ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2102/2015

Decizia nr. 2102/2015

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 20 februarie 2015, sub nr. 734/1/2015, contestatoarea A., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.), pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care:

În motivarea contestației, au fost învederate instanței următoarele:

Prin cererea formulată la data de 10 noiembrie 2014 a solicitat în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 republicată numirea în funcția de judecător la Curtea de Apel Craiova sau la Tribunalul Dolj cu menținerea gradului corespunzător curții de apel.

În susținerea cererii au fost invocate motive de ordin profesional.

La data de 20 noiembrie 2014 contestatoarea a susținut interviul prev. de disp. art. 61 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 republicată.

Prin Hotărârea nr. 1268 din 20 ianuarie 2014, secția pentru judecători a constatat îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege privind numirea în funcția de judecător și a sesizat Plenul C.S.M.

Prin Hotărârea nr. 1321 din 27 noiembrie 2014, Plenul C.S.M. cu majoritatea membrilor prezenți, a respins solicitarea, reținând în esență că față de volumul de activitate al Curții de Apel Craiova, Tribunalul Dolj și respectiv al Parchetului Curții de Apel Craiova, în condițiile în care la data de 07 noiembrie 2014, data publicării pe pagina de internet a C.S.M. a situației posturilor de procuror la unitățile de parchet la Parchetul Curții de Apel Craiova din cele 16 posturi de procuror (5 posturi de conducere și 11 de execuție) erau vacante 1 post de conducere și 1 post de execuție, este necesară asigurarea bunei funcționări a unității de parchet.

S-a afirmat de către contestatoare că Hotărârea nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a fost emisă cu încălcarea condițiilor de legalitate și oportunitate, fără a se asigura un just echilibru între dreptul meu, drept prev. de disp. art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și interesul public de administrare a resurselor umane din domeniul justiției.

Conform jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin legalitatea unui act se înțelege conformarea acestuia cu legile, precum și cu alte acte normative cu forță juridică superioară, iar oportunitatea se manifestă sub forma dreptului de apreciere al autorității care emite actul.

Aspectele ce țin de oportunitatea numirii într-o funcție de judecător se subsumează analizei legalității actului administrativ atacat.

Limitele dreptului de apreciere al unei autorități sunt determinate prin conținutul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 care definește excesul de putere ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al unei autorități publice prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În cazul transferului judecătorilor sau procurorilor, dreptul este reglementat de art. 61 din Legea nr. 303/2004, text care cuprinde și condițiile în care se poate efectua transferul.

Îndeplinirea condițiilor legii nu a fost contestată de intimat, ci dimpotrivă, Hotărârea nr. 1268 din 20 noiembrie 2014 a secției pentru judecători a constatat îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru numirea în funcția de judecător.

Autoritățile judiciare implicate în procedură, respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Curtea de Apel Craiova și-au exprimat avizul favorabil.

Interesul public, respectiv buna administrare a resurselor umane și asigurarea bunei desfășurări a activității la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova nu este afectat prin admiterea cererii, volumul de activitate în cadrul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova nefiind de natură a justifica refuzul transferului. (în același sens Hotărârea Plenului nr. 1307 din 27 noiembrie 2014, hotărâre adoptată în aceiași ședință. Hotărârea Plenului nr 1390 din 10 decembrie 2013)

Dimpotrivă, avizul pozitiv al Parchetului demonstrează că prin transferul subsemnatei nu este afectată activitatea acestuia.

Hotărârea atacată este emisă cu exces de putere, ceea ce conduce la nelegalitatea acesteia, având ca și consecință vătămarea dreptului recunoscut de dispozițiile art. 61 din Legea nr. 303/2004.

Astfel, deși potrivit art. 23 alin. (1) din Regulamentului privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător la soluționarea cererilor prevăzute la art. 22 alin. (1) "pot fi avute în vedere următoarele criterii:

- volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele ori parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror;

- vechimea la instanța sau parchetul de la care provine solicitantul;

- vechimea în gradul aferent instanței, respectiv parchetului la care se solicită numirea", la soluționarea cererii mele Plenul C.S.M. nu a luat în considerare în niciun fel criteriile ce țin de carieră, respectiv vechimea în funcția de procuror de 11 ani, din care 4 ani, 4 luni și 17 zile la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Pe de altă parte nici criteriul volumului de activitate și al posturilor vacante enunțat în hotărâre nu a fost evaluat corect din mai multe considerente:

I. Potrivit dispozițiilor legale menționate, criteriul enunțat trebuie evaluat și prin raportare la dificultățile de ocupare a posturilor vacante, aspect cu privire la care hotărârea contestată nu face niciun fel de referire.

