ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1505/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. 8265/86/2010, reclamanta SC S.C. SA Rădăuți, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Rădăuți prin primar, a solicitat obligarea pârâtului la plata unor daune rezultate din derularea unui contract comercial. În cadrul acestui dosar, pârâtul Municipiul Rădăuți a formulat cerere reconvențională, iar la termenul din data de 5 mai 2011, tribunalul disjuns cererea reconvențională de cererea principală, întrucât pretențiile pârâtului nu au nicio legătură cu cererea dedusă judecății, pretențiile reclamantei izvorând dintr-un contract, în timp ce pârâta solicită o sumă cu titlu de taxe și impozite locale.

Cererea reconvențională a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, sub nr. 5240/86/2011, la data de 16 mai 2011. În motivarea cererii, reclamantul Municipiul Rădăuți-prin primar a arătat că SC S.C. SA a acumulat la bugetul local, respectiv către Municipiul Rădăuți, o datorie de 4.456.344,05 RON, provenind din taxele și impozitele locale pe care nu le-a achitat la termen, datorie cumulată din anul 2008 până la 31 decembrie 2010, la care s-au adăugat penalități de întârziere conform C. fisc. și C. proc. fisc. Reclamantul a mai arătat că debitoarea-pârâtă SC S.C. SA a fost notificată prin adresa 431 din 10 ianuarie 2011, emisă de Municipiul Rădăuți, primită și înregistrată sub nr. 84 din 10 ianuarie 2011, dar pârâta cu rea-credință nu și-a îndeplinit obligațiile de plată.

În concluzie, a solicitat admiterea cererii reconvenționale și obligarea SC S.C. SA la plata sumei de 4.456.344,05 RON reprezentând obligații de plată și penalități de întârziere calculate conform Ordonanței nr. 92/2003 și Legii nr. 571/2003. Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115-119, art. 119, art. 120, art. 132 din C. proc. civ., precum și în baza prevederilor Ordonanței nr. 92/2003 și Legii nr. 571/2003. Prin sentința nr. 3822 din 9 iunie 2011, Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale în soluționarea cauzei, declinând-o în favoarea Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reținând că sunt incidente prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, obiectul dosarului privind plata unor taxe și impozite care depășesc pragul de 500.000 RON.

Prin încheierea de ședință din 21 martie 2012 dată în Dosarul nr. 5240/86/2011, față de precizările reclamantului aduse acțiunii, Curtea, constatând că sumele solicitate de reclamantul Municipiul Rădăuți, prin primar, provin din raporturi juridice diferite, a statuat că în Dosarul nr. 5240/86/2011 se va analiza debitul de 148.428,90 RON, dispunând formarea, prin disjungerea capetelor de cerere, a unor două noi dosare corespunzătoare sumei de 3.636.853,34 RON și sumei 160.503,07 RON + 424,46 RON. Astfel s-a format Dosarul nr. 261/39/2012, al cărui obiect este debitul în valoare de 3.636.853,34 RON. Prin concluziile scrise depuse de pârâta SC S.C. SA Rădăuți la data de 15 ianuarie 2013, după dezbateri, s-a invocat excepția autorității de lucru judecat, potrivit art. 166 din C. proc.

civ. raportat la art. 1201 C. civ., cu motivarea că sumele pentru diferența de 17 RON/gKal, ce au fost solicitate în acest dosar, fac și obiectul Dosarului nr. 201/86/2010, soluționat de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 6155 din 26 octombrie 2012. Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 115 din 14 martie 2013, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Municipiul Rădăuți, Județul Suceava prin primar, în contradictoriu cu pârâta SC S.C. SA Rădăuți, Județ Suceava, pentru autoritate de lucru judecat, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat că suma de 4.456.344,05 RON este compusă din mai multe sume distincte, rezultate din raporturi juridice cu obiect diferit și, față de izvorul raportului juridic obligațional care a generat fiecare sumă pretinsă de reclamant, a procedat la disjungerea cererilor distincte, obiect al prezentului Dosar nr. 261/39/2012, rămânând debitul în sumă de 3.636.853,34 RON. Curtea de apel a reținut că această sumă derivă din diferența de preț din deconturile la gigacalorie - energie termică furnizată, deconturi emise în baza H.C.L. nr. 103/2007, adoptată în executarea unui contract administrativ, motiv pentru care a apreciat că este competentă a soluționa în primă instanță cauza, fiind aplicabil criteriul valoric prevăzut de art. 10 din Legea nr. 554/2004, suma solicitată depășind 500.000 RON.

