ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 337/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 337/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea atacată
cu recurs
Prin sentința nr. 786
din 3 februarie 2011, Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, a respins excepția lipsei procedurii prealabile și excepția
inadmisibilității acțiunii și a admis, în parte, acțiunea formulată de
reclamantul B.I. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revoluționarilor din Decembrie 1989 și pe cale de consecință a obligat pârâtul
să soluționeze cererea reclamantului de preschimbare a certificatului de
revoluționar, datată 16 martie 2010 și expediată prin poștă cu confirmare de
primire la data de 18 martie 2010.
Pentru a se pronunța
astfel, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:
Litigiul dedus
judecății vizează refuzul pârâtului S.S.P.R. de soluționare a cererii
reclamantului de preschimbare a certificatului doveditor a calității de
revoluționar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004, cerere
formulată la data de 16 martie 2010, expediată prin poștă cu confirmare de
primire la data de 18 martie 2010.
Dispozițiile
Legii
nr. 341/2004 nu reglementează un termen de soluționare a cererilor de
preschimbare a certificatelor doveditoare a calității de revoluționar, astfel
că în cauză devine aplicabil termenul de 30 de zile prevăzut de art. 2
alin. (1) lit. h) din
Legea nr. 554/2004.
Constată instanța de
fond că autoritatea pârâtă nu a comunicat reclamantului niciun răspuns la
cererea formulată, acesta având, astfel, calitatea de persoană vătămată, în
accepțiunea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.
Instanța
de fond a respins ca neîntemeiată excepția lipsei procedurii prealabile
apreciind că dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, invocate de
pârât, nu sunt incidente în ipoteza dedusă judecății, întrucât ele vizează
contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării
certificatelor, ceea ce presupune existența unei decizii de admitere sau de
respingere a cererii de preschimbare.
Or, în
cauză, a reținut instanța de fond că atâta timp cât cererea reclamantului nu a
primit un răspuns din partea autorității pârâte, în sarcina acestuia nu exista
obligația îndeplinirii procedurii prevăzute de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004
anterior sesizării instanței.
În
privința excepției inadmisibilității acțiunii, Curtea de apel a reținut că
promovarea acțiunii având ca obiect refuzul de soluționare a cererii de
preschimbare a certificatului doveditor a calității de revoluționar nu este
condiționată de parcurgerea procedurii prevăzute de art. 9 alin. (5) din Legea nr.
341/2004, ci de sesizarea autorității pârâte cu cererea de preschimbare, la
dosarul cauzei urmând a se dispune, potrivit art. 12 din Legea nr. 554/2004, „
copia cererii,
certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum
și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile”.
În
acest sens a constatat instanța de fond că reclamantul a depus la dosarul
cauzei, în copie certificată, cererea adresată autorității pârâte, datată 16 martie
2010 și expediată prin poștă cu confirmare de primire la data de 18 martie 2010.
Excepția
tardivității formulării cererii de preschimbare, invocată de pârât, nu s-a
impus a fi soluționată în acest cadru procesual, în care instanța de contencios
administrativ a fost sesizată cu refuzul de soluționare a cererii de
preschimbare (art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004) și nu cu refuzul
nejustificat de soluționare a acesteia (art. 2 alin. (1) lit. i) din același
act normativ). Consideră instanța de fond că aspectele prevăzute în susținerea
excepției tardivității cererii de preschimbare ar putea prezenta relevanță în
situația existenței unei decizii de soluționare a cererii și nu în situația
inexistenței unui răspuns la cererea formulată, cum este cazul dedus judecății.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței nr.
786 din 3 februarie 2011 a Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revoluționarilor din Decembrie 1989, în temeiul art. 304 C. proc. civ., în
dezvoltarea căruia a susținut, în esență, următoarele:
Printr-o primă
critică formulată, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul susține
că în mod greșit a apreciat instanța de fond că promovarea acțiunii având ca
obiect refuzul de soluționare a cererii de preschimbare a certificatului
doveditor a calității de revoluționar nu este condiționată de parcurgerea procedurii
prevăzute de art. 9 alin. (5) și de sesizarea autorității pârâte cu cerere de
preschimbare.
Se arată, în acest
sens că numai după parcurgerea etapei procedurii prealabile speciale privind
formularea contestației, instituită de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004,
procedură specială derogatorie de la procedura generală reglementată de art. 7
din Legea nr. 554/2004, solicitanții cărora nu le-au fost preschimbate
certificatele doveditoare, sunt îndreptățiți a se adresa instanței de judecată
pentru valorificarea dreptului la preschimbarea pe calea unei hotărâri
judecătorești.
Printr-o altă critică
formulată susține recurentul că instanța de fond, interpretând greșit actul
juridic dedus judecății, a respins excepția inadmisibilității acțiunii,
deoarece la data introducerii așa zisei cereri de preschimbare, care de fapt a
fost înregistrată ca petiție, la data de 16 martie 2010, se încheiase de mult
termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor doveditoare a
calității de revoluționar și de depunere a documentelor solicitate pentru
completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluționar, în
vederea îndeplinirii condițiilor stabilite prin lege, care a fost la 30 aprilie
2009.
