ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2283/2019

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, contestatoarea Uniunea Națională pentru Progresul României a formulat contestație împotriva Procesului-verbal nr. xPVC/BEC/PE/2019 din 19 aprilie 2019 a Biroului Electoral Central, după cum instanța a luat act în ședința publică de la termenul de judecată.

Contestatorul a solicitat instanței să dispună obligarea Biroului Electoral Central sa pună în aplicare exercitarea drepturilor prevăzute de lege conform statutului de partid europarlamentar pe care-l deține la acest moment UNPR, și să dispună comunicarea acestui statut al UNPR către Biroul Electoral Central, Birourile Electorale Județene, Tribunalelor Teritoriale, precum și Tribunalului Municipiului București în vederea aplicării prevederilor legale incidente, pentru ca UNPR să aibă reprezentanți de drept în Birourile Electorale și în cadrul secțiilor de votare.

În motivarea contestației, a arătat că a comunicat Autorității Electorale Centrale faptul că europarlamentarul A. este membru UNPR.

În această situație sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare.

A învederat, de asemenea, că a comunicat și faptul că în urma alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014, partidul Uniunea Națională pentru Progresul României a avut doi europarlamentari, și anume: domnul B. și domnul C., această comunicare fiind transmisă Biroului Electoral Central.

În condițiile în care legiuitorul nu a prevăzut explicit în Legea nr. 33/2007 o reglementare pentru situația în care un partid dobândește calitatea de partid europarlamentar la o dată ulterioară constituirii inițiale a Biroului Electoral Central, consideră că partidului trebuie să i se aplice un regim juridic identic cu cel al celorlalte partide care au reprezentanți în Parlamentul European.

Biroul Electoral Central a adoptat, în temeiul art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 o hotărâre prin care a interpretat sintagma partid politic care are membrii în Parlamentul European.

Biroul Electoral Central a interpretat în abstract sintagma pe care legiuitorul a folosit-o în cuprinsul Legii nr. 33/2007, în vederea asigurării premizelor aplicării unitare a normelor de drept care fac referire la noțiunea de partid politic care are membrii în Parlamentul European. Dar data constituirii Biroului Electoral Central este data în care acesta își finalizează componența.

Chiar dacă hotărârile Biroului Electoral Central se considera ca sunt general obligatorii, acestea nu pot adăuga la lege.

O interpretare teleologică a dispozițiile art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007, potrivit cărora Hotărârile Biroului Electoral Central sunt general obligatorii, nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să fie încălcat accesul liber la justiție, încălcând astfel Constituția României.

Prin cererea depusă la data de 24 aprilie 2019, atât prin mail, cât și în ședință publică de către persoana împuternicită în acest sens, contestatorul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (4) și art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, solicitând admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale a României și sesizarea curții cu soluționarea acestei excepții.

În susținerea cererii de sesizare a Curții Constituționale, contestatorul arată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că dispozițiile care fac obiectul excepției de neconstituționalitate au legătură cu soluționarea cauzei și nu au mai fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Cu privire la conținutul excepției, contestatorul arată că art. 24 alin. (4) și art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (1) și art. 21 din Constituția României.

II. Soluția Înaltei Curți asupra contestației

Analizând contestația prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că este nefondată, pentru următoarele considerentele:

Dispozițiile art. 32 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, invocate de către contestatori ca temei legal al cererii cu care au învestit Înalta Curte de Casație și Justiție, arată că "partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri. Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă."

Modul de formare și constituirea birourilor electorale, cu referire specifică la Biroul Electoral Central, este descris de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 33/2007.

Astfel, Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri. În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central și pe locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această alcătuire, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi. În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri și care nu are membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții propuși se face prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanții.

Demersul judiciar inițiat de contestatorul Uniunea Națională pentru Progresul României vizează constituirea Biroului Electoral Central prin completarea cu reprezentanții partidelor politice care nu au membri în Parlamentul European și care participă la alegerile din anul 2019, în sensul refacerii componenței acestuia, prin includerea reprezentantului Uniunii Naționale pentru Progresul României.

Intimatul Biroul Electoral Central a reținut în cuprinsul deciziei contestate că potrivit adresei nr. x/02.03.2019 a Autorității Electorale Permanente, printre partidele politice care au candidați la alegeri și care nu se regăsesc ca având membri în Parlamentul European se află și Uniunea Națională pentru Progresul României.

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, republicată: "În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central și pe locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică președintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European".

