ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.06.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2913/2012

HOTĂRÂRE
12.06.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2913/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

în judecată, apărările pârâtei și derularea procedurilor în fața instanței de

fond.

Prin cererea înregistrată la data de 11 iunie

2010 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamanții C.C.I., A.R.M. și T.A.V. au solicitat, în

contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor,

obligarea pârâtei la emiterea deciziei care să conțină titlul de despăgubire ca

răspuns la Dispoziția nr. 3528 din data de 15 noiembrie 2005 emisă de Primăria

Municipiului Pitești, obligarea pârâtei să transmită decizia Direcției pentru

Acordarea Despăgubirilor în Numerar din cadrul Autorității Naționale pentru

Restituirea Proprietăților și acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea

acțiunii, reclamanții au arătat că, prin Notificarea nr. 2813/11790 din 08

august 2001 formulată în baza Legii nr. 10/2001, s-a solicitat acordarea de

măsuri reparatorii pentru imobilul din Municipiul Pitești, Str. I., jud. Argeș,

compus din teren în suprafață de 1200 m.p. și construcțiile situate pe acesta

în suprafață construită de 580 m.p., iar prin Dispoziția nr. 3528 din 15

noiembrie 2005 emisă de Primăria Municipiului Pitești, s-a propus acordarea

titlului de despăgubire în condițiile Legii nr. 10/2001, dosarul fiind

înregistrat la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sub nr.

În ciuda demersurilor

efectuate, au susținut reclamanții, decizia conținând titlul de despăgubire nu

a fost emisă, astfel încât nesoluționarea dosarului într-un termen rezonabil

încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 și ale art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Prin întâmpinarea

formulată, pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a invocat

excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 3528 din 15 noiembrie 2005 emisă de

Primarul Municipiului Pitești, susținând că au fost încălcate dispozițiile art.

3 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Cu

privire la fondul cauzei, instituția pârâtă a solicitat respingerea cererii de

chemare în judecată ca neîntemeiată.

Prin cererea

reconvențională formulată, autoritatea pârâtă a solicitat obligarea

reclamanților să facă dovada calității de moștenitor de pe urma fostului

proprietar, P.H.

Totodată, pârâta a

formulat o cerere de chemare în garanție a Primăriei Municipiului Pitești,

invocând culpa acestei instituții în sensul de a nu fi solicitat înscrisurile

necesare soluționării dosarului de despăgubire.

instanței de fond

Prin Sentința civilă

nr. 4567 din 29 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanții

C.C.I., A.R.M. și T.A.V. în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor și chemata în garanție Primăria Municipiului Pitești

prin Primar, a respins cererea reconvențională și cererea de chemare în

garanție ca neîntemeiate, a obligat pârâta să emită decizia reprezentând titlul

de despăgubire conform Dispoziției nr. 3528 din 15 noiembrie 2005 emisă de

Primăria Municipiului Pitești referitor la imobilul situat în Pitești, str. I.

și a respins cererea privind plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut situația de fapt potrivit căreia,

prin Notificarea nr. 2813/11790 din 08 august 2001, T.V. a formulat cerere în

vederea acordării de măsuri reparatorii pentru imobilul din Municipiul Pitești,

Str. I., jud. Argeș, iar prin Dispoziția nr. 3528 din data de 15 noiembrie 2005

emisă de Primăria Municipiului Pitești, s-a propus acordarea de titluri de

despăgubire în condițiile Legii nr. 10/2001.

Dispoziția a fost

comunicată și Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și

înregistrată sub Dosar nr. 6314/CC spre validare, în vederea emiterii Deciziei

reprezentând titlul de despăgubire.

La data de 10 mai

2010, a reținut judecătorul fondului, între C.C.I. și A.R.M., având calitatea

de cesionari și T.A.V., în calitate de cedent, a fost încheiat contractul de

cesiune de drepturi nr. 1238 autentificat de B.N.P. G.C., iar autoritatea

pârâtă a fost înștiințată în legătură cu încheierea contractului de cesiune de

drepturi, prin notificarea înregistrată sub nr. 26783 din 11 mai 2010.

Prin memoriul

înregistrat sub nr. 26785, reclamanții s-au adresat, la data de 11 mai 2010,

Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Comisiei Centrale

pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând emiterea deciziei reprezentând

titlul de despăgubire și transmiterea acesteia către Direcția pentru Acordarea

Despăgubirilor în Numerar din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea

Proprietăților.

În ceea ce privește

excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 3528 din 15 noiembrie 2005 emisă de

Primarul Municipiului Pitești, invocată de instituția pârâtă, Curtea de Apel

București a reținut că, prin Sentința civilă nr. 325 din 1 aprilie 2011,

Tribunalul Pitești a respins această excepție, motiv pentru care a apreciat că

orice critici aduse de pârâtă în privința legalității Dispoziției nr. 3528 din

15 noiembrie 2005 se impun a fi înlăturate.

Totodată, instanța de

fond a reținut că Primăria Municipiului Pitești a procedat legal când a

considerat că actele depuse sunt suficiente pentru a soluționa notificarea nr.

2813/11790 din 08 august 2001 depusă în baza Legii nr. 10/2001 și când a

considerat că reclamantul T.A.V. a făcut dovada calității sale de moștenitor al

proprietarului P.H.

Pe cale de

consecință, Curtea a apreciat că refuzul pârâtei de a continua procedura de

eliberare a titlului de despăgubire apare ca nejustificat, cu atât mai mult cu

cât termenul rezonabil de soluționare a fost depășit.

