ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1960/2012

Asupra contestației de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: 1. Contestația Partidului Național Liberal Prin contestația înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 4 aprilie 2012, Partidul Național Liberal a contestat procesul verbal din data de 03 aprilie 2012, cu privire la includerea în B.E.C. și a reprezentantului partidului Uniunii Naționale pentru Progresul României, în calitate de membru. În motivarea cererii, contestatorul a susținut că formațiunea politică denumită Uniunea Națională pentru Progresul României este un partid neparlamentar, iar conform art. 36 alin. (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, posibilitatea numirii unui membru reprezentant în cadrul Biroului Electoral Central aparține doar partidelor parlamentare.

Astfel, a susținut contestatorul, deși U.N.P.R. deține grupuri parlamentare în Parlament, atât în Camera Deputaților cât și în Senat, formațiunea politică a luat ființă după ce au avut loc ultimele alegeri parlamentare, la data de 30 noiembrie 2008, alegeri ce au stabilit, pentru o perioadă de 4 ani, partidele politice care au calitatea de a fi și partide parlamentare. În acest fel, neluând parte la procesul democratic de alegere prin exprimarea votului liber de către cetățenii României, U.N.P.R. nu poate fi un partid parlamentar, căci singura cale legală de atribuire unui partid politic a calității de a fi și parlamentar este votul liber și direct exprimat, conform Constituției României, art. 2 alin. (1). Pentru a dobândi calitatea de partid politic parlamentar, a subliniat contestatorul, U.N.P.R.

va trebui să aștepte organizarea următoarelor alegeri parlamentare în urma cărora, prin vot liber exprimat, cetățenii României vor stabili ce partide politice vor accede în cele doua Camere ale Parlamentului. Contestatorul a invocat Decizia Curții Constituționale nr. 601/2005 privind constituționalitatea dispozițiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) și (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) și ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005 publicată în M. Of. nr. 1022 din 17 noiembrie 2005, prin care s-a statuat că "noțiunea de configurație politică utilizată în art. 64 alin. (5) din Constituție nu poate fi înțeleasă decât prin raportare la data alegerilor, când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 36 și 37 din Constituție, se exprimă voința cetățenilor, se concretizează exercitarea suveranității naționale.

Aceasta voință a cetățenilor conturează configurația politică a Camerelor, și nu acorduri ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleși. Din textul constituțional menționat art. 64 alin. (5) rezultă, fără echivoc, că prin configurația politică a fiecărei camere se înțelege compunerea acesteia rezultată din alegeri, pe baza proporției pe care grupurile parlamentare o dețin în totalul membrilor Camerei respective." În acest sens, contestatorul a precizat că structura partidelor politice parlamentare se regăsește în M. Of. al României nr. 820/2008, Partea I, care cuprinde procesele-verbale privind rezultatele alegerilor din 30 noiembrie 2008 pentru Camera Deputaților și Senat, unde nu numai că U.N.P.R.

nu este nominalizat ca partid parlamentar, dar nu se regăsește în tabelele cu lista candidaților care au primit mandate de deputați și senatori, deoarece acest partid nu exista la acea vreme. În susținerea punctului său de vedere, contestatorul a mai menționat și prevederile Legii nr. 334/2006, republicată, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu mențiunea că potrivit centralizatoarelor de subvenții acordate partidelor parlamentare pe anii 2009, 2010, 2011 și ian.-martie 2012, Autoritatea Electorala Permanenta, prin Departamentul de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, nu a acordat subvenții decât partidelor P.N.L., P.S.D., P.C., P.D.L.

și U.D.M.R. De asemenea, a precizat că U.N.P.R. nu figurează nici în enumerarea exhaustivă a formațiunilor politice întocmită de Autoritatea Electorala Permanenta, structură administrativă de gestionare a procesului electoral cu atribuții tehnice și de educație electorală, ce sprijină organizarea și desfășurarea alegerilor, asigură logistica necesară și urmărește aplicarea unitară a legislației electorale. 2. Cererea de intervenție accesorie a Partidului Conservator Prin cererea de intervenție formulată în prezenta cauză, Partidul Conservator a învederat instanței că includerea U.N.P.R. în alcătuirea B.E.C, reprezintă o încălcare gravă a dispozițiilor art. 36 alin. (4) din Legea nr. 67/2004 și a principiului asigurării egalității de șanse în competiția politică, prevăzut de art. 1 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Intervenientul a susținut că deși legea nu definește noțiunea de partid politic parlamentar, din modul de redactare rezultă o diferențiere clară între cele două noțiuni, de partid politic și de partid politic parlamentar. Astfel, intervenientul a arătat că nu poate fi adus ca argument din partea U.N.P.R. art. 2 pct. 6 1 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului întrucât prin acest act normativ se stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii Camerei Deputaților și a Senatului. Cu privire la domeniul rezervat Legii nr. 35/2008, a învederat instanței că aceasta acoperă exclusiv perioada electorala, astfel cum este ea definită prin art. 2 pct. 25 din lege, respectiv „Intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștința publică a zilei alegerilor și se încheie odată cu publicarea în M. Of.