Analizând argumentele invocate în motivarea contestației, Înalta Curte constată că acestea nu vizează o neconformitate a actului administrativ adoptat de Biroul Electoral Central în raport cu prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, ci constituie, în realitate, o critică adusă opțiunii legiuitorului, care a reglementat procedura respectivă într-un mod pe care contestatorul îl consideră restrictiv din perspectiva pluralismului politic necesar într-o societate democratică.

În opinia Înaltei Curți, dispozițiile art. 24 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 33/2007, republicată, nu comportă o interpretare în sensul exprimat de contestator prin argumentația expusă în susținerea contestației formulate. Astfel, folosirea sintagmei "care au membri în Parlamentul European" denotă intenția clară a legiuitorului de a se raporta la timpul prezent, respectiv la momentul la care se constituie Biroul Electoral Central potrivit procedurii reglementate de art. 24 din Legea nr. 33/2007, republicată.

Prin urmare, dacă scopul legii ar fi fost cel pe care contestatorul dorește să îl promoveze prin acțiunea dedusă judecății, respectiv acela de a fi avute în vedere rezultatele obținute de partidele politice la alegerile europarlamentare anterioare, din anul 2014, legiuitorul ar fi exprimat expres această intenție, fie prin folosirea verbului la trecut "au avut membri în Parlamentul European", fie printr-o referire explicită la alegerile europarlamentare anterioare.

Or, sintagma menționată în textul legii "care au membri", fără nicio altă explicitare ulterioară, impune, în mod cert, că momentul la care trebuie îndeplinită de către un partid politic condiția de a avea membri în Parlamentul European, coincide cu cel al constituirii Biroului Electoral Central.

În Parlamentul European, europarlamentarul este reprezentant al cetățenilor Uniunii, mandatul fiind exercitat în mod liber și independent. Prin urmare, apartenența sa la un partid politic sau la altul, constituită în statul din care provine, nu are relevanță în spațiul europarlamentar, migrarea sa la un alt partid, având consecințe doar în planul politicii interne și nu pe aspectul reprezentării cetățenilor Uniunii.

În acest context, situația potrivit căreia, cei doi europarlamentari pe care UNPR i-a obținut la alegerile europarlamentare din 2014, nu mai au calitatea de membri ai acestui partid în prezent, nu poate să conducă decât la concluzia că la momentul constituirii Biroului Electoral Central, contestatorul nu avea reprezentanți în Parlamentul European, aceasta fiind condiția expresă prevăzută de legea electorală.

Prin urmare, legiuitorul nu a dorit să suprapună cerința de eligibilitate pentru partidele politice la constituirea Biroului Electoral Central de exercitarea mandatelor de europarlamentari de către persoanele care au obținut acest mandat în urma alegerilor europarlamentare anterioare.

Dacă scopul întregii reglementări în această materie ar fi fost legat de reprezentarea partidelor politice în Parlamentul European, în mod evident, plecarea unui europarlamentar din partidul pe lista căruia a candidat, ar fi atras pierderea calității de europarlamentar.

Prin urmare, mențiunile din procesul-verbal încheiat la data de 19.04.2019 de către Biroul Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, sunt conforme cu informațiile transmise prin actele oficiale emise autoritatea electorală națională, iar măsura neincluderii reprezentantului UNPR în Biroul Electoral Central este în acord cu dispozițiile art. 24 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 33/2007, republicată, fiind legală și temeinică.

De asemenea, Înalta Curte constată că procesul-verbal încheiat cu ocazia completării Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice care nu au membri în Parlamentul European și care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 2014, respectă prevederile art. 24 alin. (6) din Legea nr. 33/2007.

De altfel, este lesne de observat că prin contestația formulată, contestatorul nu tinde în mod direct la dovedirea nelegalității hotărârii contestate, ci la recunoașterea pe cale incidentală, a unui statut, generat de situația potrivit căreia, în urma alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014, UNPR a avut doi europarlamentari care nu mai au calitatea de membri ai acestui partid în prezent, statut care să-i permită participarea la completarea birourilor electorale în mod direct fără aplicarea procedurii tragerii la sorți, ceea ce excede prezentului cadru procesual.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, republicată, va respinge contestația ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatorul Uniunea Națională pentru Progresul României împotriva Deciziei nr. xPVC/BEC/PE/2019 din 19 aprilie 2019 a Biroului Electoral Central, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 aprilie 2019.

Procesat de GGC - GV