ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 337/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin sentința nr. 786 din 3 februarie 2011, Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei procedurii prealabile și excepția inadmisibilității acțiunii și a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul B.I. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și pe cale de consecință a obligat pârâtul să soluționeze cererea reclamantului de preschimbare a certificatului de revoluționar, datată 16 martie 2010 și expediată prin poștă cu confirmare de primire la data de 18 martie 2010. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: Litigiul dedus judecății vizează refuzul pârâtului S.S.P.R.

de soluționare a cererii reclamantului de preschimbare a certificatului doveditor a calității de revoluționar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004, cerere formulată la data de 16 martie 2010, expediată prin poștă cu confirmare de primire la data de 18 martie 2010. Dispozițiile Legii nr. 341/2004 nu reglementează un termen de soluționare a cererilor de preschimbare a certificatelor doveditoare a calității de revoluționar, astfel că în cauză devine aplicabil termenul de 30 de zile prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004. Constată instanța de fond că autoritatea pârâtă nu a comunicat reclamantului niciun răspuns la cererea formulată, acesta având, astfel, calitatea de persoană vătămată, în accepțiunea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Instanța de fond a respins ca neîntemeiată excepția lipsei procedurii prealabile apreciind că dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, invocate de pârât, nu sunt incidente în ipoteza dedusă judecății, întrucât ele vizează contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, ceea ce presupune existența unei decizii de admitere sau de respingere a cererii de preschimbare. Or, în cauză, a reținut instanța de fond că atâta timp cât cererea reclamantului nu a primit un răspuns din partea autorității pârâte, în sarcina acestuia nu exista obligația îndeplinirii procedurii prevăzute de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 anterior sesizării instanței.

În privința excepției inadmisibilității acțiunii, Curtea de apel a reținut că promovarea acțiunii având ca obiect refuzul de soluționare a cererii de preschimbare a certificatului doveditor a calității de revoluționar nu este condiționată de parcurgerea procedurii prevăzute de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, ci de sesizarea autorității pârâte cu cererea de preschimbare, la dosarul cauzei urmând a se dispune, potrivit art. 12 din Legea nr. 554/2004, „ copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile”.

În acest sens a constatat instanța de fond că reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie certificată, cererea adresată autorității pârâte, datată 16 martie 2010 și expediată prin poștă cu confirmare de primire la data de 18 martie 2010. Excepția tardivității formulării cererii de preschimbare, invocată de pârât, nu s-a impus a fi soluționată în acest cadru procesual, în care instanța de contencios administrativ a fost sesizată cu refuzul de soluționare a cererii de preschimbare (art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004) și nu cu refuzul nejustificat de soluționare a acesteia (art. 2 alin. (1) lit. i) din același act normativ). Consideră instanța de fond că aspectele prevăzute în susținerea excepției tardivității cererii de preschimbare ar putea prezenta relevanță în situația existenței unei decizii de soluționare a cererii și nu în situația inexistenței unui răspuns la cererea formulată, cum este cazul dedus judecății.

2. Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 786 din 3 februarie 2011 a Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în temeiul art. 304 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a susținut, în esență, următoarele: Printr-o primă critică formulată, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul susține că în mod greșit a apreciat instanța de fond că promovarea acțiunii având ca obiect refuzul de soluționare a cererii de preschimbare a certificatului doveditor a calității de revoluționar nu este condiționată de parcurgerea procedurii prevăzute de art. 9 alin. (5) și de sesizarea autorității pârâte cu cerere de preschimbare.

Se arată, în acest sens că numai după parcurgerea etapei procedurii prealabile speciale privind formularea contestației, instituită de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, procedură specială derogatorie de la procedura generală reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, solicitanții cărora nu le-au fost preschimbate certificatele doveditoare, sunt îndreptățiți a se adresa instanței de judecată pentru valorificarea dreptului la preschimbarea pe calea unei hotărâri judecătorești.

