ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1505/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1505/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, sub nr. 8265/86/2010, reclamanta SC S.C. SA Rădăuți,

în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Rădăuți prin primar, a solicitat

obligarea pârâtului la plata unor daune rezultate din derularea unui contract

comercial.

În cadrul acestui

dosar, pârâtul Municipiul Rădăuți a formulat cerere reconvențională, iar la

termenul din data de 5 mai 2011, tribunalul disjuns cererea reconvențională de

cererea principală, întrucât pretențiile pârâtului nu au nicio legătură cu

cererea dedusă judecății, pretențiile reclamantei izvorând dintr-un contract,

în timp ce pârâta solicită o sumă cu titlu de taxe și impozite locale.

Cererea

reconvențională a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția

comercială de contencios administrativ și fiscal, sub nr. 5240/86/2011, la data

de 16 mai 2011.

În motivarea cererii,

reclamantul Municipiul Rădăuți-prin primar a arătat că SC S.C. SA a acumulat la

bugetul local, respectiv către Municipiul Rădăuți, o datorie de 4.456.344,05 RON,

provenind din taxele și impozitele locale pe care nu le-a achitat la termen, datorie

cumulată din anul 2008 până la 31 decembrie 2010, la care s-au adăugat penalități

de întârziere conform C. fisc. și C. proc. fisc.

Reclamantul a mai arătat

că debitoarea-pârâtă SC S.C. SA a fost notificată prin adresa 431 din 10

ianuarie 2011, emisă de Municipiul Rădăuți, primită și înregistrată sub nr. 84 din

10 ianuarie 2011, dar pârâta cu rea-credință nu și-a îndeplinit obligațiile de plată.

În concluzie, a solicitat

admiterea cererii reconvenționale și obligarea SC S.C. SA la plata sumei de 4.456.344,05

RON reprezentând obligații de plată și penalități de întârziere calculate conform

Ordonanței nr. 92/2003 și Legii nr. 571/2003.

Cererea a fost întemeiată

pe dispozițiile art. 115-119, art. 119, art. 120, art. 132 din C. proc. civ., precum

și în baza prevederilor Ordonanței nr. 92/2003 și Legii nr. 571/2003.

Prin sentința nr.

3822 din 9 iunie 2011, Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale în soluționarea

cauzei, declinând-o în favoarea Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, reținând că sunt incidente prevederile

art. 10 din Legea nr. 554/2004, obiectul dosarului privind plata unor taxe și impozite

care depășesc pragul de 500.000 RON.

Prin încheierea de ședință

din 21 martie 2012 dată în Dosarul nr. 5240/86/2011, față de precizările reclamantului

aduse acțiunii, Curtea, constatând că sumele solicitate de reclamantul Municipiul

Rădăuți, prin primar, provin din raporturi juridice diferite, a statuat că în Dosarul

nr. 5240/86/2011 se va analiza debitul de 148.428,90 RON, dispunând formarea, prin

disjungerea capetelor de cerere, a unor două noi dosare corespunzătoare sumei de

3.636.853,34 RON și sumei 160.503,07 RON + 424,46 RON.

Astfel s-a format Dosarul

nr. 261/39/2012, al cărui obiect este debitul în valoare de 3.636.853,34 RON.

Prin concluziile scrise

depuse de pârâta SC S.C. SA Rădăuți la data de 15 ianuarie 2013, după dezbateri,

s-a invocat excepția autorității de lucru judecat, potrivit art. 166 din C.

proc. civ. raportat la art. 1201 C. civ., cu motivarea că sumele pentru diferența

de 17 RON/gKal, ce au fost solicitate în acest dosar, fac și obiectul Dosarului

nr. 201/86/2010, soluționat de Tribunalul Suceava, secția de contencios

administrativ și fiscal prin sentința nr. 6155 din 26 octombrie 2012.

Hotărârea instanței de

fond

Prin sentința nr. 115

din 14 martie 2013, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea în contencios administrativ formulată

de reclamantul Municipiul Rădăuți, Județul Suceava prin primar, în contradictoriu

cu pârâta SC S.C. SA Rădăuți, Județ Suceava, pentru autoritate de lucru judecat,

ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a constatat că suma de 4.456.344,05 RON este compusă

din mai multe sume distincte, rezultate din raporturi juridice cu obiect diferit

și, față de izvorul raportului juridic obligațional care a generat fiecare sumă

pretinsă de reclamant, a procedat la disjungerea cererilor distincte, obiect al

prezentului Dosar nr. 261/39/2012, rămânând debitul în sumă de 3.636.853,34 RON.

