ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4430/2012

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel

București reclamantul C.P. a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor solicitând obligarea pârâtului să

procedeze la preschimbarea certificatului de revoluționar nr. X din 09 ianuarie

1992.

Prin întâmpinare,

pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie

1989 a invocat excepția lipsei procedurii administrative prealabile, excepția

tardivității cererii, excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fondul cauzei

a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamantul nu a

dovedit faptul că a depus la data de 21 aprilie 2010 cerere de preschimbare a

certificatului de revoluționar, nefiind înregistrată la autoritatea pârâtă.

instanței de fond

Prin Sentința nr.

3877 din 31 mai 2011 a Curții de Apel București au fost respinse excepțiile de

inadmisibilitate, lipsei procedurii prealabile și de tardivitate.

Instanța a admis

acțiunea formulată de reclamantul C.P. în contradictoriu cu pârâtul

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor și a dispus obligarea

pârâtului la analizarea dosarului reclamantului în vederea preschimbării

certificatului de revoluționar nr. X din 09 ianuarie 1992.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că excepția lipsei procedurii

administrative prealabile invocată de pârât este neîntemeiată, întrucât în

cauză este vorba despre un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri de

preschimbare a certificatului, formulată în temeiul Legii nr. 341/2004.

Susținerea că

reclamantul nu a îndeplinit procedura prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea

nr. 341/2004, a constatat instanța de primă jurisdicție că nu poate fi

reținută, întrucât textul se referă la contestația formulată în situația în

care s-a procedat la preschimbare sau, urmare a operațiunii de preschimbare

ori, în cauză, reclamantul se plânge de faptul că deși avea dosarul complet,

pârâtul nu a procedat la preschimbare.

De asemenea, Curtea a

respins excepția de inadmisibilitate, întrucât potrivit art. 5 alin. (3), (4)

și (5) Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie

1989, după analizarea dosarelor persoanelor ce solicită preschimbarea

certificatelor, cu avizul comisiei parlamentare pentru controlul aplicării

prevederilor prezentei legi, va elibera noul tip de certificat, care va avea un

format unic, cu elemente de securizare - singurul document valabil pentru a

beneficia de prevederile prezentei legi.

Instanța de fond a

reținut că excepția inadmisibilității acțiunii este neîntemeiată, întrucât

pârâta are obligația analizării dosarelor persoanelor care solicită

preschimbarea, de a solicita avizele prevăzute de lege, de a semna certificatele

și de a face propuneri Președintelui României pentru acordarea ordinului

prevăzut de art. 3 alin. (3) din lege.

În ceea ce privește

excepția de tardivitate invocată, Curtea reține că reclamantul a făcut dovada

că deține Certificat de "Luptător pentru victoria Revoluției române din

decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite" și a solicitat pârâtului

preschimbarea Certificatului, conform art. 9 alin. (4) din Legea nr. 341/2004,

la data de 21 aprilie 2010, împreună cu avizul Asociației Răniților și

Urmașilor Eroilor Martiri din Decembrie 1989, la care a depus la data de 26

aprilie 2010 înscrisuri din care rezultă că a fost rănit prin împușcare în data

de 25 decembrie 1989, în timp ce era în misiune ca militar în termen la UM nr.

01731 Timișoara.

Instanța a reținut că

susținerea pârâtului în sensul că reclamantul nu a dovedit faptul că a depus la

data de 21 aprilie 2010 cerere de preschimbare a certificatului de

revoluționar, nefiind înregistrată la autoritatea pârâtă, nu este probată,

întrucât documentele depuse prin cererea din data de 26 aprilie 2010 sunt

aceleași cu cele transmise de Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Dosarul nr. 1873, ceea ce confirmă susținerile

reclamantului. În plus, reclamantul a mai arătat că funcționarul care a primit

cererea în prezența președintelui Asociației nu i-a dat nicio viză de

înregistrare.

Instanța de primă

jurisdicție a reținut că pârâtul nu a procedat la analiza dosarului

reclamantului, în vederea preschimbării, într-un termen rezonabil.

de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989

Prin motivele de

recurs formulate Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989 a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, pentru

considerentul că dispozițiile legale prevăd ca mai înainte de a se adresa

instanței de judecată, partea vătămată într-un drept sau interes legitim

trebuie mai întâi să sesizeze Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din

Decembrie 1989, excepția de inadmisibilitate a acțiunii și excepția de

tardivitate a introducerii cererii de preschimbare.