În același timp, instanța de fond a constatat că aceleași pretenții ale reclamantului față de același pârât au făcut și obiectul Dosarului nr. 201/86/2010 al Tribunalului Suceava, în care s-a pronunțat sentința nr. 6155 din 26 octombrie 2012, irevocabilă prin decizia nr. 1627 din 04 martie 2013, identitatea pretențiilor reclamantului fiind cert stabilită în urma efectuării în cauză a expertizei contabile, existând, astfel, autoritate de lucru judecat, conform art. 1209 C. civ. Recursul Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs reclamantul Municipiul Rădăuți prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs, în esență reclamantul Municipiul Rădăuți prin Primar a arătat următoarele: A arătat recurentul că nu ne aflăm în fața excepției de autoritate de lucru judecat deoarece prin încheierea din data de 16 mai 2012 a Curții de Apel Suceava din dosarul de fond instanța a reținut faptul că nu este vorba de identitate cu sumele ce fac obiectul Dosarului nr. 201/86/2010 al Tribunalului Suceava. Curtea de Apel procedând la acel termen la retrimiterea Dosarului nr. 201/86/2010 către Tribunalul Suceava nereținând faptul că ar fi vorba despre litispendență. - Referitor la Dosarul nr. 201/86/2011, se precizează faptul că sentința Tribunalului Suceava nr. 6155 din 26 octombrie 2012 a fost modificată în parte de către Curtea de Apel Suceava, în sensul că s-a admis recursul SC S.C.

SA Rădăuți, înlăturându-se obligația pârâtei de a plăti suma de 372.979,64 RON reprezentând penalități de întârziere. Prin expertiza efectuată la dosar s-a stabilit faptul că SC S.C. SA Rădăuți trebuie să achite recurentei suma de 3.160.146,28 RON reprezentând 1.734.305.49 RON debit restant pentru perioada septembrie 2007 - decembrie 2011 și suma de 1.425.840.79 RON majorări de întârzieri pentru neplata în termen legal, așa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă judiciară. întocmit de către d-l exp. A.I. Pentru întreaga perioadă septembrie 2007-decembrie 2011, obligațiile SC S.C.

SA către bugetul local al municipiului Rădăuți, conform Hotărârii Consiliului nr. 103 din 30 august 2007 erau de 3.532.571,95 RON (debit din care au fost achitate sume de 535.202,40 RON până la efectuarea expertizei.) Se menționează faptul că potrivit înscrisurilor existente la serviciul Impozite și taxe din cadrul primăriei municipiului Rădăuți după efectuarea raportului de expertiză au mai fost achitate doua sume respectiv: suma de 328.064,06 RON cu O.P. din 26 septembrie 2012 suma de 135.000.00 RON cu O.P. din 28 noiembrie 2012 Suma de 3.532.571,95 RON reprezintă debit restant datorat - 1.798.266,49 RON (sume achitate) 1.734.305,49 RON debit restant de achitat, și majorări de întârziere în suma de 1.425.840,79 RON.

Scadența plaților în relațiile dintre Primăria mun. Rădăuți și SC S.C. SA au fost consemnate în deconturile lunare privind subvenția de la buget pentru acoperirea diferențelor de preț la energia termică livrată populației. Suma de 17 RON gKal fără TVA reprezintă contribuția pârâtei, la constituirea de către Primăria municipiului Rădăuți a unor venituri din care sa le fie acoperită o cotă parte din dobândă la creditul extern contractat, pentru stabilirea întregului sistem de producție, transport și distribuție a energiei termice de pe raza municipiului Rădăuți. Necalcularea și neachitarea lunară a contribuției de 17 RON/gKal a constituit și constituie o obligație fiscală, iar reținerea de către S.C.

Servicii Comunale a sumei aferente ca 17 RON pe fiecare gcal, produsă și facturată pot fi considerate cu un folos necuvenit pentru debitoare, în detrimentul bugetului local. În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 6,7 și 9 C. proc. civ. Apărările pârâtei intimate Pârâta SC S.C. SA a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. A arătat recurenta că instanța de fond, prin sentința nr. 115 din 14 martie 2013, a respins, în mod corect, ca inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ formulată de Municipiul Rădăuți - prin primar, pentru autoritatea de lucru judecat. Așa cum s-a observat, aceleași pretenții ale reclamantului recurent au făcut obiectul Dosarului nr. 201/86/2010 al Tribunalului Suceava, în care s-a pronunțat sentința nr. 6155 din 26 octombrie 2012, irevocabilă prin decizia nr. 1627 din 04 martie 2013 a Curții de Apel Suceava.

