistrată sub nr. 3921/1/2013, la data de 15

iulie 2013, contestația formulată de contestatorul C.M. împotriva

hotărârii Plenului C.S.M. nr. 718 din 27 iunie 2013, în contradictoriu cu

intimatul C.S.M., în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004

privind C.S.M., republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin

cererea depusă, la data de 08 august 2013, contestatorul a solicitat și

obligarea intimatului C.S.M. să emită o nouă hotărâre prin care să aprobe

cererea sa de numire în funcția de judecător la Judecătoria Brașov,

precum și să emită o propunere de eliberare a sa din funcția de

procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, către

Președintele României.

Contestatorul

a precizat că motivele de nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii

Plenului C.S.M. nr. 718 din 27 iunie 2013 sunt următoarele:

1)

Hotărârea

nu cuprinde motivarea soluției adoptate de intimat în privința sa,

fiind emisă în mod arbitrar, cu exces de putere;

2)

Intimatul

nu a ținut seama de faptul că îndeplinește toate condițiile

prevăzute de lege pentru a fi numit în funcția de judecător, după cum s-a

statuat prin Hotărârea Secției pentru Judecători a C.S.M. nr. 500 din 28

mai 2013, că nu a fost niciodată sancționat disciplinar, că a urmat

cursurile I.N.M. și a avut o medie care îi permitea să opteze pentru

funcția de judecător;

3)

La

Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov schema de procurori este

completă, începând cu data de 01 iulie 2012, astfel încât numirea sa în

funcția de judecător nu ar afecta în mod semnificativ activitatea acestei

unități de parchet;

4)

La

Judecătoria Brașov schema de judecători nu este completă, încărcătura de

dosare pe judecător este net superioară mediei naționale și există

cel puțin un judecător la Secția Penală a instanței care, în mod

vocațional, nu dorește să judece în materie penală, însă intră

într-un complet cu cauze penale;

5)

Emitentul

actului contestat nu a avut în vedere avizele favorabile emise de Judecătoria

Brașov, de Tribunalul Brașov și de Curtea de Apel Brașov.

În

întâmpinarea formulată în cauză, intimatul C.S.M. a solicitat respingerea

contestației ca neîntemeiată, arătând în motivare, în esență, faptul

că și-a exercitat dreptul de apreciere în limitele competențelor

stabilite de lege și pe baza documentației prezentate, din care

rezultă faptul că la Judecătoria Brașov nu existau posturi vacante la

momentul soluționării cererii și că avizele au fost negative, cu

excepția celui provenit de la Judecătoria Brașov.

În

temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, modificată, intimatul a depus la dosar

documentația care a stat la baza adoptării hotărârii contestate.

Contestatorul

a formulat concluzii scrise.

Examinând

legalitatea hotărârii atacate în cauză, în raport de argumentele fiecărei părți

și de dispozițiile legale aplicabile în materie, Înalta Curte apreciază

contestația ca fiind nefondată pentru motivele care vor fi expuse în

continuare.

Prin

cererea înregistrată la C.S.M. sub nr. 1/8545/1154 din 05 aprilie 2013,

contestatorul C.M., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov,

a solicitat numirea în funcția de judecător la Judecătoria Brașov.

Prin

Hotărârea nr. 500 din 28 mai 2013, Secția pentru Judecători a C.S.M. a

constatat îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege de către contestator

pentru numirea funcția de judecător.

Prin

Hotărârea nr. 718 din 27 iunie 2013, Plenul C.S.M. a respins cererea

contestatorului. Pentru a adopta o asemenea soluție, emitentul actului a

făcut trimitere la prevederile art. 22 și art. 23 alin. (1

1

)

din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor,

delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții

de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a

procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 09

martie 2006 a Plenului C.S.M., cu modificările ulterioare, dar și

Hotărârea nr. 489 din 04 iunie 2013 a Plenului C.S.M.

Înalta

Curte apreciază că refuzul intimatului C.S.M. de admitere a cererii

contestatorului de numire în funcția de judecător la Judecătoria

Brașov nu este nejustificat, în sensul pe care art. 2 alin. (1) lit. i)

din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, îl dă acestei

noțiuni.

Dispozițiile

legale relevante pe problema analizată sunt următoarele:

Art.

61 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor,

republicată, cu modificările și completările ulterioare:

„(1)

La cererea motivată,

judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii, în funcția de

judecător, prin decret al Președintelui României, la propunerea C.S.M., cu

respectarea condițiilor prevăzute în prezenta lege.

