ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2099/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2099/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Contestația formulată în cauză
Prin contestația formulată împotriva Adresei nr. x/2019 din 4 aprilie 2019, emisă de Biroul Electoral Central, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 10 aprilie 2019, sub nr. x/2019, contestatorul A., a solicitat instanței de judecată că, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună admiterea contestației, anularea adresei emise de Biroul Electoral Central, sub nr. x/2019 din 04.04.2019 și, pe cale de consecință, să constate că, începând cu data de 29.03.2019, B. nu mai are dreptul să dețină un reprezentant în cadrul Biroului Electoral Central, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (4) din. Legea nr. 33/2007, întrucât această formațiune politică nu întrunește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 24. alin. (1) teza finală din Legea nr. 33/2007, în sensul că nu mai este un partid "care participă la alegeri".
Prin adresa emisă sub nr. x/2019 din 04.04.2019, Biroul Electoral Central a formulat un răspuns, prin care a respins întâmpinarea A. pe motiv că nu există un temei legal care să permită reconfigurarea componenței Biroului Electoral Central.
În motivarea cererii se arată că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, pentru a avea posibilitatea de a deține un reprezentant în cadrul Biroului Electoral Central ("BEC"), formațiunile politice trebuie să întrunească următoarele condiții:
- condiția prevăzută de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, în sensul că partidele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să dețină cel puțin un membru în cadrul Parlamentului European;
- condiția prevăzută de dispozițiile art. 24. alin. (1) teza finală din Legea nr. 33/2007, în sensul că reprezentanții desemnați în cadrul Biroului Electoral Central, trebuie să aparțină partidelor politice sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale "care participă la alegeri".
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) - (5) din Legea nr. 33/2007, actualul BEC s-a constituit din:
• 5 judecători din cadrul Înalta Curte de Casație și Justiție,
• Președintele și Vicepreședintele AEP,
• 8 (opt) reprezentanți ai partidelor politice sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au cel puțin un membru în Parlamentul European, respectiv C., A., D., E., F., B., G.. și H.
În acord cu prevederile legale sus menționate, actualul Birou Electoral Central, s-a constituit prin Procesul-verbal nr. x/PVC/03.03.2019, privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019.
În opinia contestatorului, la data constituirii Biroului Electoral Central, partidele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au dorit să dețină un membru în cadrul Biroului Electoral Central, au trebuit să îndeplinească doar prima condiție menționată mai sus, respectiv să aibă un membru în Parlamentul European.
Ulterior însă, pentru a păstra membrii desemnați în cadrul Biroului Electoral Central, formațiunile politice trebuie să îndeplinească și cea de a doua condiție ce rezultă din prevederile art. 24 alin. (1) teza finală din Legea nr. 33/2007, în sensul că partidele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să participe la alegeri.
Prin sintagma "participă la alegeri" înseamnă că până la data limită prevăzută de Programul Calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019, formațiunile politice trebuie să depună și să înregistreze la Biroul Electoral Central, candidaturile în conformitate cu dispozițiile art. 16 și 17 din Legea nr. 33/2007, privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.
Se mai menționează faptul că, la data constituirii Biroului Electoral Central (03.03.201), B. ("B.") a îndeplinit prima condiție prevăzută mai sus pentru a deține un reprezentant în cadrul Biroului Electoral Central, respectiv a deținut un membru în Parlamentul European, și astfel a avut dreptul să-l desemneze pe dl. I. în calitate de reprezentant al B. în Biroul Electoral Central.
Numai că, în prezent, această formațiune politică nu mai îndeplinește și cea de a doua condiție prevăzută de art. 24. alin. (1) teza finală din Legea nr. 33/2007, în sensul că B. nu este un partid "care participă la alegeri".
În conformitate cu Programul Calendaristic data limită pentru depunerea/înregistrarea candidaturilor de către formațiunile politice care doresc să participe la alegeri a fost 28.03.2019, orele 24:00.
Or, B. nu a depus până la termenul limită candidaturile pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, ceea ce înseamnă că această formațiune politică nu mai participă la alegeri. Pe cale de consecință, B., nu mai are nici dreptul să dețină un reprezentant în cadrul actualului Biroul Electoral Central.