Împotriva Sentinței

civile nr. 4567 din 29 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie și invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

Printr-o primă

critică din recurs, recurenta-pârâtă susține că instanța de fond în mod greșit

a dispus obligarea la transmiterea dosarului de evaluare, având în vedere

faptul că, în cauza supusă judecății, etapa transmiterii și înregistrării

dosarelor a fost parcursă în ceea ce privește dosarul privind acordarea de

măsuri reparatorii în favoarea reclamanților, în sensul că dosarul aferent

Dispoziției nr. 3528/2005 a fost transmis de Primăria Municipiului Pitești, în

calitate de entitate notificată, fiind înregistrat la Secretariatul Comisiei

Centrale sub nr. 6314/CC.

Totodată, precizează

recurenta, dosarul a fost analizat în privința legalității respingerii cererii

de restituire în natură a imobilului și a fost trimis către evaluator, care a

întocmit raportul de evaluare, ce urmează a fi aprobat în următoarea ședință a

instituției recurente, urmând ca în cel mai scurt timp să fie emisă și

comunicată decizia Comisiei Centrale.

Printr-o a doua

critică din recurs, recurenta-pârâtă susține că instanța de fond în mod greșit

a reținut încălcarea principiului termenului rezonabil, fără a ține seama de

complexitatea cauzei, conduita reclamantului și a autorităților competente,

precum și importanța litigiului pentru reclamant, criterii consacrate în

jurisprudența Curții de la Strasbourg.

instanței de recurs

Analizând cauza, prin

prisma motivelor și criticilor invocate de recurentă, în raport cu

reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru

considerentele expuse în continuare.

Intimații-reclamanți

au învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune vizând refuzul

derulării etapelor procedurii administrative de stabilire a despăgubirilor,

reglementate în art. 16 alin. (5), (7) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005,

respectiv analizarea dosarului de despăgubire, desemnarea unui evaluator și

emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru imobilul situat în

Pitești, str. I., calitatea de persoane îndreptățite la despăgubiri fiindu-le

recunoscută prin Dispoziției nr. 3528 din 15 noiembrie 2005 emisă de Primăria

Municipiului Pitești.

În raport cu

dispozițiile art. 16 din Capitolul V din Titlul VII "Regimul stabilirii și

plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din

Legea specială nr. 247/2005", prima instanță, în mod corect a obligat

pârâta să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire în favoarea

reclamanților, conform Dispoziției nr. 3528 din 15 noiembrie 2005.

Instanța de control

judiciar constată că reclamantele au început procedurile de recuperare a

bunului sau contravalorii acestuia prin notificarea formulată în anul 2001,

Dispoziția Primăriei mun. Pitești nr. 3528 fiind emisă la data de 15 noiembrie

2005 iar dosarul cu dispoziția de acordare a despăgubirilor, împreună cu

documentația aferentă, înregistrat sub nr. 6314/CC la Comisia Centrală.

Intervalul mare de

timp pe parcursul căruia s-a derulat procedura de acordare a reparațiilor

pentru imobilul preluat abuziv, de aproximativ 7 ani, conferă consistență

concluziei la care a ajuns instanța de fond, în sensul încălcării principiului

soluționării cauzelor într-un termen rezonabil consacrat de art. 6 parag. 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Dispozițiile art. 20

din Constituția României și normele interne cuprinse în legislația primară și

secundară având ca obiect de reglementare procedura de acordare a

despăgubirilor nu pot fi interpretate și aplicate într-un sens care să nu

concorde cu dreptul la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, consacrat

în art. 6 parag. 1 din Convenție ca o garanție a dreptului la un proces

echitabil, principiu aplicabil nu numai procedurii judiciare, ci și celei

administrative.

Așadar, complexitatea

procedurii administrative prevăzute în Titlul VII al Legii nr. 247/2005

constituie un criteriu de apreciere a termenului rezonabil, dar nu poate fi

invocată pentru justificarea unei conduite de pasivitate a autorității publice,

principiul soluționării cauzelor într-un termen rezonabil constituind o

garanție a caracterului echitabil al procedurii, în sensul art. 6 parag. 1 din

Convenția europeană a drepturilor omului și o componentă a dreptului la o bună

administrare, statuat în art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii

Europene.

Susținerile

recurentei-pârâte referitoare la parcurgerea etapelor procedurii administrative

nu pot fi apreciate ca justificări pentru neemiterea titlului de despăgubire

într-o procedură referitoare la acordarea de despăgubiri declanșată în urmă cu

7 ani, date fiind dispozițiile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor

omului care obligă la soluționarea cererilor într-un termen rezonabil, fiind

luată în considerare la calcularea acestui termen și perioada derulării

procedurii administrative.

De asemenea,

recurenta-pârâtă are obligația de a-și exercita atribuțiile cu respectarea

principiului operativității, care obligă orice structură administrativă ca, în

scopul interesului general, dar și a drepturilor și intereselor legitime ale

persoanelor particulare, să acționeze în mod prompt, eficace și eficient.

Astfel, potrivit art.

2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, refuzul acestei autorități de a

emite titlul de despăgubire conform Legii nr. 447/ 2005 este nejustificat.

În raport de

considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a,

art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, va

respinge recursul formulat de C.C.S.D., ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva

Sentinței civile nr. 4567 din 29 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 iunie 2012.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-18
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3554/2012
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în primă instanță Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, reclamanta M.G.C., în contradictoriu
ÎCCJ 2011-11-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5184/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prima instanță a) cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, reclamanții C.C.I., A.R.M. și B.C.I. au solici
ÎCCJ 2012-10-16
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4141/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta A.A. a chemat în judecată Sfatul Român - prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând, în princi
ÎCCJ 2012-04-27
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2074/2012
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea adresată Curții de Apel Pitești la data de 10 mai 2011, reclamantul C.G. a chemat în judecată
ÎCCJ 2011-10-18
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4770/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții C.C.I., A.R.M. și T.V. au sol
Sursă