ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3799/2019

Circumstanțele cauzei. Obiectul contestațiilor 1.1. Prin Decizia nr. 5/D/03.09.2019, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2019 a admis protocolul de constituire a alianței electorale dintre A. și B. cu denumirea "C.". 1.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal la data de 04.09.2019 sub nr. x/2019, contestatorul D. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emisă de Biroul Electoral Central (B.E.C.) și a solicitat anularea acesteia ca nelegală și nestatutară și obligarea B.E.C. la respingerea protocolul de constituire a alianței electorale dintre A. și B. cu denumirea "C.". În motivarea cererii, contestatorul a susținut că la data de 03.09.2019 s-a înregistrat la B.E.C. cererea de admitere a Protocolului de constituire a alianței electorale "C.", cerere care a fost depusă și semnată de către o persoană care nu are calitatea de reprezentant legal al A., respectiv domnul E., vicepreședinte al A.. A mai arătat contestatorul că potrivit Registrului partidelor politice de pe lângă Tribunalul București, funcția de Președinte interimar și reprezentant legal al A.. este deținută începând cu data de 26 mai 2018, de către F., astfel încât toate documentele depuse la BEC de către o altă persoană sunt nule de drept. Conform Registrului Partidelor Politice de pe lângă Tribunalul București, funcția de președinte interimar și, totodată, de reprezentant legal al A., este deținută, începând cu 26.05.2018, de către domnul F., astfel că toate documentele depuse la BEC, care poartă o altă semnătură decât a acestuia, sunt nule de drept. A arătat că, la data de 26.05.2018, a avut loc ședința Biroului Permanent al A., care a avut pe ordinea de zi constatarea vacantării postului de președinte al partidului și desemnarea unui președinte interimar. Ulterior, s-a adresat Tribunalului București pentru înregistrare în Registrul Partidelor Politice, în Dosarul nr. x/2018. Tribunalul a calificat cererea ca fiind formulată în procedură necontencioasă, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 14/2003 și, prin încheierea din data de 21 iunie 2018, a dispus înaintarea cererii către Registrul Partidelor Politice. Astfel, A. are un singur reprezentant legal, domnul F., care a fost desemnat președinte interimar până la alegerea unui președinte de către congres. Potrivit art. 73 lit. c) din Statutul A., congresul alege președintele iar, potrivit art. 81 din același statut, în cazul în care una dintre funcțiile din cadru partidului devin vacante, ele vor fi preluate de un interimar numit de Biroul Permanent. A mai arătat contestatorul că prin decizia civilă nr. 8/DEC/P din 4 februarie 2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a reținut că E. nu are calitatea de președinte interimar și nici calitatea de reprezentant în vederea semnării unei alianțe electorale. Decizia tribunalului a devenit definitivă prin Decizia nr. 1020A din 19 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. În cadrul dezbaterilor în fond la data de 05.09.2019 în fața Înaltei Curți, reprezentantul contestatorului A. a depus la dosar o cerere de modificare a cererii de chemare în judecată, sub aspectul temeiului juridic invocat în cuprinsul acesteia, cu mențiunea că aceasta se întemeiază pe art. 6 alin. (4) din Legea nr. 370/2004 și nu pe art. 26 alin. (5) din Legea nr. 33/2007, astfel cum dintr-o eroare materială a fost menționat. S-a mai susținut că Biroul Electoral Central nu putea să admită solicitările celor două părți fără o verificare completă a situației de drept și de fapt. Prin urmare a arătat că în preambulul deciziei atacate se menționează numai faptul că "cele două părți semnatare ale protocolului de constituire a alianței electorale sunt înscrise în Registrul Partidelor Politice la pozițiile nr. 10 și nr. 166" fără însă a exista o certitudine cu privire la legitimitatea persoanei care semnează protocolul în cauză, în sensul în care aceasta are calitatea de a reprezenta sau nu formațiunea politică. 1.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatoarea G. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianței electorale "C.", solicitând anularea deciziei și obligarea BEC la respingerea protocolului menționat. În motivarea contestației, au fost învederate aceleași motive ca și cele formulate de către contestatorul D.. 1.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatorul H. