ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1610/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1610/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Decizia nr. 1610/2014
Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii, petenta A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, a solicitat eliberarea din funcția de procuror și numirea în funcția de judecător la Judecătoria Iași.
Cu prilejul susținerii interviului în fața Secției pentru judecători la data de 15 octombrie 2013, petenta a precizat că își completează cererea și cu următoarele instanțe: Judecătoria Pașcani, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Huși sau Judecătoria Târgu Neamț, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin Hotărârea nr. 916 din 15 octombrie 2013, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru discutarea de către Plen a cererii formulate de doamna A.
Astfel s-a arătat că, la Judecătoria Iași, dintre cele 55 de posturi de judecător prevăzute în schemă, sunt ocupate 52 de posturi, fiind vacante 3, dintre care 1 post de președinte secție penală, iar la celelalte instanțe la care s-a solicitat numirea în funcția de judecător nu sunt vacante efectiv posturi de judecător.
La Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, unitatea de parchet la care funcționează doamna procuror A., sunt ocupate toate cele 27 de posturi de procuror prevăzute în schemă.
1.2. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a exprimat un punct de vedere nefavorabil soluționării cererii formulate de doamna procuror A.
1.3. În temeiul dispozițiilor art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, coroborate cu dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și dispozițiile art. 23 alin. (2) și (3) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 09 martie 2006, a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea nr. 1139 din 22 octombrie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea formulată de A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, de eliberare din funcția de procuror și numire în funcția de judecător la Judecătoria Iași, Judecătoria Pașcani, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Huși sau Judecătoria Târgu Neamț.
1.4. Petenta A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași a formulat în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările și completările ulterioare, contestație împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1139 din 22 octombrie 2013, solicitând anularea hotărârii și pe cale de consecință obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită o nouă Hotărâre prin care să aprobe cererea sa de numire în funcția de judecător la Judecătoria Iași.
În susținerea contestației, a învederat că îndeplinește toate criteriile obiective prevăzute de lege pentru numirea în funcția de judecător, motivele care au stat la baza respingerii cererii, care vizează situația posturilor vacante la unitățile vizate, încărcătura de dosare și avizul negativ al parchetului fiind neîntemeiate.
Soluția Înaltei Curți
Contestația formulată este neîntemeiată pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Dispozițiile legale incidente în cauză sunt cele prevăzute la art. 61 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, norme cu caracter supletiv și care stabilesc următoarele:
(1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii, în funcția de judecător, prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezenta lege.
(2) Pentru numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1), candidații vor susține un interviu în fața secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători și, respectiv, a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.
(3) Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoștință Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
Potrivit art. 22 - 23 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 9 martie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare "(1) cererea de numire a judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător se formulează în scris și se depune la Consiliul Superior al Magistraturii. (2) direcția resurse umane și organizare solicită punctul de vedere al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul care solicită numirea în funcția de judecător, respectiv, procuror și întocmește, în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situația posturilor vacante și a celor ocupate la instanța sau la parchetul la care funcționează judecătorul sau procurorul în cauză și la instanța sau parchetul la care se solicită transferul, precum și volumul de activitate și încărcătura pe judecător sau procuror la instanța sau parchetul implicat în procedura de transfer. (3) Referatul întocmit potrivit alineatului precedent va cuprinde date privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcțiile de judecător sau procuror, precum și numărul cererilor de transfer formulate pentru instanța sau parchetul la care se propune ocuparea funcției în condițiile prezentului articol. De asemenea, în cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultățile de ocupare a posturilor vacante la instanța sau parchetul la care se solicită transferai și durata vacanțelor posturilor la instanța sau parchetul în cauză".
Din formularea folosită la art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată (pot fi numiți la propunerea C.S.M.), rezultă că legiuitorul a conferit acestei autorități autonome a puterii judecătorești care gestionează cariera judecătorilor și procurorilor, realizând politicile de resurse umane în cadrul instanțelor și parchetelor din sistemul judiciar, un drept discreționar de apreciere.
Astfel, la soluționarea cererilor prevăzute la art. 22 alin. (1) din Regulament, pot fi avute în vedere următoarele criterii:
- volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele ori parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;
- vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror;
- vechimea la instanța sau parchetul de la care provine solicitantul;
- vechimea în gradul aferent instanței, respectiv parchetului la care se solicită numirea.
De asemenea, rezultă că intimatul C.S.M., în aprecierea realizată a avut în vedere și activitatea juridică a petentei până la data formulării ultimei cereri, așa cum rezultă din nota aflată la dosar:
- 02 octombrie 1995 - 31 august 2007 - avocat Baroul Iași;
- 31 august 2007 - 05 septembrie 2007 - judecător la Judecătoria Reghin;
- 05 septembrie 2007 - 15 octombrie 2009 - concediu creștere și îngrijire copil, suspendat raporturile de muncă potrivit art. 51 lit. a) Codul Muncii
- 15 octombrie 2009 - 03 februarie 2011 - judecător la Judecătoria Reghin;
- 03 februarie 2011 - 08 februarie 2011 - procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași;
- 08 februarie 2011 - 03 ianuarie 2012 - concediu creștere și îngrijire copil;
- 03 ianuarie 2012 - prezent - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași.
Astfel fiind, rezultă că autoritatea intimată și-a exercitat dreptul de apreciere în condițiile legii și Regulamentului, potrivit criteriilor stabilite, urmărind rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, stabilitatea sistemului, precum și parcurgerea etapelor de formare și perfecționare a judecătorilor și procurorilor.
În concluzie, contestația formulată este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 1139 din 22 octombrie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2014.
Procesat de GGC - NN