Recurentul a precizat

că reclamantul nu a făcut dovada că a înregistrat la Secretariatul de Stat

pentru problemele Revoluționarilor până la data limită de 30 aprilie 2009,

cererea de preschimbare a certificatului doveditor și documentația aferentă

acestei cereri de preschimbare. S-a precizat că prin O.U.G. nr. 84/2009

termenul de soluționare a dosarelor de preschimbare prevăzut la art. 9 alin.

(1) din Legea nr. 341/2004 a fost prorogat până la data de 1 ianuarie 2010

inclusiv, însă a precizat că textul legal prorogă termenul numai sub aspectul

preschimbării certificatelor doveditoare și nu cel al depunerii cererii de

preschimbare și al documentelor doveditoare.

Astfel, a

concluzionat recurentul că demersurile făcute de reclamant sunt tardive.

Pe fondul cauzei

deduse judecății, recurentul a precizat că nu există niciun dosar depus pentru

preschimbarea certificatului deținut de reclamant, întrucât nu apare în nicio

evidență realizată în temeiul Legii nr. 341/2004.

II. Decizia instanței

de recurs

Înalta Curte de

Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând

motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator

și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat

pentru considerentele ce urmează:

În cauză, se reține

că, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, reclamantul deține certificatul de

revoluționar nr. X din 09 ianuarie 1992, care atestă calitatea de beneficiar al

Legii nr. 42/1990, republicată, având calitatea de Luptător pentru Victoria

Revoluției Române din decembrie 1989.

Înalta Curte constată

că reclamantul s-a adresat Secretariatului de Stat pentru problemele

Revoluționarilor cu cerere de preschimbare a certificatului de revoluționar,

însă instituția pârâtă nu a soluționat cererea reclamantului și nu a comunicat

niciun răspuns cu privire la aceasta, situație care este de natură a crea o

vătămare în sensul prevăzut de art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit

dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un

interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul

primit la plângerea prealabilă adresată autorității publice emitente sau dacă

nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 7 alin. (4) poate

sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita

anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și eventual

reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de

contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept al său,

recunoscut de lege, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat

de soluționare a cererii.

Înalta Curte a

constatat că instanța de fond a dat o dezlegare corectă excepțiilor invocate,

care a răspuns punctual la excepțiile invocate, motiv pentru care Înalta Curte

menține motivarea acestei instanțe.

Excepția de

inadmisibilitate a acțiunii este neîntemeiată, întrucât văzând Deciziile nr.

412/2006, nr. 801/2009, nr. 473/2006 și nr. 176/2009 pronunțate de Curtea

Constituțională care a reținut că această comisie parlamentară pentru cinstirea

și sprijinirea eroilor revoluției nu a fost creată prin regulament parlamentar,

ci prin lege, iar activitatea sa este una de control parlamentar al unei

activități administrative a Secretariatului de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor, Înalta Curte reține că procedura cu această Comisie este

facultativă, persoana interesată având posibilitatea fie de a apela la această

procedură, fie de a se adresa direct instanței de judecată.

În ceea ce privește

excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de recurentă având în vedere

dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, Înalta Curte reține că

este neîntemeiată, întrucât procedura cu această Comisie Parlamentară nu este

obligatorie, așa cum s-a reținut și mai sus.

De asemenea, excepția

tardivității introducerii cererii de preschimbare nu poate fi primită de Înalta

Curte, având în vedere faptul că din actele aflate la dosar rezultă că cererea

de preschimbare a reclamantului a fost depusă în termenul legal. Nu poate fi

acceptată opinia recurentului în sensul că termenul a fost prorogat numai

pentru instituția chemată să soluționeze cererile de preschimbare a

certificatelor de revoluționar, întrucât dispozițiile legale nu fac această

distincție.

Critica recurentului

Secretariatul de Stat pentru problemele Revoluționarilor cu privire la

soluționarea fondului pretențiilor formulate de reclamant nu poate fi primită

de Înalta Curte, motiv pentru care soluția instanței de fond și motivarea

acesteia urmează a fi menținute de instanța de control judiciar.

Pentru aceste

considerente, văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge ca nefondat recursul formulat de Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989 împotriva Sentinței nr. 3877 din 31 mai 2011 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 octombrie 2012.

Procesat de GGC - GV