Sumele cerute în dosarul de față sunt identice cu cele cerute de reclamant în dosarul 201/86/2010, așa cum rezultă și din cele două expertize contabile-judiciare efectuate în fiecare dosar în parte, întocmite de același expert contabil - A.I. Sumele în Dosarul nr. 201/86/2010 coincid cu cele solicitate in acest dosar, chiar dacă prin expertiză s-a cerut calcularea lor până în luna decembrie 2011. La dosar în conformitate cu prevederile art. 305 C. proc. civ., s-au depus înscrisuri pentru dovedirea cererii de recurs. Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ.

constată că aceasta este fondată pentru considerentele următoare: - În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat - Potrivit art. 1201 C. civ., este lucru judecat atunci când doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.” Prin încheierea de ședință din data de 16 mai 2012 pronunțată în dosarul de fond nr. 261/39/2012 - a cărei sentință este recurată în prezenta cauză, s-a reținut că nu există identitate cu sumele ce fac obiectul Dosarului nr. 201/86/2010 al Tribunalului Suceava, deși în ambele dosare se face referire la sume ce au ca punct de plecare H.C.L.

Rădăuți nr. 103/2007. Obiectul cererii de chemare în judecată, ca element al analizei excepției autorității de lucru judecat reprezintă atât pretenția formulată prin cerere cât și dreptul subiectiv invocat. Autoritatea de lucru judecat se invocă pe cale de excepție, fiind o excepție de fond, peremptorie și absolută. Încheierea prin care instanța s-a pronunțat asupra elementelor privind autoritatea de lucru judecat este o încheiere premergătoare care leagă instanța în sensul prevăzut de art. 268 alin. (3) C. proc. civ. În mod greșit instanța de fond a soluționat cauza prin reconsiderarea autorității de lucru judecat deși era ținută de încheierea din 16 mai 2012 conform art. 268 alin. (3) C. proc.

civ. De asemenea, în mod greșit instanța de fond a soluționat excepția de lucru judecat, considerând că aceleași pretenții ale reclamantului au făcut și obiectul Dosarului nr. 201/86/2010 al Tribunalului Suceava în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 6157 din 26 octombrie 2012 irevocabilă prin decizia civilă nr. 1627 din 4 martie 2013 Curtea de Apel Suceava. Astfel în decizia nr. 1627 din 4 martie 2013 a Curții de Apel Suceava s-a reținut din considerente faptul că, cu privire la debitul datorat de pârâtă până în decembrie 2011 - vor fi respinse pretențiile ca nefondate, în condițiile în care reclamantul fără a respecta prevederile art. 112 pct. 3 - nu a învestit instanța cu această cerere, solicitându-se debitul datorat pentru septembrie 2007 - decembrie 2009. Prin urmare, cele reținute de instanța de fond nu sunt corecte mai ales că obiectivele expertizei încuviințate de instanță au vizat obligațiile de plată izvorând din H.C.L.

Rădăuți nr. 103/2007 pentru perioada septembrie 2007 - decembrie 2011 - în același sens fiind și concluziile expertizei. În condițiile în care sentința civilă nr. 6155 din 25 octombrie 2012 a avut ca obiect sumele pretinse între septembrie 2007 - decembrie 2009 - și nu până în decembrie 2011 - pentru diferența de pretenții, cererea este admisibilă, nefiind incidentă excepția autorității de lucru judecat. Prin urmare, instanța de fond va reface calculul pretențiilor având în vedere și plățile deja efectuate și eventual cele pentru care a operat compensația legală conform procesului verbal din 13 septembrie 2013 - dosar de executare nr. 402/2013. De asemenea, se va analiza și temeinicia penalităților de întârziere, încuviințate a fi calculate de expert în raport de temeiurile de drept invocate.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. În conformitate cu prevederile art. 312 alin. (5) C. proc. civ. Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre soluționare pe fond aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Municipiul Rădăuți prin Primar împotriva sentinței nr. 115 din 14 martie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2014.