Ori, din evidențele publicate pe pagina de internet a C.S.M. rezultă că la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova nu există dificultăți de ocupare a posturilor, astfel încât admiterea cererii pe care am formulat-o nu determină perturbarea bunei funcționări. Astfel la data de 2 octombrie 2014 gradul de ocupare este de 100%, fiind evidențiate 2 posturi de execuție peste schemă, la data de 03 noiembrie 2014 este vacant un singur post de conducere, motiv pentru care prin Hotărârea Plenului nr. 1167 din 06 noiembrie 2014 au fost respinse cererile de valorificare a rezultatelor examenului de promovare în funcții de execuție formulate de doi procurori, ulterior, în ședința din 21 ianuarie 2015 fiind admisă cererea de transfer a d-nei procuror B.

Postul de execuție a devenit vacant ulterior, pe parcursul derulării procedurii prev. de art. 23 din Regulament, prin admiterea la data de 20 noiembrie 2014 a cererii formulate de dl. procuror C. de transfer de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Intimatul nu a evaluat în mod echitabil aspectul ce ține de buna administrare a resurselor umane și asigurarea bunei desfășurări a activității la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în condițiile în care la momentul admiterii acestei cereri dl. procuror avea o vechime în funcția de procuror cu grad corespunzător parchet curte de apel de numai 20 zile (a se vedea în acest sens Hotărârea nr. 1003 din 23 septembrie 2014 a Plenului C.S.M.).

Singura mențiune cuprinsă în hotărâre este aceea referitoare la avizul favorabil exprimat de Curtea de Apel Craiova.

Or, avizul favorabil exprimat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova are semnificația faptului că activitatea unității de parchet nu este perturbată prin admiterea cererii formulate.

Apărările intimatei

Intimata prin întâmpinare a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, apreciind criticile ca nefondate în raport de următoarele argumente:

În cauza de față nu se poate reține că Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a fost adoptată cu exces de putere.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, excesul de putere este definit ca fiind „exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor".

Aceste prevederi nu sunt aplicabile, întrucât respingerea cererii s-a făcut în limitele competențelor legale și cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător.

Prin aceste norme cu caracter supletiv se prevede câ „la cererea motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii, în funcția de judecător, prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezenta lege".

De asemenea, potrivit art. 22 din Regulament, „(1) Cererile de numire din funcția de judecător în funcția de procuror și din funcția de procuror în funcția de judecător se soluționează de două ori pe an, în baza criteriilor prevăzute la art. 23 alin. (11). Plenul Consiliului Superior al Magistraturii stabilește, prin hotărâre, lunile în care se organizează sesiunile de numire a judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător.

(2) Cererea de numire a judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător se formulează în scris și se depune la Consiliul Superior al Magistraturii cel mai târziu în termen de 5 zile de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului a listei prevăzute la art. 2 alin. (1), din luna stabilită potrivit alin. (1).

(3) la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) Direcția resurse umane și organizare; solicită punctul de vedere al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului la care funcționează judecătorul ori procurorul care solicită numirea în funcția de judecător, respectiv de procuror. Punctul de vedere trebuie să fie comunicat în termen de cel mult 5 zile de la data solicitării.

(4) Direcția resurse umane și organizare întocmește, în termen util, un referat care va cuprinde: datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situația posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta și a posturilor temporar vacante la instanța sau Ia parchetul la care funcționează judecătorul sau procurorul în cauză și la instanța ori parchetul la care se solicită numirea, date privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcțiile de judecător ori de procuror, numărul cererilor de transfer formulate pentru instanța sau parchetul la care se propune ocuparea funcției în condițiile prezentului articol, precum și volumul de activitate și încărcătura pe judecător ori procuror la instanța sau parchetul implicat în procedura de ocupare a funcției în condițiile prezentului articol. De asemenea, în cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultățile de ocupare a posturilor vacante la instanța sau parchetul la care se solicită numirea și durata vacanțelor posturilor la instanța ori parchetul în cauză.

(5) La soluționarea cererilor de numire din funcția de judecător în funcția de procuror și din funcția de procuror în funcția de judecător sunt avute în vedere posturile din lista prevăzută la alin. (2), în măsura în care acestea mai sunt vacante".

Art. 23 din același regulament stabilește următoarele: „Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în una dintre funcțiile prevăzute la art. 22 va fi invitat pentru a susține un interviu în fața secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(1

1

) La soluționarea cererilor prevăzute la art. 22 alin. (1) pot fi avute în vedere următoarele criterii:

- volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele ori parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror; vechimea la instanța sau parchetul de la care provine solicitantul; vechimea în gradul aferent instanței, respectiv parchetului la care se solicită numire;

Secția corespunzătoare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii adoptă o hotărâre și sesizează Plenul Consiliului.

(3) În cazul admiterii cererii. Plenul Consiliului Superiorul Magistraturii propune Președintelui României eliberarea din funcția de judecător și numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcția de procuror și numirea ca judecător.