Curtea de apel a reținut

că această sumă derivă din diferența de preț din deconturile la gigacalorie - energie

termică furnizată, deconturi emise în baza H.C.L. nr. 103/2007, adoptată în executarea

unui contract administrativ, motiv pentru care a apreciat că este competentă a soluționa

în primă instanță cauza, fiind aplicabil criteriul valoric prevăzut de art. 10 din

Legea nr. 554/2004, suma solicitată depășind 500.000 RON.

În același timp, instanța

de fond a constatat că aceleași pretenții ale reclamantului față de același pârât

au făcut și obiectul Dosarului nr. 201/86/2010 al Tribunalului Suceava, în care

s-a pronunțat sentința nr. 6155 din 26 octombrie 2012, irevocabilă prin decizia

nr. 1627 din 04 martie 2013, identitatea pretențiilor reclamantului fiind cert stabilită

în urma efectuării în cauză a expertizei contabile, existând, astfel, autoritate

de lucru judecat, conform art. 1209 C. civ.

Recursul

Împotriva hotărârii instanței

de fond a declarat recurs reclamantul Municipiul Rădăuți prin Primar, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de

recurs, în esență reclamantul Municipiul Rădăuți prin Primar a arătat următoarele:

A arătat recurentul că

nu ne aflăm în fața excepției de autoritate de lucru judecat deoarece prin încheierea

din data de 16 mai 2012 a Curții de Apel Suceava din dosarul de fond instanța a

reținut faptul că nu este vorba de identitate cu sumele ce fac obiectul Dosarului

nr. 201/86/2010 al Tribunalului Suceava. Curtea de Apel procedând la acel termen

la retrimiterea Dosarului nr. 201/86/2010 către Tribunalul Suceava nereținând faptul

că ar fi vorba despre litispendență.

- Referitor la Dosarul

nr. 201/86/2011, se precizează faptul că sentința Tribunalului Suceava nr. 6155

din 26 octombrie 2012 a fost modificată în parte de către Curtea de Apel Suceava,

în sensul că s-a admis recursul SC S.C. SA Rădăuți, înlăturându-se obligația pârâtei

de a plăti suma de 372.979,64 RON reprezentând penalități de întârziere.

Prin expertiza efectuată

la dosar s-a stabilit faptul că SC S.C. SA Rădăuți trebuie să achite recurentei

suma de 3.160.146,28 RON reprezentând 1.734.305.49 RON debit restant pentru perioada

septembrie 2007 - decembrie 2011 și suma de 1.425.840.79 RON majorări de întârzieri

pentru neplata în termen legal, așa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă

judiciară. întocmit de către d-l exp. A.I.

Pentru întreaga perioadă

septembrie 2007-decembrie 2011, obligațiile SC S.C. SA către bugetul local al municipiului

Rădăuți, conform Hotărârii Consiliului nr. 103 din 30 august 2007 erau de 3.532.571,95

RON (debit din care au fost achitate sume de 535.202,40 RON până la efectuarea expertizei.)

Se menționează faptul

că potrivit înscrisurilor existente la serviciul Impozite și taxe din cadrul primăriei

municipiului Rădăuți după efectuarea raportului de expertiză au mai fost achitate

doua sume respectiv:

suma de 328.064,06 RON

cu O.P. din 26 septembrie 2012

suma de 135.000.00 RON

cu O.P. din 28 noiembrie 2012

Suma de 3.532.571,95 RON

reprezintă debit restant datorat - 1.798.266,49 RON (sume achitate) 1.734.305,49

RON debit restant de achitat, și majorări de întârziere în suma de 1.425.840,79

RON.

Scadența plaților în relațiile

dintre Primăria mun. Rădăuți și SC S.C. SA au fost consemnate în deconturile lunare

privind subvenția de la buget pentru acoperirea diferențelor de preț la energia

termică livrată populației.

Suma de 17 RON gKal fără

TVA reprezintă contribuția pârâtei, la constituirea de către Primăria municipiului

Rădăuți a unor venituri din care sa le fie acoperită o cotă parte din dobândă la

creditul extern contractat, pentru stabilirea întregului sistem de producție, transport

și distribuție a energiei termice de pe raza municipiului Rădăuți.

Necalcularea și neachitarea

lunară a contribuției de 17 RON/gKal a constituit și constituie o obligație fiscală,

iar reținerea de către S.C. Servicii Comunale a sumei aferente ca 17 RON pe fiecare

gcal, produsă și facturată pot fi considerate cu un folos necuvenit pentru debitoare,

în detrimentul bugetului local.

În drept, cererea de recurs

se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 6,7 și 9 C. proc. civ.

Apărările pârâtei intimate

Pârâta SC S.C. SA a formulat

întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A arătat recurenta că

instanța de fond, prin sentința nr. 115 din 14 martie 2013, a respins, în mod corect,

ca inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ formulată de Municipiul Rădăuți

- prin primar, pentru autoritatea de lucru judecat.

