ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3158/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

formulată, reclamantul B.I.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Economiei, suspendarea executării Ordinului din 5 octombrie 2009

emis de pârât, prin care s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de

director general al CN M.P.N.R. SA Baia Mare, până la pronunțarea instanței de

fond.

Prin

sentința civilă nr. 661 din 18 decembrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile necompetenței

teritoriale, de netimbrare a cererii, de prematuritate și inadmisibilitate a

cererii, invocate de către pârât, a admis cererea formulată de reclamant, a

dispus suspendarea executării Ordinului Ministerului Economiei din 5 octombrie 2009

prin care s-a dispus eliberarea reclamantului B.I.G. din funcția de director

general al CN M.P.N.R. SA Baia Mare, până la pronunțarea instanței de fond și a

respins cererea de intervenție formulată de CN M.P.N.R. SA Baia Mare.

Pentru

a pronunța această soluție instanța de fond a reținut, în esență, că excepțiile

invocate de către pârât sunt neîntemeiate, că în cauză sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru

suspendarea executării ordinului atacat, iar cererea de intervenție formulată

în cauză apare ca neîntemeiată de vreme ce s-a dovedit existența unui caz bine

justificat în vederea prevenirii unei cauze iminente.

Împotriva acestei

hotărâri, pârâtul Ministerul Economiei a formulat la data de 21 decembrie 2009

declarație de recurs, fără a preciza motivele de nelegalitate pe care se

întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c)

C. proc. civ., arătând că va depune motivele de recurs după comunicarea

sentinței atacate, în conformitate cu dispozițiile art. 303 alin. (2) C. proc.

civ.

Examinând

cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și

cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul

este nul.

Pentru

a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în

continuare arătate.

Cererea

de recurs formulată inițial la 21 decembrie 2009 nu cuprinde motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Potrivit

acestor dispoziții: „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității:

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau,

după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Este adevărat că

recurentul-pârât, prin cererea formulată, a arătat că va depune motivele de

recurs după comunicarea sentinței atacate, însă ulterior a depus la dosar

precizări la cererea de recurs, prin care a arătat faptul că nu mai este

necesară motivarea recursului în raport de declarația de renunțare la dreptul

pretins, dată de reclamant în formă autentică la data de 5 ianuarie 2010.

De asemenea, conform

dispozițiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a

fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor în care instanța de

recurs ar putea reține din oficiu motive de casare de ordine publică”.

Or, în cauză nu

există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de

către instanță.

Astfel fiind, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (4) din

Legea nr. 554/2004, precum și cele ale art. 306 alin. (1) și (2) și art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea de recurs

formulată nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină și nici

dezvoltarea acestora, se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de pârâtul M.E.C.M.A., împotriva sentinței civile nr. 661/2009 din 18

decembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 16 iunie 2010.