ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2615/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2615/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursului de față,
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală
nr. 171 din 25 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în baza art. 174
alin. (1) C. pen., combinat cu art. 175 alin. (1) lit. i) din același cod, cu
aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat
inculpatul D.G. la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii
de omor calificat.
În
temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 174 alin. (1) C. pen.
combinat cu art. 175 alin. (1) lit. i) din același cod, i s-au interzis
inculpatului D.G. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b)
C. pen., pe o durată de 10 ani după executarea pedepsei principale.
În
temeiul art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului D.G. drepturile prevăzute
de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) din același cod.
În
temeiul art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului
D.G., perioada reținerii și arestării preventive de la 11 decembrie 2011 la zi.
În
temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a
inculpatului D.G.
În
temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008
privind
organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare
,
s-a dispus prelevarea de la inculpatul D.G. de probe biologice în vederea
introducerii profilurilor genetice în sistemul anterior menționat.
În
temeiul art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul D.G. un cuțit
cu lungimea totală de 30 cm, lungimea lamei de 19 cm și lățimea lamei de 3,6 cm, cu plăsele din material plastic de culoare maronie, ridicat conform
procesului-verbal din 10 decembrie 2011 și aflat la camera de corpuri delicte a
Tribunalului Giurgiu.
S-a
luat act că persoana vătămată A.M., tatăl victimei A.R. nu s-a constituit parte
civilă.
A
fost admisă cererea formulată de partea civilă Spitalul Universitar de Urgență
București privind informațiile necesare precizării cuantumului despăgubirilor
civile și a dispus comunicarea acestora.
În
baza art. 320
1
alin. (5) C. proc. pen., s-a dispus disjungerea
acțiunii civile formulată de partea civilă Spitalul Universitar de Urgență București
în contradictoriu cu inculpatul D.G.; s-a dispus formarea unui nou dosar,
pentru care fixează termen de judecată la 18 mai 2012, cu citarea părților.
A
fost admisă cererea formulată de domnul avocat P.R. din cadrul Baroului
Giurgiu.
În
baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul D.G. la plata
sumei de 2.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru
a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul
nr. 1299/P/2011 emis în data de 23 martie 2012 de Parchetul de pe lângă
Tribunalul Giurgiu înregistrat la data de 27 martie 2012 sub nr. 809/122/2011,
s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului D.G.
pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută și pedepsită de
art. 174 alin. (1) C. pen., combinat cu art. 175 alin. (1) lit. i) din același
cod.
În actul de sesizare s-a reținut că
, î
n
data
de 10 decembrie 2011, în comuna Iepurești, județul Giurgiu, în loc public, pe
fondul consumurilor de băuturi alcoolice și a unor conflicte preexistente,
inculpatul, cu intenția de a ucide s-a înarmat cu un cuțit cu lungimea totală
de 30 cm, lungimea lamei de 19 cm și lățimea de 3,6 cm, cu care a aplicat o
lovitură cu deosebită intensitate în zona epigastrică a victimei A.R., ocazie
cu care acesta a suferit leziuni traumatice corporale grave ce au condus la
deces
.
Inculpatul D.G. a recunoscut săvârșirea faptei reținută în sarcina
sa, prin actul de sesizare, și a solicitat ca judecata să se facă în baza
probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care nu le-a contestat și
le-a însușit, fără a propune administrarea de probe noi, astfel că instanța a
procedat la judecata cauzei, prin aplicarea dispozițiilor art. 320
1
C.
proc. pen.
Procedând la judecarea cauzei, instanța a avut în vedere probele
administrate în etapa urmăririi penale, respectiv: declarațiile inculpatului
D.G.
, declarațiile martorilor M.G.C., C.C., S.M., C.D.G., D.F.,
proces-verbal de cercetare la fața locului, planșa foto, proces-verbal și planșă
foto de ridicare a cuțitului - obiect corp delict, documente medicale privind
pe victima A.R., acte medico-legale și raport medico-legal de necropsie,
declarație parte vătămată A.M.
Analizând
probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut că inculpatul D.G. și
victima A.R. domiciliau în aceeași localitate, iar între aceștia exista o
relație tensionată, determinată de faptul că victima A.R. a afirmat în mai
multe rânduri că ar fi întreținut raporturi sexuale cu fiica inculpatului.
Pe fondul acestei situații tensionate, inculpatul D.G. și victima A.R.
, î
n după-amiaza zilei de 10 decembrie 2011, în jurul orei 15.00,
în timp ce se aflau în magazinul SC F. SRL, unde consumau băuturi alcoolice,
și-au adus injurii reciproce și pentru că inculpatul intenționa să lovească
victima, martorul C.C. a intervenit între cei doi și i-a scos din magazin.
Inculpatul a plecat la domiciliul său, locuind în apropiere, de
unde s-a înarmat cu un cuțit cu lungimea totală
de 30 cm, lungimea lamei de 19 cm și
lățimea de 3,6 cm, pe care l-a ascuns sub curea, la spate, și a revenit la
magazinul SC F. SRL
.
În dreptul magazinului, pe strada principală, se afla victima A.R.
Inculpatul s-a apropiat de victimă, a scos cuțitul și i-a aplicat victimei o
lovitură puternică în zona abdomenului. Urmare a loviturii primite, victima a
căzut la pământ, a reușit să se târască câțiva metri până la marginea șanțului,
după care a intrat în stare de inconștiență.
Inculpatul s-a deplasat apoi la domiciliu, a ascuns cuțitul și i-a
spus mamei sale că „am tăiat pe unul”.
După comiterea faptei, la solicitarea organelor de poliție,
inculpatul a predat cuțitul - obiect corp delict pe lama căruia se mai observau
urme de sânge.