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianței electorale "C.", solicitând anularea deciziei și obligarea BEC la respingerea protocolului menționat. În motivarea contestației, au fost învederate aceleași motive ca și cele formulate de către contestatorul D.. 1.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatorul A. reprezentat prin F. în calitate de Președinte Interimar a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianței electorale "C.", solicitând anularea deciziei și obligarea BEC la respingerea protocolului menționat. În motivarea contestației, au fost învederate aceleași motive ca și cele formulate de către contestatorul D.. 1.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatorul I. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianței electorale "C.", solicitând anularea deciziei și obligarea BEC la respingerea protocolului menționat. În motivarea contestației, au fost învederate aceleași motive ca și cele formulate de către contestatorul D.. 1.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatorul J. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianței electorale "C.", solicitând anularea deciziei și obligarea BEC la respingerea protocolului menționat. În motivarea contestației, au fost învederate aceleași motive ca și cele formulate de către contestatorul D.. 1.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatorul K. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianței electorale "C.", solicitând anularea deciziei și obligarea BEC la respingerea protocolului menționat. În motivarea contestației, au fost învederate aceleași motive ca și cele formulate de către contestatorul D.. 1.

Prin încheierile de ședință din 4 septembrie 2019 dispuse în dosarele x/2019, y/2019, z/2019, w/2019, t/2019, și respectiv încheierea de ședință din 5 septembrie 2019 dispusă în dosarul nr. x/2019 Înalta Curte a constatat că acestea au ca obiect contestarea Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central, a admis excepția conexității și, în temeiul art. 139 C. proc. civ., a conexat dosarele menționate anterior la Dosarul nr. x/2019. 1.

La solicitarea Înaltei Curți, intimatul Biroul Electoral Central și Tribunalul București au transmis la dosarul cauzei documentația care a stat la baza emiterii Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 a Biroului Electoral Central, precum și un extras din Registrul Partidelor Politice în legătură cu persoanele împuternicite ale celor două partide politice, respectiv A. și B.. 2. Soluția Înaltei Curți asupra contestațiilor conexate Examinând contestațiile conexate, prin prisma criticilor formulate de contestatori, a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei și în raport de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că sunt fondate, pentru următoarele considerente. 2.1. Prin Decizia nr. 5/D/03.09.2019, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2109 a admis protocolul de constituire a alianței electorale dintre A. și B. cu denumirea "C.". Biroul Electoral Central a luat în considerare faptul că, potrivit mențiunilor din Registrul Partidelor Politice, cele două părți semnatare ale protocolului sunt înscrise în Registrul Partidelor Politice la pozițiile nr. 10 și nr. 166. Contestatorii au invocat, în esență, faptul că persoana care a formulat cererea de constituire a alianței electorale în numele A., domnul E., nu avea calitatea de reprezentant legal al partidului. Prin contestațiile formulate s-a susținut că dreptul de reprezentare a partidului îl are domnul F., în urma numirii sale în funcția de președinte interimar al A. în ședința din 26.05.2018 a Biroului Permanent al A.. Ulterior acestei ședințe, domnul F. s-a adresat Tribunalului București pentru înregistrare în Registrul Partidelor Politice, în Dosarul nr. x/2018, cerere calificată de instanță a fi formulată în procedură necontencioasă, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 14/2003 a Partidelor politice, fiind înaintată către Registrul Partidelor Politice. 