ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1893/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1893/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Prin Hotărârea din 27 noiembrie 2014 a
Plenului C.S.M., a fost respinsă cererea formulată de petentul contestator
F.S.E., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, de eliberare din
funcția de procuror și numire în funcția de judecător.
Prin Cererea
înregistrată la C.S.M. la data de 14 octombrie 2014, petentul contestator a
solicitat eliberarea din funcția de procuror și numirea în funcția de judecător
la Tribunalul Sălaj, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, iar prin Hotărârea nr. 1.169 din 11
noiembrie 2014, secția pentru judecători a C.S.M. a constatat că sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru numirea în funcția de
judecător.
1.2. În cuprinsul
Hotărârii din 27 noiembrie 2014 s-au reținut următoarele:
Conform evidențelor
direcției de resort, rezultă că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj,
unitatea de Parchet la care este încadrat petentul din cele 6 posturi de
procuror - funcție de execuție prevăzute în schemă, sunt ocupate 5 posturi,
fiind vacant 1 post de procuror - funcție de execuție. De asemenea, la această
unitate de Parchet, din cele 4 posturi de procuror - funcție de conducere, sunt
ocupate 3 posturi, existând 1 post vacant de procuror - funcție de conducere.
În ceea ce privește
volumul de activitate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, în anul 2013
s-a înregistrat o încărcătură de 124 dosare/procuror, față de media națională
de 170 de dosare, iar în primul semestru al anului 2014, s-a înregistrat o
încărcătură de 83 dosare/procuror, comparativ cu media națională de 121 dosare.
Din evidențele
direcției de resort s-a constatat că la Tribunalul Sălaj, instanța la care
petentul a solicitat numirea în funcția de judecător, din cele 16 posturi
prevăzute în schemă sunt ocupate 14 posturi, existând 2 posturi efectiv
vacante.
La această instanță,
la nivelul primului semestru al anului 2014, încărcătura/judecător a fost de
500 dosare, față de media națională de 455 dosare, iar încărcătura/schemă a
fost de 375 dosare, spre deosebire de media națională de 414 dosare.
La soluționarea
cererii formulate, Plenul C.S.M. a avut în vedere faptul că magistratul în
cauză are o vechime de doar 9 luni și 17 zile la Parchetul de pe lângă
Tribunalul Sălaj, precum și punctele de vedere nefavorabile exprimate de
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, unitatea de Parchet la care
funcționează, precum de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
De asemenea, Plenul
C.S.M. a reținut că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, unitatea de
Parchet la care funcționează petentul, sunt prevăzute 6 posturi de procuror -
funcție de execuție, dintre care 2 posturi sunt vacante, iar în situația
aprobării cererii magistratului în cauză, ar urma ca această unitate de Parchet
să funcționeze cu doar 3 procurori, ceea ce înseamnă un grad de ocupare de 50%
dintre procurorii cu funcție de execuție.
1.3. Prin contestația
formulată, petentul a solicitat anularea Hotărârii Plenului C.S.M. din 27
noiembrie 2014 și obligarea intimatului la adoptarea unei noi hotărâri prin
care să dispună numirea contestatorului în funcția de judecător la Tribunalul
Sălaj.
În susținerea
cererii, s-a învederat că prin hotărârea contestată a fost respinsă cererea sa
de numire din funcția de procuror în funcția de judecător la Tribunalul Sălaj.
S-a mai arătat că
prin soluția pronunțată nu s-a asigurat un echilibru între interesul general și
interesul de ordin personal al contestatorului, că s-a ținut cont de vechimea
la unitatea de Parchet la care își desfășoară activitatea, precum și de
punctele de vedere nefavorabile comunicate de Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Cluj și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, fără luarea în considerare
a avizelor favorabile transmise de Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Sălaj.
Totodată,
contestatorul a învederat că nu s-a avut în vedere vechimea efectivă în funcția
de procuror și că nu s-a acordat prioritate criteriului referitor la volumul de
activitate al instanței sau Parchetului de la care provine solicitantul și la
care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele ori
parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora.