Inculpatul D.G. a recunoscut săvârșirea faptei.
Martorul M.G.C., care s-a aflat încă de la debutul conflictului în
magazinul SC F. SRL, a declarat că a observat conflictul dintre inculpat și
victimă (desfășurat în interiorul magazinului), că inculpatul a încercat să o
lovească pe victimă cu piciorul fără să reușească, motiv pentru care martorul C.C.
i-a scos pe cei doi afară. Declară martorul „după ce acesta a plecat, a ieșit
afară și A.R., care s-a oprit pe șosea la aproximativ 10-15 m de magazin.
Privind pe fereastră, l-am observat pe D.G. care se întorcea la magazin, iar
când a ajuns lângă A.R. am văzut că a scos de sub haină un cuțit cu care l-a
înjunghiat pe A.R., care a căzut la pământ, dar a reușit să se mai târască până
la marginea șoselei. D.G. a plecat apoi spre casă”.
Prin Serviciul 112 s-a solicitat prezența la fața locului a unei
ambulanțe, însă, până la sosirea acesteia, partea vătămată A.M. - tatăl
victimei, a transportat-o pe aceasta la Spitalul Universitar de Urgență București, unde A.R. a fost internat cu diagnosticul de plagă
înjunghiată penetrantă epigastrică transfixiantă prin lobul drept hepatic cu
secționarea ramurilor portale drepte, venei porte și a venei cave interioare.
Hemiperitoneu masiv secundar (4 litri), șoc hemoragic, pentru care s-a
intervenit operator de urgență. Cu toate îngrijirile medicale acordate, victima
a decedat la scurt timp.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul D.G.
solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și
redozarea pedepsei aplicate, urmând a se da o mai mare eficiență
circumstanțelor atenuante, acesta recunoscând și regretând comiterea faptei. A
mai arătat faptul că are un copil minor în întreținere.
Prin
decizia penală nr. 191/A din 19 iunie 2012, Curtea de Apel București, secția a
II-a penală, a admis apelul declarat de inculpatul D.G. împotriva sentinței
penale nr. 171 din 25 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Giurgiu.
A
desființat în parte sentința penală nr. 171 din 25 aprilie 2012 pronunțată de
Tribunalul Giurgiu și rejudecând în fond:
A
redus pedeapsa aplicată inculpatului D.G. pentru infracțiunea de omor prev. de
art. 174 alin. (1) coroborat cu art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea
art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. de la 15 ani la 12 ani închisoare.
A
menținut arestarea preventivă a inculpatului D.G.
A
dedus din durata pedepsei pronunțate împotriva inculpatului prevenția, de la 11
decembrie 2011 la zi.
A
menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile
judiciare au rămas în sarcina statului.
Onorariul
apărătorului din oficiu în cuantum de 200 RON, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Pentru
a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, pe baza probelor
administrate în cauză, prima instanță a reținut corect starea de fapt căreia
i-a dat o corespunzătoare încadrare juridică.
Cu
privire la individualizarea pedepsei, Curtea a apreciat că în raport de
circumstanțele faptei și circumstanțele personale ale inculpatului o pedeapsă
de 12 ani închisoare este de natură a îndeplini funcțiile prev. de art. 52 C.
pen.
Împotriva
acestei din urmă decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul D.G.
Invocând cazul de casare prev. de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., a
solicitat reducerea pedepsei.
Criticile
aduse nu sunt fondate.
Analizând
legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs
invocate conform art. 385
6
alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte
reține că recursul declarat în cauză nu este fondat urmând a fi respins ca
atare, pentru considerentele ce urmează:
Înalta
Curte apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită în urma coroborării
tuturor probelor administrate, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza
de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptei corespunde
situației de fapt reținute, în mod corect stabilind instanța de fond că în
cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului
sub aspectul infracțiunii reținute în sarcina sa.
Pedeapsa
aplicată inculpatului a fost corect individualizată de instanța de apel atât
sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare, instanța având în
vedere la individualizarea pedepsei toate criteriile generale de
individualizare judiciară a pedepsei reglementate de disp. art. 72 C. pen., și
anume gradul de pericol social concret al faptei comise, limitele speciale ale
pedepsei, modalitatea și împrejurările comiterii faptei.
Înalta
Curte constată că instanța de apel corect a apreciat că în raport de
circumstanțele faptei: în public, ca urmare a unei stări conflictuale
preexistente între inculpat și victimă, pe fondul consumului de băuturi
alcoolice a ambelor persoane implicate în conflict, aspect de natură a diminua
posibilitățile de autocontrol și de corectă evaluare a gravității atitudinii
victimei și de circumstanțele personale ale inculpatului care nu are ocupație,
nu are antecedente penale și a recunoscut săvârșirea faptei cooperând cu
organele judiciare, are un copil minor în întreținere, nu se impune aplicarea
unei pedepse spre maximul special prevăzut de lege, ca urmare a aplicării
dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen., astfel încât a micșorat
cuantumul acesteia, apreciind că o pedeapsă de 12 ani închisoare este de natură
a îndeplini funcțiile prev. de art. 52 C. pen. având ca efect reeducarea
inculpatului în sensul adoptării unei atitudini corecte față de regulile de
conviețuire socială și ordinea de drept.
Față
de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat recursul declarat de
inculpatul D.G.
Va
deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării
preventive de la 11 decembrie 2011 la 29 august 2012.
Văzând
și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.G. împotriva deciziei penale nr.
191/A din 19 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Deduce
din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de
la 11 decembrie 2011 la 29 august 2012.
Obligă
recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare
către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului
desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 29 august 2012.