Așa cum s-a observat,

aceleași pretenții ale reclamantului recurent au făcut obiectul Dosarului nr. 201/86/2010

al Tribunalului Suceava, în care s-a pronunțat sentința nr. 6155 din 26

octombrie 2012, irevocabilă prin decizia nr. 1627 din 04 martie 2013 a Curții de

Apel Suceava.

Sumele cerute în dosarul

de față sunt identice cu cele cerute de reclamant în dosarul 201/86/2010, așa cum

rezultă și din cele două expertize contabile-judiciare efectuate în fiecare dosar

în parte, întocmite de același expert contabil - A.I.

Sumele în Dosarul nr.

201/86/2010 coincid cu cele solicitate in acest dosar, chiar dacă prin expertiză

s-a cerut calcularea lor până în luna decembrie 2011.

La dosar în conformitate

cu prevederile art. 305 C. proc. civ., s-au depus înscrisuri pentru dovedirea cererii

de recurs.

Considerentele și soluția

instanței de recurs

Analizând cererea de recurs,

motivele invocate, normele legale incidente și în conformitate cu prevederile

art. 304

1

C. proc. civ. constată că aceasta este fondată pentru considerentele

următoare:

- În ceea ce privește

excepția autorității de lucru judecat

- Potrivit art. 1201

C. civ., este lucru judecat atunci când doua cerere în judecată are același obiect,

este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și

este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.”

Prin încheierea de ședință

din data de 16 mai 2012 pronunțată în dosarul de fond nr. 261/39/2012 - a cărei

sentință este recurată în prezenta cauză, s-a reținut că nu există identitate cu

sumele ce fac obiectul Dosarului nr. 201/86/2010 al Tribunalului Suceava, deși în

ambele dosare se face referire la sume ce au ca punct de plecare H.C.L. Rădăuți

nr. 103/2007.

Obiectul cererii de chemare

în judecată, ca element al analizei excepției autorității de lucru judecat reprezintă

atât pretenția formulată prin cerere cât și dreptul subiectiv invocat.

Autoritatea de lucru judecat

se invocă pe cale de excepție, fiind o excepție de fond, peremptorie și absolută.

Încheierea prin care instanța s-a pronunțat asupra elementelor privind autoritatea

de lucru judecat este o încheiere premergătoare care leagă instanța în sensul prevăzut

de art. 268 alin. (3) C. proc. civ.

În mod greșit instanța

de fond a soluționat cauza prin reconsiderarea autorității de lucru judecat deși

era ținută de încheierea din 16 mai 2012 conform art. 268 alin. (3) C. proc.

civ.

De asemenea, în mod greșit

instanța de fond a soluționat excepția de lucru judecat, considerând că aceleași

pretenții ale reclamantului au făcut și obiectul Dosarului nr. 201/86/2010 al Tribunalului

Suceava în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 6157 din 26 octombrie 2012 irevocabilă

prin decizia civilă nr. 1627 din 4 martie 2013 Curtea de Apel Suceava.

Astfel în decizia nr.

1627 din 4 martie 2013 a Curții de Apel Suceava s-a reținut din considerente faptul

că, cu privire la debitul datorat de pârâtă până în decembrie 2011 - vor fi respinse

pretențiile ca nefondate, în condițiile în care reclamantul fără a respecta prevederile

art. 112 pct. 3 - nu a învestit instanța cu această cerere, solicitându-se debitul

datorat pentru septembrie 2007 - decembrie 2009.

Prin urmare, cele reținute

de instanța de fond nu sunt corecte mai ales că obiectivele expertizei încuviințate

de instanță au vizat obligațiile de plată izvorând din H.C.L. Rădăuți nr. 103/2007

pentru perioada septembrie 2007 - decembrie 2011 - în același sens fiind și concluziile

expertizei.

În condițiile în care

sentința civilă nr. 6155 din 25 octombrie 2012 a avut ca obiect sumele pretinse

între septembrie 2007 - decembrie 2009 - și nu până în decembrie 2011 - pentru diferența

de pretenții, cererea este admisibilă, nefiind incidentă excepția autorității de

lucru judecat.

Prin urmare, instanța

de fond va reface calculul pretențiilor având în vedere și plățile deja efectuate

și eventual cele pentru care a operat compensația legală conform procesului verbal

din 13 septembrie 2013 - dosar de executare nr. 402/2013. De asemenea, se va analiza

și temeinicia penalităților de întârziere, încuviințate a fi calculate de expert

în raport de temeiurile de drept invocate.

Temeiul legal al soluției

adoptate în recurs.

În conformitate cu prevederile

art. 312 alin. (5) C. proc. civ. Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința

recurată și va trimite cauza spre soluționare pe fond aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Municipiul Rădăuți prin Primar împotriva sentinței nr. 115 din 14 martie 2013

a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie

2014.