ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3256/2013

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 30 septembrie 2010, astfel cum a fost completată ulterior, reclamanta SC K.S.G. SRL București a chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor (actualmente Ministerul Afacerilor Interne) și Inspectoratul General al Poliției Române, solicitând anularea procesului-verbal din 4 august 2010, din 4 iulie 2010, din 27 iulie 2010 și a dispoziției nr. 272009/C.Ad din 16 august 2010 și obligarea pârâților la restituirea licenței de funcționare ca societate comercială specializată în pază și protecție. În motivarea cererii, reclamanta a învederat că este nelegală măsura dispusă prin care s-a anulat licența de funcționare și s-a decis obligarea societății la rezilierea tuturor contractelor de prestări servicii.

Prin Sentința civilă nr. 5726 din 7 octombrie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată în contradictoriu cu cei doi pârâți și a dispus anularea dispoziției contestate și obligarea Inspectoratului General al Poliției Române la restituirea licenței de funcționare nr. 1471/P din 1 octombrie 2009, în original. De asemenea, instanța a dispus anularea în parte a procesului-verbal contestat, respectiv a poziției - măsura 2 "Înaintarea proiectului sistemului de alarmă instalat la sediul societății cu termen la 13 august 2010", respingând petitul 1 al cererii, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în esență că în procesul-verbal contestat nu s-a precizat temeiul legal al luării măsurii anulării licenței de funcționare a societății comerciale și oricum, decizia dispusă este nelegală, fiind emisă înainte de soluționarea plângerii împotriva procesului-verbal de contravenție întocmit la 17 august 2010. Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Ministerul Administrației și Internelor (actualmente Ministerul Afacerilor Interne) și Inspectoratul General al Poliției Române, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, pârâtul minister a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, împrejurare în raport de care instanța trebuia să respingă în totalitate acțiunea și nu numai petitul 1 al cererii.

În recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției Române s-a învederat că, potrivit celor constatate prin procesul-verbal atacat, reclamanta funcționează cu încălcarea prevederilor Legii nr. 333/2003 prin faptul că părțile sociale ale societății au fost cesionate unei persoane care nu are avizul poliției și nici cel al Serviciului Român de Informații. Sub acest aspect, s-a arătat că acea persoană, funcționând ca asociat unic și director general al societății, începând cu 1 septembrie 2009, a și semnat în calitate de reprezentant legal al reclamantei toate contractele de prestări servicii și convențiile de cedare a executării acestora.

Referitor la argumentul avut în vedere de instanță, privind dispunerea anulării licenței de funcționare anterior încheierii procesului-verbal de contravenție, pârâtul a precizat că, în cauză, constatarea contravenției s-a realizat la data de 4 august 2010, fapt ce a determinat măsura de anulare decisă, aplicarea sancțiunii contravenționale realizându-se la 17 august 2010, după efectuarea altor verificări specifice. Prin întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea ambelor recursuri, arătând că, după pronunțarea sentinței atacate, procesul-verbal de contravenție a fost anulat prin hotărâre judecătorească irevocabilă, împrejurare în raport de care măsura anulării licenței de funcționare este nelegală.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursurile sunt fondate, urmând a fi admise și a se dispune modificarea sentinței atacate și în consecință, respingerea acțiunii. Astfel cum rezultă din actele dosarului, la datele de 28 ianuarie 2010 și respectiv, 22 iunie 2010, conducătorul societății comerciale reclamante a cedat succesiv părțile sociale către B.M., acesta dobândind de la acea ultimă dată calitatea de asociat unic și de administrator al SC K.S.G. SRL, împuternicit pentru realizarea obiectului de activitate al societății și a o reprezenta în relațiile cu terții.

Astfel cum s-a reținut în procesul-verbal de constatare încheiat cu ocazia controlului din 4 august 2010, schimbarea conducătorului societății comerciale, specializată în pază și protecție, a avut loc fără îndeplinirea condițiilor legale pentru obținerea licenței de funcționare, respectiv cerința avizării prealabile a acelei persoane de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. În acest sens, potrivit art. 20 alin. (2) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, societățile specializate de protecție și pază funcționează în baza licenței eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române, cu avizul prealabil al Serviciul Român de Informații.

În conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (9) din lege, conducătorul societății specializate de pază și protecție trebuie să obțină avizul inspectoratului de poliție județean sau al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, după caz, în a cărei rază teritorială își are sediul societatea respectivă. În baza aceleiași legi, Poliția Română exercită atribuții de control cu privire la modul în care sunt respectate dispozițiile legale referitoare la paza obiectivelor, a bunurilor și a valorilor și stabilește măsurile ce urmează să fie luate.

În cauză, procesul-verbal de constatare încheiat de un lucrător din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române cu ocazia controlului efectuat la 4 august 2010 nu privește fapta contravențională pentru care a fost întocmit ulterior procesul-verbal de contravenție din 17 august 2010, având o existență de sine stătătoare, consemnând rezultatul verificărilor, stabilind măsurile dispuse, printre care și înaintarea proiectului sistemului de alarmă instalat la sediul societății în vederea avizării și dispunând ridicarea licenței de funcționare.

Ulterior, la 16 august 2010, urmare a deficiențelor constatate anterior, Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică a emis Actul nr. 272119/2010 prin care a dispus măsura anulării licenței de funcționare, obligând societatea reclamantă să rezilieze contractele de prestări-servicii încheiate cu beneficiarii, motivat de nerespectarea condițiilor prevăzute de art. 20 alin. (2) și (9) din Legea nr. 333/2003.

Faptul că procesul-verbal de sancționare contravențională cu 5000 RON amendă încheiat la 17 august 2010 a fost anulat prin Decizia civilă nr. 1419 din 7 mai 2012 a Tribunalului București care a reținut ca motiv de nulitate nedescrierea faptei contravenționale nu este de natură să determine și anularea automată a procesului-verbal de constatare din 4 august 2010 și respectiv, a Dispoziției nr. 272119 din 16 august 2010, împrejurările consemnate în cele două înscrisuri păstrându-și valabilitatea și demonstrând încălcarea obligației legale de obținere a avizului prevăzut de art. 20 alin. (9) din Legea nr. 333/2003.

Curtea nu poate primi nici susținerea reclamantei în sensul că actul normativ nu impune un aviz prealabil pentru conducătorul unei societăți specializate în pază și protecție, în cazul schimbării structurii acționariatului și că, oricum, au fost inițiate demersuri pentru obținerea avizului încă din august 2010, iar actul constitutiv prin care asociatul unic a devenit și administrator a fost înregistrat la 5 august 2010 la Oficiul Registrului Comerțului, fără a i se solicita avizul prevăzut de Legea nr. 333/2003. Astfel cum s-a menționat deja, condițiile prevăzute de lege pentru obținerea licenței de funcționare trebuie îndeplinite pe toată durata existenței societății, inclusiv avizarea conducătorului acesteia, în cazul schimbării persoanei ce deținea respectiva funcție.

Împrejurarea privind înscrierea modificărilor referitoare la schimbarea conducătorului societății la Oficiul Registrului Comerțului, fără a se solicita avizele legale, nu înlătură obligația societății de protecție și pază la obținerea acestora. În raport de cele expuse mai sus, Curtea constată că este fondat recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției Române referitor la netemeinicia soluției de admitere a acțiunii. Cât privește recursul formulat de Ministerul Administrației și Internelor - în prezent Ministerul Afacerilor Interne - se constată, în raport de obiectul litigiului, respectiv anularea actelor întocmite de celălalt pârât, că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocate.

Față de cele arătate, Curtea va admite cele două recursuri și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Administrației și Internelor (actualmente Ministerul Afacerilor Interne) și Inspectoratul General al Poliției Române împotriva Sentinței civile nr. 5726 din 7 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta SC K.S.G. SRL. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 martie 2013. Procesat de GGC - NN