ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 404/2014

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman sub nr. 2679/87/2013, reclamanta Camera de Comerț, Industrie si Agricultură Teleorman, a chemat în judecată pe pârâții O.I.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud-Vest Oltenia, A.M.P.O.S.D.R.U., C.C.I.B., solicitând: - anularea pct. c din actul administrativ din 04 martie 2013 Scrisoare standard de informare a beneficiarului emis de pârâta O.I.R. S-V prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli efectuate de subscrisa în cadrul proiectului P.O.S.D.R.U. nr. 83/5.2/S/54563, cu titlul „Creează-ți propriul loc de muncă" în sumă de 161.846 lei; - anularea pct. 3 din actul administrativ din 28 martie 2013-Scrisoare standard de informare a beneficiarului emis de parata O.I.R.

S-V, prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli in suma de 69.498 lei efectuate de reclamant in cadrul aceluiași program; - să constatate că aceste cheltuieli sunt eligibile și să oblige pârâtele O.I.R.-SV și A.M.P.O.S.D.R.U. la plata sumei de 161.846 lei(cererea de rambursare nr. 4) si 69.498 lei(cererea nr. 5) ambele cereri fiind depuse pentru proiectul P.O.S.D.R.U. nr. 83/5.2/S/54563; În susținerea acțiunii a motivat că prin contractul de finanțare din 28 iunie 2010 încheiat, în calitate de beneficiar, de pârâta C.C.I.B. cu A.M.P.O.S.D.R.U. 2007-2013, completat la 29 august 2012 prin act adițional, prin care O.I.R. S-V a devenit organism intermediar, s-a derulat proiectul P.O.S.D.R.U.

nr. 83/5.2/S/54563, cu titlul „Creează-ți propriul loc de munca" iar obiectul acestui proiect l-a constituit susținerea, prin intermediul C.C.I.M. București, de cursuri de antreprenoriat pentru persoanele din mediul rural, astfel încât aceștia sa poată sa creeze locuri de munca in comunitățile lor. În realizarea acestui proiect, C.C.I. București, în calitate de partener principal, a încheiat Acordul de parteneriat din 31 iulie 2009 cu C.C.I.A. Teleorman, C.C.I. Neamț și O.S.B. Consulting Gmbh Austria Sucursala România. O.I.R. S-V, în urma analizei Cererilor de rambursare, a declarat o mare parte din cheltuielile efectuate de beneficiarul contractului de finanțare și partenerii acestuia (printre care și reclamantul ) neeligibile, încălcând astfel dispozițiile H.G.

nr. 759/2007 si ale C. mun. Pârâta a chemat în garanție O.I.P.O.S.D.R.U.R. Sud-Vest Oltenia (denumit în continuare O.I.R. S-V), A.M.P.O.S.D.R.U., pentru ca în cazul în care va cădea în pretenții, să fie obligat să îl despăgubească cu suma de 161.846 lei și să plătească cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces. La data de 01 august 2013, C.C.I. București a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului. Pârâtul O.I.R.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud - Vest Oltenia, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei de către Tribunalul Teleorman. Prin sentința civilă nr. 1360 din 23 octombrie 2013 Tribunalul Teleorman a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) 1 din Legea 554/2004, modificată " toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțare nerambursabilă din partea U.E., indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.,, A apreciat Tribunalul Teleorman că litigiul dintre părți privește un contract de finanțare nerambursabilă încheiat de M.M.F.P.S. - A.M.P.O.S.D.R.U., în calitate de autoritate contractantă și C.C.I. București, în calitate de beneficiar al finanțării. Prin urmare, contractul de finanțare nerambursabila P.O.S.D.R.U.

nr. 83/52/S/54563 a fost încheiat de o autoritate publică centrală, motiv pentru care, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 10 alin (1) 1 din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare aparținând Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal. În ședința publică din 29 noiembrie 2013 Curtea de Apel București a invocat excepția necompetenței materiale a instanței. Prin sentința nr. 3788 din 29 noiembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman.

Curtea de Apel București a reținut că, în cauză, ceea ce a solicitat reclamantul este anularea parțială a actelor administrative reprezentate de Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 04 martie 2013, prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli in suma de 161.846 lei și respectiv Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 28 martie 2013, prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli in suma de 69.498 lei, ambele emise de pârâtul O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia. Ca atare, actele contestate în prezenta cauză nu constituie acte administrative emise de autoritățile publice centrale, ci de o autoritate regională - O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia, autoritate ce funcționează în temeiul H.G.

nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea M.M.F.P.S. și asigură implementarea schemelor pentru dezvoltarea resurselor umane, finanțate din fonduri europene, la nivelul județelor Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea. Față de aceste considerente curtea de apel a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării regulatorului de competență. Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte are în vedere considerentele în continuare arătate: Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta C.C.I.A. Teleorman, a înțeles să cheme în judecată pe pârâții O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia (O.I.R. S-V ), A.M.P.O.S.D.R.U. și C.C.I. a Municipiului București, solicitând anularea parțială a actelor administrative reprezentate de Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 04 martie 2013, emisă de parata O.I.R. S-V, prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli in suma de 161.846 lei și respectiv Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 28 martie 2013, emisă de parata O.I.R. S-V, prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli in suma de 69.498 lei și în consecință, obligarea la plata acestor cheltuieli.

Organismul Intermediar pentru P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia este potrivit H.G. nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea M.M.F.P.S. o autoritate regională, care asigură implementarea schemelor pentru dezvoltarea resurselor umane, finanțate din fonduri europene, la nivelul județelor Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea. Prin urmare, în raport de competențele acesteia, O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia se înfățișează ca o autoritate publică asimilată autorităților locale, astfel încât nu sunt incidente dispozițiilor art. 10 alin. (1) 1 din Legea nr. 554/2004, cu modificările completările ulterioare, care se referă exclusiv la actele emise de autoritățile publice centrale.

Împrejurarea că această autoritate exercită atribuțiile în temeiul Acordului de delegare de funcții, aprobat prin Ordinul M.M.F.E.S nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, nu este relevantă pentru determinarea competenței de soluționare a prezentei acțiuni, cât timp nici dispozițiile art. 10 alin. (1) și nici ale art. 10 alin (1) 1 din Legea nr. 554/2004 nu disting, după cum actul supus cenzurii instanței de contencios administrativ este emis în baza competenței primare sau a unei competențe delegate autorității publice, decisiv sub acest aspect fiind rangul autorității publice emitente a actului administrativ contestat. De altfel, prin delegarea competenței, autoritatea publică dobândește o capacitate administrativă proprie, astfel că în exercitarea atribuțiilor astfel dobândite autoritatea publică nu se înfățișează ca un simplu mandatar.

În această situație, pentru stabilirea instanței competente material să soluționeze prezentul litigiu, trebuie aplicate dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările, potrivit cărora, „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene (…) se soluționează în fond de către tribunalele administrativ – fiscale.” Pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Teleorman.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta C.C.I.A. Teleorman, în contradictoriu cu pârâții O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia, A.M.P.O.S.D.R.U. și C.C.I. a Municipiului București, precum și cu intervenienta C.C.I. a Municipiului București și chemații în garanție O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia, A.M.P.O.S.D.R.U. și M.M.F.P.S., D.G.A.M.P.O.S.D.R.U., în favoarea Tribunalului Teleorman. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2014.