În acest sens, a
precizat contestatorul că din hotărâre a rezultat că încărcătura pe procuror la
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj e mult sub media națională, iar
încărcătura pe judecător la Tribunalul Sălaj, în aceeași perioadă de referință
este peste media națională.
S-a mai arătat că
datele prezentate în hotărâre cu privire la numărul posturilor vacante la
instanțele ori parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora sunt
contradictorii.
Soluția și
considerentele Înaltei Curți
2.1. Contestația este
neîntemeiată pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
2.2. Într-adevăr,
potrivit prevederilor art. 61 din Legea nr. 303/2004, republicată, judecătorii
și procurorii au posibilitatea să ceară, motivat, trecerea în funcția de
procuror sau, respectiv de judecător.
Astfel, potrivit art.
61 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și
completările ulterioare: "(1) La cererea motivată, judecătorii pot fi
numiți în funcția de procuror, iar procurorii, în funcția de judecător, prin
decret al Președintelui României, la propunerea C.S.M., cu respectarea
condițiilor prevăzute în prezenta lege. (2) Pentru numirea în funcțiile
prevăzute la alin. (1), candidații vor susține un interviu în fața secției
pentru judecători a C.S.M. în cazul procurorilor care solicită numirea ca
judecători și, respectiv, a secției pentru procurori a C.S.M. în cazul
judecătorilor care solicită numirea ca procuror".
Din conținutul
acestor dispoziții legale rezultă că Plenul C.S.M. are un drept de apreciere în
legătura cu oportunitatea ca un procuror sau un judecător să fie eliberat din
funcția deținută la o unitate de parchet sau instanță, pentru a fi numit într-o
altă funcție, de judecător și, respectiv, procuror, la instanță și respectiv,
unitate de parchet.
Altfel spus, nici
procurorul și nici judecătorul nu se bucură de un drept consacrat legal, să fie
numit la cerere, într-o altă funcție de magistrat: de judecător și, respectiv,
de procuror, cererea motivată, formulată în acest scop, rămânând la aprecierea
Plenului C.S.M. care, potrivit misiunii sale de gestionare a carierei
magistraților și bunei funcționări a sistemului organelor de justiție, are un
drept de apreciere discreționar, în ceea ce privește oportunitatea pentru
sistem a unor astfel de numiri.
În contestația
formulată, petentul-contestator a susținut că Hotărârea din 27 noiembrie 2014 a
fost adoptată "cu nerespectarea dispozițiilor legale", fără a
indica/nominaliza normele legale încălcate/ignorate.
De asemenea, a mai
susținut că, pentru respingerea cererii sale, Hotărârea din 27 noiembrie 2014
nu conține "o motivare pertinentă care să justifice soluția
adoptată", ceea ce constituie o alegație lipsită de temei.
Astfel, analizând
conținutul Hotărârii din 27 noiembrie 2014 rezultă că Plenul C.S.M. și-a
exercitat dreptul de apreciere în raport cu prevederile art. 22 - 23 din
Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006, cu modificările și
completările ulterioare, referitoare la numirea judecătorilor în funcția de
procuror și a procurorilor în funcția de judecător.
Pe de altă parte, așa
cum s-a reținut în motivarea Hotărârii din 27 noiembrie 2014, Plenul C.S.M. nu
a identificat motivele temeinice care l-au determinat pe contestator, ca după
numai 9 luni de la promovarea ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul
Sălaj, să formuleze o cerere de numire în funcția de judecător la acest
Tribunal, după cum nu a identificat nici motive temeinice pentru a ignora
avizele negative emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, respectiv
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Astfel fiind, cum
petentul contestator nu a probat existența unui exces de putere de abuz de
putere din partea C.S.M., Înalta Curte constata că această autoritate
administrativă a puterii judecătorești și-a exercitat dreptul de apreciere în
temeiul și în limitele normelor legale în vigoare, la care s-a făcut referire
mai sus, Hotărârea din 27 noiembrie 2014 fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația
formulată de F.S.E. împotriva Hotărârii din 27 noiembrie 2014 a C.S.M., ca
neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 mai 2015.
Procesat de GGC - N