ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1255/2019

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, contestatorul Partidul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, contestație împotriva Procesului-Verbal încheiat la data de 03.03.2019 de către Biroul Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, solicitând anularea, în parte, a Procesului-Verbal contestat și, pe cale de consecință, să se dispună refacerea componenței Biroului Electoral Central cu includerea reprezentantului Partidului A., desemnat prin adresa nr. x din 01.03.2019.

În motivarea contestației, Partidul A. susține următoarele:

În fapt, în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, Partidul A. a comunicat Adresa nr. x din 01.03.2019, înregistrată la Biroul Electoral Central sub nr. x din 02.03.2019 (Anexa nr. 1), prin care a desemnat un reprezentant în componența Biroului Electoral Central.

Prin Procesul-Verbal încheiat în data de 03.03.2019 de stabilire a componenței Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019 (Anexa nr. 2), autoritatea intimată, printre altele, a respins solicitarea contestatorului de a desemna un membru reprezentant în Biroul Electoral Central, motivat pe faptul că la acel moment, Partidul A. nu are reprezentanți în Parlamentul European.

Contestatorul susține că această decizie este nelegală, fiind încălcate dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, având în vedere că intimatul a omis faptul că, în urma alegerilor europarlamentare desfășurate în anul 2014 au fost aleși 2 europarlamentari de pe listele Partidului A., votați de 345.973 de oameni, așa cum rezultă din Procesul-Verbal privind centralizarea voturilor și atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European. Faptul că aceștia, ulterior, pe durata desfășurării mandatului lor de europarlamentari au ales să părăsească partidul de pe listele căruia au fost aleși, nu are nicio relevanță cu privire la dobândirea statutului de partid care are "membri în Parlamentul European".

Mai susține contestatorul că dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 trebuie interpretate în spiritul edictării lor și nu pur formal și literal, astfel cum a procedat Biroul Electoral Central.

Din punctul de vedere al contestatorului, intenția legiuitorului a fost clară în sensul că un partid este considerat ca având membri în Parlamentul European, dacă la alegerile parlamentare anterioare, de pe listele acestuia au fost aleși europarlamentari și nu dacă, la un moment ulterior, acel partid politic are un membru al său cu calitatea de europarlamentar.

Mai mult decât atât, afirmă contestatorul, nelegalitatea Procesului-Verbal contestat rezultă, inclusiv din faptul că 3 dintre partidele ai căror reprezentanți au fost aprobați în Biroul Electoral Central nici măcar nu erau înființate la momentul desfășurării alegerilor parlamentare europene din 2014. Se susține că o astfel de interpretare vine în contradicție și cu dispozițiile constituționale referitoare la exercitarea votului democratic, Biroul Electoral Central neținând cont de voturile a 345.973 de români care și-au pus încrederea în Partidul A.

Contestatorul mai arată că relevante pentru soluționarea cauzei sunt și deciziile Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 280 din 23 mai 2013 și Decizia nr. 153 din 12 martie 2013 care s-au pronunțat asupra încălcării prevederilor art. 8 alin. (2) din Constituția României în materie electorală.

Se mai invocă și Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 994/2018 potrivit căreia "În fiecare stat membru, membrii Parlamentului European sunt aleși ca reprezentanți ai cetățenilor Uniunii (...)", precum și art. 2 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European potrivit cărora "deputații își exercită mandatul în mod liber și independent, nu pot primi instrucțiuni și nu pot primi mandat imperativ".

Din aceste prevederi europene, contestatorul trage concluzia că normele Uniunii Europene fac referire la mandatul de europarlamentar doar în strânsă legătură cu persoanele, cetățeni europeni, care au votat pentru acordarea acestui mandat și nu în legătură cu partidul în care acesta a migrat ulterior dobândirii calității de europarlamentar.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007.

La dosar au fost depuse Procesul-Verbal încheiat la data de 03.03.2019 cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, adresa Autorității Electorale Permanente nr. 3910 din 02.03.2019 la care s-au anexat Procesul-verbal nr. x/2014 din 29.05.2014 privind centralizarea voturilor și atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European - 25 mai 2014, precum și Lista membrilor din România în Parlamentul European, astfel cum aceasta se regăsește pe site-ul Parlamentului European http://www.europarl.europa.eu.

Examinând cauza prin prisma obiectului contestației și a motivelor invocate, în raport cu prevederile legale aplicabile aspectelor supuse contestării, Înalta Curte reține următoarele:

Demersul judiciar inițiat de contestator Partidul A. vizează constituirea Biroului Electoral Central prin includerea partidelor politice care au membri în Parlamentul European, în sensul refacerii componenței acestuia, prin includerea reprezentantului Partidului A.

Intimatul Biroul Electoral Central a reținut în cuprinsul procesului-verbal contestat că potrivit adresei nr. x din 02.03.2019 a Autorității Electorale Permanente, Partidul A. nu are reprezentanți în Parlamentul European, nefiind îndeplinite cerințele art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, republicată, astfel încât Biroul Electoral Central nu se va completa și cu reprezentantul Partidului A.