Mai susține
recurentul că instanța de fond în mod neîntemeiat a reținut faptul că, excepția
tardivității invocate nu se impune a fi soluționată în acest cadru procesual,
deoarece, în contextul în care reclamantul a depus o petiție/cerere la data de
18 martie 2010 iar termenul final pentru depunerea unor astfel de cereri și a
documentelor necesare a fost stabilit prin O.G. nr. 1/2008, ca fiind 30 aprilie
2009.
Pe fondul cauzei
susține recurentul că în mod greșit instanța de fond a admis cererea
reclamantului în condițiile în care din verificările făcute atât în baza de
date cât și în registrul unic a rezultat că nu există nici un dosar pentru
preschimbarea certificatului, depus în baza prevederilor Legii nr. 341/2004,
înregistrat pe numele reclamantului.
Se mai arată că prin
cererea de chemare în judecată, însuși reclamantul a susținut că datorită unor
probleme personale nu a putut depune dosar pentru preschimbarea certificatului
de revoluționar, astfel ieșind din termenul prevăzut de lege, astfel că această
afirmație este conformă realității, întrucât reclamantul nu apare înregistrat
în nici o evidență în baza Legii nr. 341/2004.
Hotărârea
instanței de recurs
Înalta Curte
analizând, prin prisma motivelor de recurs formulate de recurent, actele și
lucrările dosarului în raport de cadrul legal aplicabil în cauză constată că nu
poate primi criticile formulate de recurent, circumscrise motivului de recurs
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în considerarea celor ce urmează:
Înalta Curte
constată, în primul rând, că prin criticile de recurs formulate, recurentul procedează
la reiterarea aspectelor invocate în fața instanței de fond, cărora li s-a
răspuns în mod corect si detaliat în considerentele hotărârii recurate,
condiții în care nu va relua argumentele expuse de judecătorul fondului ci își
va limita analiza la criticile care se circumscriu unor reale motive de recurs.
Astfel, dat fiind
faptul că litigiul dedus judecății vizează refuzul recurentului-pârât de
soluționare a cererii intimatului-reclamant de preschimbare a certificatului
doveditor a calității de revoluționar în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004,
în mod corect instanța de fond a respins excepția lipsei procedurii prealabile
precum și excepția inadmisibilității, în condițiile în care obligativitatea
îndeplinirii procedurii prealabile este impusă de lege numai în cazul
acțiunilor în anularea unui act administrativ, nu și în cazul acțiunilor
întemeiate pe tăcerea administrației sau pe refuzul nejustificat de rezolvare a
cererii, întrucât în astfel de situații recursul prealabil se vădește a fi
inutil.
Prin urmare criticile
formulate de recurentul-pârât în legătură cu nerespectarea procedurii
reglementate de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, sunt lipsite de temei câtă
vreme instanța de contencios administrativ nu a fost sesizată cu o contestație
privind preschimbarea sau neefectuarea preschimbării unui certificat de
revoluționar, în condițiile Legii nr. 341/2004, etapă ce presupune, în
prealabil analiza și soluționarea unei astfel de cereri prin pronunțarea unei
decizii de admitere sau de respingere a cererii de preschimbare, ceea ce nu
este cazul în speță unde intimatul-reclamant se plânge nu de modul de
soluționare al unei cereri ci de nesoluționarea în termen legal a unei cereri
de preschimbare certificat de revoluționar, ceea ce atrage incidența
dispozițiile art. 1 alin. (1) rap. la art. 2 alin. (1) lit. h) din LCA.
Sunt străine cauzei
și susținerile recurentului-pârât referitoare la procedura de soluționare a
cererii de preschimbare a certificatului de revoluționar câtă vreme toate
aceste aspecte presupun analiza cererii și nu lăsarea acesteia în nelucrare.
Câtă vreme
intimatul-reclamant a făcut dovada formulării și expedierii către
recurentul-pârât a unei cereri de preschimbare certificat de revoluționar,
datată 16 martie 2010, este îndreptățit a primi un răspuns din partea
autorității recurente așa încât este fără relevanță faptul că în baza de data a
respectivei autorități publice nu se afla înregistrată cererea expediată prin
poștă cu confirmare de primire la data de 18 martie 2010, o astfel de omisiune
nu-i poate fi imputată intimatului-reclamant.
Dacă cererea de
preschimbare îndeplinește sau nu condițiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 sau
dacă a fost depusă cu respectarea procedurii și a termenului legal, sunt
aspecte care vor fi analizate cu ocazia soluționării cererii de către
recurentul-pârât, așa că în mod corect instanța de fond a apreciat că nu se
impune soluționarea excepției tardivității invocate de recurentul-reclamant.
Pentru toate aceste
considerente, constatând că sentința pronunțată de instanța de fond este legală
și temeinică și nu există motive pentru casarea sau modificarea acesteia,
recursul se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a
fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor
din Decembrie 1989 împotriva sentinței civile nr. 786 din 3 februarie 2011 a Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 25 ianuarie 2012.