2.2. Înalta Curte constată că Registrul Partidelor Politice este instrumentul de evidență a acestei categorii de persoane juridice de drept public, conform Legii nr. 14/2003, care reflectă situația juridică a partidelor în privința mențiunilor a căror înscriere este impusă de prevederile art. 24 și art. 25 din Legea nr. 14/2003. Rolul pe care legea îl conferă acestui instrument de evidență nu exclude posibilitatea ca într-un litigiu precum cel de față părțile interesate să facă dovada că mențiunile înscrise nu corespund situației juridice reale. În speță se constată că în registru au fost realizate, în procedura necontencioasă, o serie de înregistrări contradictorii privind dreptul de reprezentare al partidului, înregistrări care se anulează una pe cealaltă, lipsind acest registru de publicitate de forța probantă de care ar trebui să se bucure. În acest sens, Înalta Curte constată că la cererea A. au fost efectuate modificări în Registrul Partidelor Politice la data de 08.08.2019, în baza cererii formulate de partid prin numitul E. "în calitate de Președinte Interimar al A., conform propriei declarații" sub nr. x/16.07.2019, prin care s-a solicitat înscrierea unor mențiuni cu privire la desemnarea în calitate de președinte interimar al lui E., precum și mențiuni cu privire la componența Biroului Permanent, prevalându-se de o validare a sa de către Consiliul Național al A. care ar fi avut loc la data de 22.06.2019. Totodată, la data de 22.08.2019, au fost efectuate modificări în Registrul Partidelor Politice în baza cererii formulate de același partid, prin numitul F., "în calitate de Președinte Interimar al A., conform propriei declarații" sub nr. x/22.08.2019, prin care s-a solicitat înscrierea unor mențiuni cu privire la ședința de lucru a Consiliului Național în data de 17.08.2019, respectiv s-a depus spre publicare un extras din procesul-verbal aferent ședinței susmenționate, și anume că s-a luat act de către Consiliul Național A. și s-au validat hotărârile BNN din intervalul mai 2018- august 2019, și că în conformitate cu art. 74 alin3 lit. f) din Statutul A. (2010) a fot nominalizat F. pentru funcția de candidat la alegerile pentru Președintele României din data de 10.11.2019, stabilindu-se totodată data de 14.09.2019 pentru desfășurarea Congresului al VI-lea al A. pentru alegerea organelor de conducere ale partidului. Ultima modificare în Registrul Partidelor Politice a fost efectuată la data de 28.08.2019 prin care este menționată decizia civilă nr. 8/DEC/P din 4 februarie 2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2017 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, definitivă prin Decizia nr. 1020A din 19 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă . De asemenea, reține Înalta Curte că anterior acestor înregistrări, prin sentința civilă nr. 8/DEC/P din 4 februarie 2019 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă pronunțată în Dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia civilă nr. 1020A din 19 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, de respingere a apelului formulat de A. prin președinte E., s-a constatat că prima ședință a Consiliului Național din data de 01.10.2016 prin care a fost validată decizia biroului permanent de numire a domnului E. ca președinte interimar nu este legală și statutară. Astfel, instanța a apreciat, în esență, că nu poate lua act de desemnarea în calitate de președinte interimar a domnului E.. Pe de altă parte, Înalta Curte subliniază că scopul procedurii administrative desfășurate în fața Biroului Electoral Central, cât și al procedurii judiciare aflate pe rolul Înaltei Curți, nu îl reprezintă tranșarea disputelor litigioase ale părților cu privire la persoana care are dreptul de a exercita funcția de președinte (chiar și interimar) al A., aceste aspecte fiind în competența de soluționare a Tribunalului București, conform Legii nr. 14/2003. În concluzie, Înalta Curte constată că, până în prezent, instanțele de judecată competente nu au dezlegat, cu caracter definitiv, chestiunea privitoare la persoana care îndeplinește funcția de președinte interimar al A. și care ar avea dreptul legal de a angaja partidul în constituirea unei alianțe electorale, situație reflectată în cuprinsul Registrului Partidelor Politice. Ca atare, decizia emisă de intimatul Biroul Electoral Central, prin care s-a admis protocolul de constituire a alianței electorale dintre A. și B. cu denumirea "C.", este pronunțată în condiții de nelegalitate și va fi anulată de Înalta Curte. 2.3. Așa fiind, în temeiul art. 6 din Legea nr. 370/2004 republicată pentru alegerea Președintelui României raportat la dispozițiile art. 17 alin. (3) din aceeași lege, urmează a admite contestațiile, a anula decizia contestată și a respinge protocolul de constituire a alianței electorale.