ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5593/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta P.E. a solicitat anularea avizului Comisiei Superioare din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă din 15 mai 2012 și a deciziei din 5 aprilie 2012 a Comisiei de Avizare și Control, pentru a putea beneficia de pensia de invaliditate. 2. Hotărârea Tribunalului Iași Prin Sentința nr. 667 din 19 februarie 2013 a Tribunalului Iași a fost declinată în favoarea Curții de Apel Iași competența de soluționare a acțiunii reclamantei P.E.

în contradictoriu cu Comisia Superioară din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. A reținut această instanță că litigiul privește acte administrative emise sau încheiate de autorități publice centrale, care intră în competența de primă instanță a secției de contencios administrativ a curții de apel.

3. Hotărârea Curții de Apel Iași Prin Sentința nr. 69 din 22 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Iași a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta P.E., în contradictoriu cu Comisia Superioară din Cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă, complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale. Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a decide asupra conflictului ivit.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, prin decizia asupra capacității de muncă din 5 aprilie 2012, Casa Națională de Pensii Publice - Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă a constatat diagnosticul clinic și funcțional privind pe reclamantă, în baza art. 80 din Legea nr. 263/2010, în procedura de revizuire medicală. Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contestație la Comisia Superioară din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, care, prin avizul din 15 mai 2012 a menținut concluziile Deciziei medicale nr. 2983/2012. Astfel, conform art. 8 din H.G.

nr. 1229/2005, INEMRCM, instituție publică în subordinea CNPAS, are ca atribuții (lit. f)) emiterea avizului obligatoriu, potrivit Legii nr. 19/2000 (abrogată prin Legea 263/2010), necesar soluționării contestațiilor cu privire la deciziile de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, la solicitarea caselor teritoriale de pensii. A reținut instanța că prin H.G. nr. 1057/2010 s-au adus modificări H.G. nr. 1229/2005, dispunându-se în art. 72 și 73 că, în soluționarea contestațiilor depuse împotriva deciziilor medicale asupra capacității de muncă emise de comisiile de avizare și control, Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă emite avize.

Conform dispozițiilor art. 78 (6) din Legea nr. 263/2010, Decizia medicală asupra capacității de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleași proceduri de contestare și soluționare, conform prevederilor art. 71, iar potrivit acestui ultim text, decizia medicală poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestații. Comisiile medicale de contestații funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării. Deciziile comisiilor medicale de contestații date în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

Instanța a reținut că potrivit art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010, deciziile comisiilor medicale de contestații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă sunt de competența Tribunalului. Curtea a reținut astfel că dispozițiile din Legea nr. 263/2010 au prevăzut expres competența de soluționare a acestor tipuri de litigii, care nu au caracter administrativ, în favoarea Tribunalului, mai precis a completelor de litigii de muncă și asigurări sociale. II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 20, 21, 22 C. proc.

civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente cauzei, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează: Înalta Curte a constatat că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 20 pct. 2 C. proc. civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente să judece același litigiu. Analizând actele dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea avizului Comisiei Superioare din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă nr. 284 din 15 mai 2012 și a Deciziei asupra capacității de muncă nr. 2893 din 5 aprilie 2012 a Comisiei de Avizare și Control.

Prin Decizia nr. 2893 din 5 aprilie 2012, Casa Națională de Pensii Publice - Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă a constatat diagnosticul clinic și funcțional privind pe reclamantă, în baza art. 80 din Legea nr. 263/2010, în procedura de revizuire medicală. Potrivit prevederilor art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010, Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind deciziile comisiilor medicale de contestații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă. Înalta Curte a reținut că dispozițiile legale reglementează căile de atac ale deciziilor emise de casele de pensii, conform dispozițiilor art. 151 alin. (2) coroborate cu dispozițiile art. 154 și art. 156 din Legea nr. 263/2010.

Constatând că jurisdicția asigurărilor sociale se află în competența de soluționare a instanțelor specializate de asigurări sociale constituite la nivelul secțiilor civile, de asigurări sociale și conflicte de muncă, Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a acestei secții civile a Tribunalului, nefiind în competența instanțelor de contencios administrativ soluționarea litigiilor în materia ce face obiectul dosarului de față. Având în vedere considerentele expuse, cât și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei deduse judecății și care formează obiectul conflictului de competență în favoarea Tribunalului Iași, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta P.E. în contradictoriu cu Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și Comisia Superioară din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă în favoarea Tribunalului Iași, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2013. Procesat de GGC - CL