Contestatorul apreciază că, începând cu data de 29.03.2019 (prima zi ulterioară celei în care partidele trebuiau să-și depună candidaturile) alcătuirea Biroului Electoral Central este nelegală, atât timp cât în constituirea acestui for decizional intră și reprezentantul desemnat de B.
II. Considerentele Înaltei Curți
Examinând contestația formulată împotriva Adresei nr. x/2019 din 4 aprilie 2019, emisă de Biroul Electoral Central, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este tardiv formulată, motiv pentru care o va respinge ca atare.
Pentru a ajunge la această soluție, Înalta Curte, a avut în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sunt reglementate prin Legea nr. 33/2007, iar prin H.G. nr. 81/2019, s-a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 33/2007:
"(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.
(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în termen de 5 zile de la aducerea ia cunoștință publică a zilei de referință, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai Curții. Data desfășurării ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris, cu două zile înainte, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European și se aduce la cunoștință publică prin mass-media.
(3) La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care are membri în Parlamentul European. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central, și pe locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central, intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică președintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European.
(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această alcătuire, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
(6) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri și care nu are membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central, cu reprezentanții propuși se face prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanții."
Conform prevederilor art. 32 din Legea nr. 33/2007:
"(1) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție, și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, este definitivă."
Prin adresa emisă sub nr. x/2019 din 04.04.2019, Biroul Electoral Central, a formulat un răspuns, prin care a respins întâmpinarea A., pe motiv ca nu există un temei legal care să permită reconfigurarea componenței Biroului Electoral Central.
Pentru a hotărî astfel s-a avut în vedere faptul că Biroul Electoral Central, a fost deja constituit în condițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum reiese din Procesul-verbal nr. x/03.03.2019, privind constituirea Biroului Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, în prima etapă:
"cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European", aceasta fiind singura condiție de îndeplinit, la momentul prevăzut de lege, de către formațiunile politice pentru a intra în componența Biroului Electoral Central.
Totodată, Biroul Electoral Central, a apreciat că în etapa a doua, în temeiul art. 24 alin. (6) din Legea nr. 33/2007, privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, completarea Biroului Electoral se face cu reprezentanții comunicați de "fiecare partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri și care nu are membri Parlamentul European", îndeplinirea condiției de a avea o formațiune, "care participă la alegeri" fiind necesară doar pentru a avea vocație de a participa la completarea Biroului Electoral Central în această a doua etapă.
Prin urmare, s-a apreciat că nu este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiții anterior enumerate, criteriul legal incident pentru prima etapă de constituire a Biroului Electoral Central, în privința formațiunilor politice, fiind acela de a avea membri în Parlamentul European.
Înalta Curte, constată că cercetarea excepției tardivității contestației formulate de A., cu privire la nelegala componență a Biroului Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019 prevalează oricărei analize a motivelor invocate în susținerea contestației.
Instanța are în vedere faptul că potrivit Hotărârii de Guvern nr. 81 din 15.02.2019, privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019, contestația împotriva modului de formare și componenței Biroului Electoral Central, întemeiată pe dispozițiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, trebuia formulată în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de constituire, sau, după caz, de completare, a Biroului Electoral Central, cel mai târziu la data de 6 martie 2019.
În conformitate cu dispozițiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, o astfel de contestație se soluționează în termen de cel mult 2 zile de la înregistrarea acesteia, cel mai târziu la data de 7 martie 2019 (conform H.G. nr. 81/2019).
Înalta Curte, reține că, în prezenta cauză, dacă era nemulțumit de componența Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019, A. putea formula contestație în termen de cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire, sau, după caz, de completare, a Biroului Electoral Central, contestație care urma să fie soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de cel mult 2 zile de la înregistrarea acesteia.
Or, contestatorul A., a înțeles să formuleze o întâmpinare (sesizare) direct la Biroul Electoral Central, înregistrată pe rolul Biroului Electoral Central la data de 01.04.2019, sub nr. x/01.04.2019, cu depășirea termenului stabilit conform H.G. nr. 81/2019, pentru exercitarea unei astfel de contestații, respectiv 6 martie 2019.
Procedând în acest mod, contestatorul a pierdut termenul stabilit potrivit art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 pentru a mai putea solicita reconfigurarea Biroului Electoral Central.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 32 din Legea nr. 33/2007, va respinge contestația formulată, ca tardivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, contestația cu privire la nelegala componență a Biroului Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, formulată de A.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 aprilie 2019.