ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3669/2013

Asupra conflictului negativ de competență, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 11 iulie 2012, creditoarea SC T.D.G.A. SRL, în contradictoriu cu debitoarea SC M.K.M.M. SRL, a solicitat instanței emiterea ordonanței care să conțină somația de plată a sumei totale de 2.083,07 lei reprezentând contravaloare marfă ridicată și neachitată, plus penalități de întârziere din ziua următoare a scadenței și până la executarea efectivă a obligației de plată în procent de 0,3% din prețul facturat al mărfii pentru fiecare zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 10 alin. (1) din O.U.G.

nr. 119/2007. Prin sentința civilă nr. 10094 din 21 noiembrie 2012, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Slatina invocată, din oficiu, și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Pitești, reținându-se, în esență, incidența art. 969 C. civ., raportat la prevederile art. 19 C. proc. civ., avându-se în vedere că la art. 8 din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți, acestea au stipulat că pentru orice litigii izvorâte din executarea contractului, instanța competentă în a le soluționa este Judecătoria Pitești. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 03 ianuarie 2013. Primind dosarul, Judecătoria Pitești a reținut, în esență, că litigiul nu este de competența sa, în raport de prevederile art. 5 C. proc.

civ., conform cărora „cererea se face la instanța domiciliului pârâtului". Astfel, prin sentința civilă nr. 6396 din 24 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență. Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc.

civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Pitești competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente: În speță, creditoarea SC T.D.G.A. SRL, în contradictoriu cu debitoarea SC M.K.M.M. SRL, a solicitat instanței emiterea ordonanței care să conțină somația de plată a sumei totale de 2.083,07 lei reprezentând contravaloare marfă ridicată și neachitată, plus penalități de întârziere din ziua următoare a scadenței și până la executarea efectivă a obligației de plată în procent de 0,3% din prețul facturat al mărfii pentru fiecare zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată. Este adevărat că potrivit art. 7 alin. (1) C. proc. civ.

dacă pârâta este o persoană juridică, competentă să soluționeze cauza este instanța de la sediul principal al acesteia, dar este de necontestat că art. 10 din același act normativ reglementează un caz de competență teritorială alternativă ce se regăsește în speța de față, ținând cont, totodată, că potrivit art. 19 C. proc. civ., părțile pot conveni prin înscris sau prin declarație verbală în fața instanței, ca pricinile privitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, au competență teritorială, afară de cazurile prevăzute de art. 13-16 din același cod. Înalta Curte constată că părțile au prevăzut expres la art. 8 din contractul de vânzare-cumpărare încheiat, că pentru orice litigii izvorâte din executarea contractului, instanța competentă în a le soluționa este Judecătoria Pitești (filele 8 verso și 9 verso din dosarul Judecătoriei Slatina).

În consecință, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Pitești, conform art. VIII din contractul de vânzare-cumpărare, motiv pentru care, față de considerentele anterior expuse, ținând cont și de prevederile art. 969 C. civ., potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, raportat și la art. 19 C. proc. civ., văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 octombrie 2013.