Chestiunea de drept pe care contestatorul o supune spre dezlegare instanței se referă la interpretarea dispozițiilor art. 24 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 33/2007, republicată, mai exact a sintagmei "care au membri în Parlamentul European".

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, republicată: "În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central și pe locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică președintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European".

Analizând argumentele invocate în motivarea contestației, Înalta Curte constată că acestea nu vizează o neconformitate a actului administrativ adoptat de Biroul Electoral Central în raport cu prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, ci constituie, în realitate, o critică adusă opțiunii legiuitorului, care a reglementat procedura respectivă într-un mod pe care contestatorul îl consideră restrictiv din perspectiva pluralismului politic necesar într-o societate democratică.

În opinia Înaltei Curți, dispozițiile art. 24 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 33/2007, republicată, nu comportă o interpretare în sensul exprimat de contestator prin argumentația expusă în susținerea contestației formulate. Astfel, folosirea sintagmei "care au membri în Parlamentul European" denotă intenția clară a legiuitorului de a se raporta la timpul prezent, respectiv la momentul la care se constituie Biroul Electoral Central potrivit procedurii reglementate de art. 24 din Legea nr. 33/2007, republicată.

Prin urmare, dacă scopul legii ar fi fost cel pe care contestatorul dorește să îl promoveze prin acțiunea dedusă judecății, respectiv acela de a fi avute în vedere rezultatele obținute de partidele politice la alegerile europarlamentare anterioare, din anul 2014, legiuitorul ar fi exprimat expres această intenție, fie prin folosirea verbului la trecut "au avut membri în Parlamentul European", fie printr-o referire explicită la alegerile europarlamentare anterioare.

Or, sintagma menționată în textul legii "care au membri", fără nicio altă explicitare ulterioară, impune, în mod cert, ca momentul la care trebuie îndeplinită de către un partid politic condiția de a avea membri în Parlamentul European, coincide cu cel al constituirii Biroului Electoral Central.

Această interpretare este susținută inclusiv de actele unionale invocate de contestator, în sensul că în Parlamentul European europarlamentarul este reprezentant al cetățenilor Uniunii, mandatul fiind exercitat în mod liber și independent. Prin urmare, apartenența sa la un partid politic sau la altul, constituite în statul din care provine, nu are relevanță în spațiul europarlamentar, migrarea sa la un alt partid, având consecințe doar în planul politicii interne și nu pe aspectul reprezentării cetățenilor Uniunii.

În acest context, situația potrivit căreia, cei doi europarlamentari pe care Partidul A. i-a obținut la alegerile europarlamentare din 2014, nu mai au calitatea de membri ai acestui partid în prezent, nu poate să conducă decât la concluzia că la momentul constituirii Biroului Electoral Central, la data de 03.03,2019, contestatorul nu avea reprezentanți în Parlamentul European, aceasta fiind condiția expresă prevăzută de legea electorală.

Prin urmare, legiuitorul nu a dorit să suprapună cerința de eligibilitate pentru partidele politice la constituirea Biroului Electoral Central de exercitarea mandatelor de europarlamentari de către persoanele care au obținut acest mandat în urma alegerilor europarlamentare anterioare.

Dacă scopul întregii reglementări în această materie ar fi fost legat de reprezentarea partidelor politice în Parlamentul European, în mod evident, plecarea unui europarlamentar din partidul pe lista căruia a candidat, ar fi atras pierderea calității de europarlamentar.

În contextul considerațiilor de ordin teoretic expuse mai sus, Înalta Curte, constată că din examinarea înscrisurilor depuse la dosar de către părți rezultă că, Autoritatea Electorală Permanentă, în aplicarea dispozițiilor art. 24 alin. (4) ultima teză din Legea nr. 33/2007, republicată, a comunicat lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European, astfel cum aceasta a rezultat din informațiile existente pe site-ul Parlamentului European la data de 01.03.2019, situație confirmată și de către Unitatea Administrația Membrilor de pe lângă Parlamentul European. .

Din conținutul adresei nr. x din 02.03.2019 întocmită de Autoritatea Electorală Permanentă și transmisă Președintelui Biroului Electoral Central rezultă că Partidul A. nu are, în prezent, niciun membru cu mandat de reprezentare în Parlamentul European, contestatorul nedepunând niciun înscris ca dovadă contrară a informațiilor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă.

Prin urmare, mențiunile din Procesul-Verbal încheiat la data de 03.03.2019 de către Biroul Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, sunt conforme cu informațiile transmise prin actele oficiale emise atât de autoritatea electorală națională, cât și de organismul europarlamentar, iar măsura neincluderii reprezentantului Partidului A. în Biroul Electoral Central este în acord cu dispozițiile art. 24 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 33/2007, republicată, fiind legală și temeinică.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, republicată, va respinge contestația ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de Partidul A. împotriva Procesului-verbal încheiat la 03 martie 2019 cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 martie 2019.

GGC - ED