ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4935/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Târgoviște, astfel cum a fost modificată la termenul din 17 mai 2012, reclamanții M.M. și M.E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a Terenurilor Dâmbovița, Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Butimanu și Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, obligarea primelor două pârâte să procedeze la punerea în posesie și emiterea în favoarea reclamanților a titlului de proprietate pentru suprafața de 18.582,00 mp teren, conform Sentinței nr. 3520/2007, pronunțată de aceeași instanță, precum și obligarea celei din urmă pârâte, în posesia căreia se află terenul, la încheierea cu comisia locală a protocolului de predare-primire a acestuia.

Prin Sentința nr. 3577 din 21 iunie 2012, Judecătoria Târgoviște a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a capătului de cerere privind obligarea pârâtei Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură la predarea către comisia locală a terenului în litigiu în favoarea Curții de Apel Ploiești, reținând că sunt aplicabile dispozițiile art. 2 alin. (1) și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 1 C. proc. civ., în raport cu rangul autorității pârâte, care este un organ de specialitate al administrației publice centrale.

Curtea de Apel Ploiești, prin Sentința nr. 409 din 14 noiembrie 2012, a admis excepția necompetenței materiale, invocată de asemenea din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște, reținând că cererea privind obligarea pârâtei Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură la predarea către comisia locală a terenului în litigiu este formulată în cadrul unui proces de natură civilă, urmând a fi soluționat în temeiul dispozițiilor art. 51 și urm. din Legea nr. 18/1999, aplicabile în cauză. Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc.

civ. Examinându-se actele dosarului, se constată că, în raport cu obiectul acțiunii și având în vedere dispozițiile 64 alin. (1) raportat la art. 53 și 54 din Legea nr. 18/1991, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Târgoviște. Astfel, obiectul acțiunii formulate de reclamanți îl constituie obligarea pârâtelor Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a Terenurilor Dâmbovița și Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Butimanu să procedeze la punerea în posesie și emiterea în favoarea reclamanților a titlului de proprietate pentru suprafața de 18.582,00 mp teren, conform Sentinței nr. 3520/2007, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, și obligarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, în posesia căreia se află terenul, la predarea acestuia comisiei locale.

În cauză, sunt, deci, aplicabile prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată.

Potrivit dispozițiilor art. 53 din acest act normativ, "Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în Cap. II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire" (alin. (1)) și "Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare" (alin. (2)). De asemenea, conform art. 54 din actul normativ sus-menționat, "Dispozițiile art. 53 alin. (1) se aplică și în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condițiile prevăzute în Cap. III" (alin. (1)) și "Dispozițiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile" (alin. (2)). Rezultă, în mod explicit, din economia textelor legale citate că, în ce privește litigiile născute în procesul de aplicare a Legii fondului funciar, inclusiv cererile accesorii, ca în cazul de față, competența de soluționare a cauzei aparține instanțelor de drept comun, respectiv judecătoriilor, conform art. 1 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte urmând a stabili, pentru aceste considerente, competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții M.M. și M.E., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a Terenurilor Dâmbovița, Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Butimanu și Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, în favoarea Judecătoriei Târgoviște. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 aprilie 2013. Procesat de GGC - AZ