Printr-o altă critică formulată susține recurentul că instanța de fond, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a respins excepția inadmisibilității acțiunii, deoarece la data introducerii așa zisei cereri de preschimbare, care de fapt a fost înregistrată ca petiție, la data de 16 martie 2010, se încheiase de mult termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor doveditoare a calității de revoluționar și de depunere a documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluționar, în vederea îndeplinirii condițiilor stabilite prin lege, care a fost la 30 aprilie 2009. Mai susține recurentul că instanța de fond în mod neîntemeiat a reținut faptul că, excepția tardivității invocate nu se impune a fi soluționată în acest cadru procesual, deoarece, în contextul în care reclamantul a depus o petiție/cerere la data de 18 martie 2010 iar termenul final pentru depunerea unor astfel de cereri și a documentelor necesare a fost stabilit prin O.G.

nr. 1/2008, ca fiind 30 aprilie 2009. Pe fondul cauzei susține recurentul că în mod greșit instanța de fond a admis cererea reclamantului în condițiile în care din verificările făcute atât în baza de date cât și în registrul unic a rezultat că nu există nici un dosar pentru preschimbarea certificatului, depus în baza prevederilor Legii nr. 341/2004, înregistrat pe numele reclamantului. Se mai arată că prin cererea de chemare în judecată, însuși reclamantul a susținut că datorită unor probleme personale nu a putut depune dosar pentru preschimbarea certificatului de revoluționar, astfel ieșind din termenul prevăzut de lege, astfel că această afirmație este conformă realității, întrucât reclamantul nu apare înregistrat în nici o evidență în baza Legii nr. 341/2004.

3. Hotărârea instanței de recurs Înalta Curte analizând, prin prisma motivelor de recurs formulate de recurent, actele și lucrările dosarului în raport de cadrul legal aplicabil în cauză constată că nu poate primi criticile formulate de recurent, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în considerarea celor ce urmează: Înalta Curte constată, în primul rând, că prin criticile de recurs formulate, recurentul procedează la reiterarea aspectelor invocate în fața instanței de fond, cărora li s-a răspuns în mod corect si detaliat în considerentele hotărârii recurate, condiții în care nu va relua argumentele expuse de judecătorul fondului ci își va limita analiza la criticile care se circumscriu unor reale motive de recurs.

Astfel, dat fiind faptul că litigiul dedus judecății vizează refuzul recurentului-pârât de soluționare a cererii intimatului-reclamant de preschimbare a certificatului doveditor a calității de revoluționar în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004, în mod corect instanța de fond a respins excepția lipsei procedurii prealabile precum și excepția inadmisibilității, în condițiile în care obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile este impusă de lege numai în cazul acțiunilor în anularea unui act administrativ, nu și în cazul acțiunilor întemeiate pe tăcerea administrației sau pe refuzul nejustificat de rezolvare a cererii, întrucât în astfel de situații recursul prealabil se vădește a fi inutil.

Prin urmare criticile formulate de recurentul-pârât în legătură cu nerespectarea procedurii reglementate de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, sunt lipsite de temei câtă vreme instanța de contencios administrativ nu a fost sesizată cu o contestație privind preschimbarea sau neefectuarea preschimbării unui certificat de revoluționar, în condițiile Legii nr. 341/2004, etapă ce presupune, în prealabil analiza și soluționarea unei astfel de cereri prin pronunțarea unei decizii de admitere sau de respingere a cererii de preschimbare, ceea ce nu este cazul în speță unde intimatul-reclamant se plânge nu de modul de soluționare al unei cereri ci de nesoluționarea în termen legal a unei cereri de preschimbare certificat de revoluționar, ceea ce atrage incidența dispozițiile art. 1 alin. (1) rap.

la art. 2 alin. (1) lit. h) din LCA. Sunt străine cauzei și susținerile recurentului-pârât referitoare la procedura de soluționare a cererii de preschimbare a certificatului de revoluționar câtă vreme toate aceste aspecte presupun analiza cererii și nu lăsarea acesteia în nelucrare. Câtă vreme intimatul-reclamant a făcut dovada formulării și expedierii către recurentul-pârât a unei cereri de preschimbare certificat de revoluționar, datată 16 martie 2010, este îndreptățit a primi un răspuns din partea autorității recurente așa încât este fără relevanță faptul că în baza de data a respectivei autorități publice nu se afla înregistrată cererea expediată prin poștă cu confirmare de primire la data de 18 martie 2010, o astfel de omisiune nu-i poate fi imputată intimatului-reclamant.

Dacă cererea de preschimbare îndeplinește sau nu condițiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 sau dacă a fost depusă cu respectarea procedurii și a termenului legal, sunt aspecte care vor fi analizate cu ocazia soluționării cererii de către recurentul-pârât, așa că în mod corect instanța de fond a apreciat că nu se impune soluționarea excepției tardivității invocate de recurentul-reclamant. Pentru toate aceste considerente, constatând că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică și nu există motive pentru casarea sau modificarea acesteia, recursul se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinței civile nr. 786 din 3 februarie 2011 a Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2012.