(4) Dispozițiile art. 1 alin. (2) se aplică în mod corespunzător". doamna A., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a solicitat numirea ca judecător la Tribunalul Dolj sau la Curtea de Apel Craiova și menținerea gradului corespunzător curții de apel.

Normele care reglementează instituția numirii din funcția de procuror în funcția de judecător, respectiv din funcția de judecător în cea de procuror au un caracter supletiv și conferă doar o vocație în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept la o astfel de numire.

Prin Hotărârea nr. 1268 din 20 noiembrie 2014, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru numirea în funcția de judecător a doamnei procuror, fiind reținută și vechimea sa în magistratură în funcția de procuror.

Însă, adoptarea hotărârii secției pentru judecători privind îndeplinirea condițiilor legale pentru numirea în funcția de judecător nu creează în mod automat un drept la numire și nu conduce de plano la admiterea cererii de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Dispozițiile legale și regulamentare anterior menționate conferă numai o vocație în sensul arătat, rămânând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii să dispună cu privire la cererile care au ca obiect numirea procurorilor în funcția de judecător.

Astfel, în mod evident, din interpretarea tuturor dispozițiilor legale și regulamentare privitoare la asemenea solicitări, rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul intimatului Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncționalități în activitatea parchetelor și a instanțelor implicate în această procedură.

Analiza cererii doamnei procuror A. s-a făcut prin prisma tuturor criteriilor prevăzute de art. 23 alin. (11) din Regulament, tocmai pentru a se asigura luarea unei decizii obiective. În condiții de legalitate și oportunitate și în raport de circumstanțele concrete ale fiecărei solicitări, cu menținerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat.

Din modalitatea de reglementare a art. 23 alin. (11) din Regulament, rezultă că primul și cel mai important criteriu a avut în vedere la soluționarea cererilor de numire a unui procuror în funcția de judecător este cel care vizează asigurarea activitate instanțele și parchetele implicate în această procedură.

Din evidențele direcției de resort, a rezultat că la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, la care este încadrată doamna procuror A. dintre cele 16 posturi de procuror prevăzute în schemă (5 posturi de conducere și 11 posturi de execuție), erau ocupate 4 posturi de conducere și 10 posturi de execuție, fiind vacante 1 post de conducere și 1 post de execuție. În ceea ce privește volumul de activitate, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în anul 2013 s-a înregistrat o încărcătură de 88 de dosare/procuror, comparativ cu media națională de 71 de dosare iar în primul semestru din anul 2014 s-a înregistrat o încărcătură medie de 43 de dosare/procuror, egala cu media națională de 43 de dosare.

Volumul ridicat de activitate al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în primul semestru al anului 2014 constituie un aspect ce a fost analizat și prin prisma faptului că cele două posturi vacante existente la nivelul acestei unități de parchet la dala soluționării cererii contestatoarei, reprezentau 12,5% din schema de magistrați, astfel încât admiterea cererii contestatoarei de numire în funcția de judecător ar fi condus la îngreunarea considerabilă a activității la această unitate de parchet.

Referitor la instanțele la care contestatoarea a solicitat numirea în funcția de judecător, din evidențele direcției de resort a rezultat că la 07 noiembrie 2014, data publicării pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a situației posturilor de judecător la instanțele judecătorești, la Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Dolj era câte un post efectiv vacant.

În ceea ce privește volumul de activitate s-a constatat că la Curtea de Apel Craiova, în primul semestru al anului 2014 încărcătura/judecător a fost de 190 de cauze/judecător, față de media națională de 271 de cauze/judecător, iar încărcătura/schemă a fost de 187 de cauze, spre deosebire de media națională de 252 de cauze pe schemă.

De asemenea, la Tribunalul Dolj, în primul semestru al anului 2014 încărcătura/judecător a fost de 343 de cauze/judecător, față de media națională de 455 de cauze/judecător, iar încărcătura/schemă a fost de 333 de cauze, spre deosebire de media națională de 414 cauze pe schemă.

La soluționarea cererii de numire în funcția de judecător a doamnei procuror s-a reținut că la instanțele la care se solicită numirea ca judecător a fost înregistrată o încărcătură pe judecător situată considerabil sub media națională, spre deosebire de situația Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova unde încărcătura de dosare/procuror a depășit în anul 2013 media națională, iar în primul semestru din anul 2014 s-a situat la nivelul acesteia.

La data adoptării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a fost analizată în mod corect situația posturilor vacante la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Conform evidențelor direcției de resort la data de 03 noiembrie 2014, data publicării pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a situației posturilor de procuror la Parchetul Curții de Apel Craiova din cele 16 posturi de procuror (5 posturi de conducere și 11 de execuție) erau ocupate 4 posturi de conducere și 11 de execuție, fiind vacant un singur post de conducere.