al României, Partea 1, a rezultatului scrutinului. Perioada electorala cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoștința publică a zilei alegerilor și data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfășurarea efectivă a votării, numărarea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor și publicarea rezultatului alegerilor în M. Of. al României, Partea I". În ceea ce privește modul în care a fost redactată Legea nr. 67/2004, respectiv art. 36 alin. (4) și art. 124, intervenientul a apreciat că în timp ce art. 36 alin. (4) teza finală face referire la partidele politice parlamentare, art. 124 asimilează partidelor politice organizațiile cetățenilor români aparținând minorităților naționale legal constituite și arată că aceste organizații, care au grup parlamentar propriu în ambele camere ale Parlamentului, sunt asimilate partidelor politice parlamentare.

Prin urmare, fiind în prezența unei norme juridice speciale, aceasta este de strictă interpretare și aplicare. A mai precizat intervenientul că singura situație în care U.N.P.R. s-ar putea încadra în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 124 din Legea nr. 67/2004 este aceea în care aceasta uniune ar fi o organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, ceea ce nu este cazul U.N.P.R. Faptul că membrii fondatori ai U.N.P.R. fac parte dintre deputații și senatorii care au dobândit acest statut în urma alegerilor parlamentare din data de 30 noiembrie 2008, nu poate să-i confere acestei formațiuni politice statutul de partid politic parlamentar, întrucât nu trebuie pus semnul egalității între deputați și senatori, pe de o parte, și partidul politic din care fac parte aceștia, pe de altă parte.

În acest sens a invocat și Deciziile Curții Constituționale nr. 1490/2010 și nr. 1611 din data de 15.12.2010, în care s-a reținut că deputații și senatorii care în prezent sunt membri ai U.N.P.R. nu au fost aleși ca independenți, ci au devenit independenți prin retragerea lor din grupurile parlamentare din care făceau parte. U.N.P.R. a dobândit capacitate civilă de la momentul rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii Tribunalului București privind admiterea cererii de înregistrare - art. 22 din Legea nr. 14/2003, respectiv după data de 19 aprilie 2010, astfel că nu putea dobândi statutul de partid politic parlamentar în condițiile în care această persoană juridică nu avea personalitate juridică, fie ea și anticipată, la momentul ultimului scrutin parlamentar, fiind deci lipsită de aptitudinea de a avea drepturi și obligații civile.

3. Întâmpinarea U.N.P.R. Prin întâmpinare, intimata U.N.P.R. a invocat excepțiile privind inadmisibilitatea și prematuritatea contestației, soluționate în ședința publică de astăzi, potrivit celor consemnate prin practicaua deciziei de față. Pe fond, intimata a susținut că Biroul Electoral Central a fost alcătuit cu respectarea dispozițiilor art. 36 alin. (1) raportat la art. 36 alin. (4) din Legea nr. 67/2004, U.N.P.R. fiind partid politic parlamentar cu drept de a-și numi reprezentant în Biroul Electoral Central. A arătat intimata că grupul parlamentar al U.N.P.R.

s-a constituit la data de 01 noiembrie 2009, în conformitate cu Regulamentele celor două camere ale Parlamentului României, iar cu privire la constituționalitatea constituirii grupurilor parlamentare s-a pronunțat Curtea Constituțională, atât prin Decizia nr. 1490/2010 cât și prin Decizia nr. 1611/2010, în anul 2010, membrii grupului parlamentar constituind Uniunea Națională pentru Progresul României, în deplină respectare a tuturor legilor și regulamentelor în vigoare. Totodată, intimata a precizat că Legea nr. 67/2004 nu definește noțiunea de partid parlamentar și în considerarea principiului potrivit căruia acolo unde legea nu distinge nici noi nu trebuie să distingem, urmează să se constate că U.N.P.R.

este un partid politic înregistrat în conformitate cu dispozițiile legale, reprezentat în Parlamentul României, recunoscut ca partid parlamentar prin adresa Camerei Deputaților nr. 1/529 RA din 03 aprilie 2012 și adresa Senatului României nr. 1/191 din 02 aprilie 2012, prin care se atestă calitatea de partid parlamentar a U.N.P.R. Legalitatea constituirii și ființării ca partid parlamentar, pe de o parte și legalitatea Hotărârii Biroului Electoral Central (în sensul desemnării unui reprezentant al U.N.P.R. în B.E.C.), pe de altă parte, sunt confirmate fără echivoc și fără posibilitatea de interpretare de către Curtea Constituțională, Senatul României și Camera Deputaților. Intimata a mai susținut că Decizia Curții Constituționale nr. 601/2005, invocată de către contestator nu își găsește aplicare în cauză, întrucât se referă la configurația politică din care reiese alcătuirea birourilor permanente ale Camerelor, fără nici o referire la partidul parlamentar.