(2)

Pentru numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1), candidații vor susține un

interviu în fața secției pentru judecători a C.S.M. în cazul procurorilor care

solicită numirea ca judecători și, respectiv, a secției pentru procurori a C.S.M.

în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.

(3)

Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1)

decât motivat, aducând la cunoștință C.S.M. motivele refuzului”.

Art.

22 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și

procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în

alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de

procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193

din 09 martie 2006 a Plenului C.S.M., cu modificările ulterioare:

„(1)

Cererea de numire a judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în

funcția de judecător se formulează în scris și se depune la C.S.M.

(2)

Direcția resurse umane și organizare solicită punctul de vedere al

președintelui instanței sau al conducătorului parchetului la care funcționează

judecătorul sau procurorul care solicită numirea în funcția de judecător,

respectiv, procuror și întocmește, în termen de cel mult 15 zile de la primirea

cererii, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera

judecătorului sau a procurorului, situația posturilor vacante și a celor

ocupate la instanța sau la parchetul la care funcționează judecătorul sau

procurorul în cauză și la instanța sau parchetul la care se solicită

transferul, precum și volumul de activitate și încărcătura pe judecător sau

procuror la instanța sau parchetul implicat în procedura de transfer.

(3)

Referatul întocmit potrivit alineatului precedent va cuprinde date privind

procedurile aflate în curs de derulare, pentru numirea sau promovarea în

funcțiile de judecător sau procuror, precum și numărul cererilor de transfer

formulate pentru instanța sau parchetul la care se propune ocuparea funcției în

condițiile prezentului articol. De asemenea, în cuprinsul referatului vor fi

inserate precizări vizând dificultățile de ocupare a posturilor vacante la

instanța sau parchetul la care se solicită transferul și durata vacanțelor

posturilor la instanța sau parchetul în cauză.”

Art.

23 din Regulamentul anterior arătat:

„(1)

Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în una din funcțiile prevăzute

la art. 22 va fi invitat pentru a susține un interviu în fața secției

corespunzătoare a C.S.M.

(2)

Secția corespunzătoare a Plenului C.S.M. adoptă o hotărâre și sesizează Plenul

C.S.M.

(3)

În cazul admiterii cererii Plenul C.S.M. propune Președintelui României

eliberarea din funcția de judecător și numirea ca procuror sau, după caz,

eliberarea din funcția de procuror și numirea ca judecător.

(4)

Dispozițiile art. 1 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

În

aplicarea prevederilor normative anterior citate, în speța de față a

fost întocmită nota D.R.U.O. în care au fost consemnate următoarele date:

-

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, Parchetul de pe lângă

Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul

Brașov au comunicat avizele lor nefavorabile cu privire la cererea

contestatorului; Judecătoria Brașov a comunicat avizul său favorabil;

-

la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, unde își desfășoară

activitatea contestatorul, încărcătura medie a lucrărilor/procuror a fost de

2701 comparativ cu media națională de 2178 lucrări, iar încărcătura de

dosare/procuror a fost de 1998 dosare, comparativ cu media națională de 1383

dosare/procuror.

-

la Judecătoria Brașov, unde contestatorul a solicitat numirea, nu era

vacant efectiv niciun post de execuție la momentul soluționării

cererii.

Ca

atare, contrar celor susținute de către contestator, au fost analizate de

către intimat criteriile prevăzute în dispozițiile normative mai sus

arătate, motiv pentru care Înalta Curte nu poate reține faptul că acesta a

acționat cu exces de putere la momentul soluționării cererii de

numire în funcția de judecător.

Cu

alte cuvinte, intimatul și-a exercitat dreptul de apreciere în limita

competenței instituite de lege, ținând seama de volumul de activitate

al unității de parchet unde își desfășoară activitatea

contestatorul, de avizele negative ce au fost acordate, dar și de lipsa

posturilor vacante la Judecătoria Brașov.

În

fine, Înalta Curte reține că a fost respectat principiul motivării actelor

administrative, intimatul prezentând argumentele avute în vedere la

soluționarea cererii contestatorului.

În

consecință, în raport de cele anterior reținute, Înalta Curte, în

temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind C.S.M.,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, va respinge

contestația, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația

formulată de C.M. împotriva Hotărârii nr. 718 din data de 27 iunie 2013 a C.S.M.,

ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 mai 2014.