La data soluționării cererii contestatoarei, 27 noiembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut în mod judicios faptul că existau două posturi vacante la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, având în vedere că anterior, la data de 20 noiembrie 2014, s-a admis cererea domnului procuror C. de transfer de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Se apreciază că trebuie înlăturate criticile contestatoarei, prin care se susține că în mod nelegal a fost admisă cererea de transfer a domnului procuror C., având în vedere că acestea nu pot fi formulate în cauza de față, ce are ca obiect contestația formulată de doamna A., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva hotărârii nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

- volumul de activitate al parchetului de la care provine contestatoarea și al instanțelor la care s-a solicitat numirea, numărul posturilor vacante la parchetul și la instanțele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcția de procuror;

- vechimea la parchetul de la care provine;

- vechimea în gradul aferent instanțelor, la care s-a solicitat numirea.

Mai mult, numirea unui procuror în funcția de judecător nu este un simplu transfer, admiterea unei astfel de cereri implicând analiza mai multor proceduri aflate în derulare, fiind de notorietate că numărul procurorilor care doresc să devină judecători este tot mai mare, acest lucru afectând așteptările legitime ale judecătorilor la transfer, detașare, delegare sau valorificare a rezultatelor obținute la examenele de promovare în funcții de execuție.

Din evidențele Serviciului resurse umane pentru parchete a rezultat că la momentul soluționării cererii contestatoarei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, de la care privire doamna procuror A., exista un grad de ocupare a posturilor ele 87,50 %, din totalul de 16 posturi fiind vacante două posturi un post de conducere și un post de execuție.

Prin urmare, la momentul soluționării cererii de numire a contestatoarei în funcția de judecător, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a urmărit asigurarea unui just echilibru între interesul general, și anume funcționarea în bune condiții a instanțelor și parchetelor și interesele de ordin personal și/sau familial ale doamnei procuror care a solicitat aprobarea cererii întemeiate pe dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificatele și completările ulterioare.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Numirea procurorilor în funcția de judecător este reglementată de Regulamentul aprobat prin H.C.S.M. nr. 193/2006.

Aceasta prevedea în art. 22 și 23 criteriile ce pot fi avute în vedere la soluționarea cererilor, primul dintre acestea și cel aplicabil prioritar reprezentându-l volumul de activitate și numărul de posturi vacante al instanței sau parchetului de unde provine.

Trebuie subliniat că respectivele criterii se analizează în ordine și nu global, astfel, doar după epuizarea unui criteriu, în cazul în care nu s-a reușit diferențierea candidaților, urmează a se realiza evaluările în raport de următorul criteriu.

Ori, în raport de criteriul volumului de activitate și al posturilor vacante raportat la data publicării pe pagina de internet a C.S.M. a situației posturilor vacante, respectiv 7 noiembrie 2014, la Parchetul Curții de Apel Craiova era vacante două posturi de procuror. Situația anterioară acestei date, respectiv numărul de posturi vacante la data de 2 octombrie 2014, respectiv în ianuarie 2015, nu a prezentat interes în analiză.

Cât privește volumul de activitate acesta a relevat, necontestat de către A., faptul că aceasta se situa sub media pe țară la instanța Curții de Apel Craiova respectiv peste media pe țară la Parchetul Curții de Apel Craiova.

Chiar și din analiza acestui criteriu reieșea de netăgăduit faptul că prin acceptarea transferului contestatoarei acest decalaj s-ar fi mărit în ceea ce privea activitatea ambelor instituții.

Raportat la cel de-al doilea motiv al contestației, respectiv admiterea ulterioară a unei cereri de transfer, este de remarcat că acesta privea transferul între Parchete, supus unei proceduri diferite decât în speța de față, și care se raportează în concret la transferul la un parchet local, de obște cele mai aglomerate.

Tot în acest context trebuie remarcat că a se lua în calcul toate posturile vacante, atât cele de conducere cât și cele de execuție, ambele intrând în calculul statistic.

Cel de-al treilea motiv, respectiv existența unor avize favorabile din partea Parchetului și a Curții de Apel Craiova, nu apare ca fundamentat, din perspectiva faptului că acestea sunt consultative, și nu pot înfrânge condițiile prevăzute de Regulament.

Concluzionând, Înalta Curte reține că în cauză nu apar, cum susține contestatoarea, a fi fost îndeplinite criteriile prevăzute de Regulament, pentru trecerea sa în funcția de judecător.

De aceea nici afirmațiile precum că, hotărârea ar fi fost dată cu exces de putere nu pot fi reținute, Consiliul Superior al Magistraturii acționând, în acest caz în limitele și cu respectarea prevederilor Hotărârii Plenului nr. 193/2006.

În raport de motivele contestației mai sus analizate, Înalta Curte, neconstatând încălcarea dispozițiilor art. 22 din Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 193/2006, în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 raportat la art. 28 din Legea nr. 554/2004, o va respinge ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva hotărârii nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2015.