În ceea ce privește Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, aceasta are ca unic scop asigurarea egalității de șansă în competiția politică și a transparenței în finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, însă legea nu cuprinde nici o referire la partidele politice parlamentare. 4. Soluția Înaltei Curți. Argumente de drept relevante Înalta Curte a fost învestită de către Partidul Național Liberal cu o contestație asupra componenței B.E.C., în temeiul art. 39 alin. (1) și alin. (2) teza finală din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, modificată și completată, susținându-se, în esență, că partidul U.N.P.R.

nu este partid parlamentar și, prin urmare, nu poate avea un reprezentat în B.E.C. Etapa completării B.E.C. este reglementată de dispozițiile art. 36 alin. (4) și (5) din același act normativ din care, în cauză, prezintă relevanță alin. (4) potrivit cu care: „În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui B.E.C., biroul se completează cu președintele și vicepreședinții A.E.P. și cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare”. Din motivarea procesului verbal atacat, încheiat la data de 3 aprilie 2012 cu ocazia completării BEC cu partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele camere ale parlamentului, rezultă că B.E.C.

a fost completat cu reprezentanții P.D.L., P.S.D., P.N.L., U.N.R.P. și U.D.M.R. în baza comunicărilor primite de la Camera Deputaților și Senat, respectiv adresele din 3 aprilie 2012 și din 2 aprilie 2012. Teza contestatorului, privind calitatea de partid politic neparlamentar a U.N.R.P., dedusă din faptul neparticipării la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, nu poate fi primită.

Este real că prin Decizia Curții Constituționale nr. 601 din 14 noiembrie 2005, invocată de contestator, s-a corelat noțiunea de „configurație politică” utilizată în art. 64 alin. (5) din Constituție cu data alegerilor, însă tot Curtea Constituțională, prin două decizii mai recente, din 20 decembrie 2010 și din 23 decembrie 2010, pronunțându-se asupra constituționalității unor prevederi din Regulamentul Camerei Deputaților, a reținut că „mutațiile intervenite în structura grupurilor parlamentare existente … nu pot rămâne fără consecințe asupra reprezentării grupurilor parlamentare în cadrul birourilor permanente”și, tot astfel, „constituirea unui grup parlamentar al deputaților independenți pe parcursul legislaturii, … nu poate rămâne fără consecințe în planul raporturilor de ordin politic și organizatoric din cadrul Camerei …”.

În acest context, în condițiile în care Legea nr. 67/2004 nu definește sintagma de „partide politice parlamentare” și nici nu oferă criterii clare pentru stabilirea acestora, măsura includerii unui reprezentant al U.N.P.R. - partid politic legal constituit, reprezentat în parlament prin membrii săi care au calitatea de parlamentari – în B.E.C., dispusă prin procesul verbal contestat, apare ca justificată. Cât privește argumentul referitor la centralizatoarele de subvenții acordate partidelor politice în perioada 2009 – martie 2010, între care nu figurează U.N.R.P., Înalta Curte urmează a-l înlătura, întrucât potrivit art. 14 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, „Subvenția de la bugetul de stat se acordă în funcție de următoarele criterii: a) numărul de voturi primite la alegerile parlamentare; b) numărul de voturi primite în alegerile locale”.

Prin urmare, legea nu prevede acordarea de subvenții după cum partidul politic este parlamentar sau neparlamentar, ci în funcție de un alt criteriu, al numărului de voturi primite, care nu prezintă relevanță în cauza de față. În fine, Înalta Curte va înlătura și argumentul U.N.P.R. referitor la incidența în cauză a definiției partidului politic parlamentar cuprinsă în art. 2 pct. 6 1 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Această definiție, conform căreia noțiunea de „partide politice parlamentare” desemnează partidele politice și organizațiile cetățenilor minorităților naționale ce au grup parlamentar propriu în ambele camere ale parlamentului, nu poate fi aplicată ca atare în speță, pentru că prevederea legală menționată este inclusă doar în Titlul I – Alegerea Camerei Deputaților și a Senatului din Legea nr. 35/2008, în timp ce Titlul II – Modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale nu conține o prevedere similară. Singura condiție de acest gen este impusă organizațiilor minorităților naționale, prin art. 124 din Legea nr. 67/2004. Pentru argumentele expuse, Înalta Curte constată că nu există motive pentru modificarea procesului verbal atacat în sensul solicitat.

Referitor la cererea de intervenție a Partidului Conservator, calificată de Înalta Curte în baza art. 84 raportat la art. 49 alin. (3) ca fiind accesorie, în interesul PNL, Înalta Curte o va respinge ca efect al respingerii cererii principale în raport de care s-a intervenit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația formulată de Partidul Național Liberal, în temeiul art. 39 din Legea nr. 67/2004, împotriva procesului verbal din data de 3 aprilie 2012, privind completarea Biroului Electoral Central, ca nefondată. Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de Partidul Conservator. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2012.