ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1265/2019

Asupra contestațiilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin contestația înregistrată la data de 8 martie 2019, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, contestatorii A., prin președinte interimar B. și C., prin președinte E., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, au solicitat anularea Deciziei nr. 8/D/07.03.2019, emisă de intimat, prin care s-a dispus respingerea protocolului de constituire a alianței electorale "Alianța A. + C.".

Contestatorii au susținut că respingerea înregistrării protocolului de constituire a alianței electorale, pe motiv că cererea a fost formulată, din partea A., de B., care nu are calitatea de reprezentant al A., este nelegală.

Astfel, la data de 26 mai 2018, a avut loc ședința Biroului Permanent al A., care a inclus pe ordinea de zi dezbaterea și soluționarea următoarelor două chestiuni: constatarea vacantării postului de președinte al partidului, prin decesul lui G. și desemnarea unui președinte interimar. În cadrul acestei ședințe, B. a fost ales, în unanimitate, președinte interimar al A.

Ulterior, reprezentantul A. s-a adresat Tribunalului București, solicitând înregistrarea acestei mențiuni în Registrul Partidelor Politice. Constatând că nu se pune în discuție modificarea Statutului partidului sau a organelor de conducere statutare, Tribunalul București a calificat cererea ca fiind formulată conform procedurii necontencioase prevăzută de art. 24 din Legea nr. 14/2003 și a dispus, prin încheierea pronunțată în data de 21.06.2018, în Dosarul nr. x/2018, înaintarea cererii către Registrul Partidelor Politice.

Potrivit art. 533 alin. (1) C. proc. civ., încheierea pronunțată este executorie, iar caracterul executoriu al acestei încheieri a fost consolidat prin respingerea apelului formulat de apelanții-intervenienți H. și I., astfel cum rezultă din certificatul de grefa emis la data de 08.10.2018, de Curtea de Apel București.

Cu toate acestea, încheierea din 21.06.2018 nu a fost executată, în sensul efectuării înregistrărilor în Registrul Partidelor Politice, deși au fost realizate demersuri repetate în vederea înregistrării, prin cereri adresate Tribunalului București la data de 12.10.2018 și la data de 25.02.2019.

Contestatorii precizează că nu au la dispoziție vreo procedură jurisdicțională sau administrativă, prin care sa obțină înregistrarea în Registrul Partidelor Politice, de vreme ce, pe de-o parte, înregistrarea reprezintă o simplă operațiune materială, inaptă să facă obiectul cenzurii pe calea contenciosului administrativ, iar pe de altă parte, cel care se opune la efectuarea înregistrărilor și la executarea încheierii pronunțată de instanță este însuși Tribunalul București, care refuza să pună în aplicare propria încheiere executorie. Singurul remediu posibil este acela de a considera că înregistrările modificărilor au operat ope legis, chiar dacă nu sunt menționate în Registrul Partidelor Politice.

Au mai susținut contestatorii că această situație determină o încălcare a dreptului de acces la instanță, prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a dreptului la o bună administrare, reglementat de art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE, respectiv a dreptului la un tratament echitabil, într-un termen rezonabil.

Demersurile de solicitare a înscrierii în registru au avut un rezultat parțial, deoarece, urmare a cererii din data de 21.02.2019, a fost înregistrată următoarea mențiune: Modificări (22.02.2019) - La data de 21.02.2019 A. a depus pe cale administrativă, necontencioasă prin domnul B. - președintele Interimar al A. (pentru a fi făcute mențiunile cuvenite în temeiul art. 24 din Legea nr. 14/2003, republicată) o cerere prin care se solicită înregistrarea procesului-verbal întocmit ca urmare a ședinței Adunării Generale a A. din data de 12.01.2019."

Rezultă, pe cale indirectă, că B. figurează în Registrul Partidelor Politice ca președinte interimar al partidului, de vreme ce Registrul a acceptat aceasta mențiune cu privire la o altă ședință a organelor de conducere. Chiar dacă ședința în care B. a fost ales președinte interimar nu este înregistrată în registru, totuși acceptarea de către Registru a mențiunii citată mai sus, echivalează cu încunoștințarea publicului în legătură cu persoana care deține calitatea de președinte interimar. Or, rolul Registrului Partidelor Politice este acela de încunoștințare a publicului, acesta fiind, în primul rând, un registru de publicitate.

Prin urmare, contestatorii au apreciat că A. are un reprezentant legal, în persoana lui B., care a fost desemnat președinte interimar al partidului, până la alegerea unui președinte de către congres și care, în mod indirect, este menționat în Registrul Partidelor Politice, în această calitate.

Contestatorii au solicitat instanței de judecată să aibă în vedere împrejurarea că, potrivit art. 73 lit. c) din Statutul A., Congresul alege Președintele. Totodată, potrivit art. 81 din statut, în cazul în care una din funcțiile din cadrul partidului devine vacantă, aceasta va fi preluată de un interimar numit de Biroul Permanent. În speță, prin decesul Președintelui G., funcția de președinte interimar a fost preluată de B., ales de Biroul Permanent, ceea ce înseamnă că, independent de înregistrarea/neînregistrarea în Registrul Partidelor Politice, B. are calitatea de reprezentant legal al partidului, până la desemnarea unui președinte deplin.

Trebuie făcută o distincție între înregistrările operate în temeiul art. 24 din Legea nr. 14/2003 și cele efectuate în temeiul art. 25 din aceeași lege. Potrivit art. 25 din Legea nr. 14/2003, înregistrarea în Registrul Partidelor Politice are efect constitutiv doar în ceea ce privește modificările operate în statut, nu și pentru alte înregistrări, care nu implică schimbări ale Statutului. Această concluzie derivă din dispozițiile art. 26 din Legea nr. 14/2003, care instituie sancțiuni doar pentru cazul în care modificările la statut nu sunt comunicate tribunalului, iar nu pentru celelalte operațiuni efectuate în temeiul art. 24 din lege. Alegerea unui președinte interimar nu modifică statutul partidului, astfel încât aceste înregistrări au un simplu efect de publicitate față de terți, iar nu de validitate a deținerii funcției.

În concluzie, susțin contestatorii, B. are calitatea de reprezentant legal al A., în calitate de președinte interimar, aspect care lipsește de fundament legal decizia emisă de Biroul Electoral Central.

1.2. Prin contestația înregistrată la data de 8 martie 2019, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, contestatorii A., prin președinte interimar J. și K.., L., prin președinte M. și Partidul O., prin președinte P., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, au solicitat anularea Deciziei nr. 7/D/07.03.2019, emisă de intimat, prin care s-a dispus respingerea protocolului de constituire a alianței electorale "Alianța Q.", obligarea autorității electorale la înregistrarea alianței electorale, precum și respingerea, ca nefondată, a contestației formulate de B. și E., semnatari ai protocolului de constituire a "Alianței A. + C.", împotriva Deciziei nr. 8/D/07.03.2019, emisă de intimatul Biroul Electoral Central.

În susținerea cererii, contestatorii au arătat că, prin Sentința nr. 15/DEC/P/22.02.2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, a fost respinsă cererea depusă de B., vizând înscrierea în Registrul Partidelor Politice a modificării organelor de conducere, a statutului și a sediului A., conform Congresului al VI-lea al partidului, organizat la data 11.11.2017, cu grave încălcări ale legii și statutului partidului. În apel, B. a renunțat la judecată, conform Deciziei nr. 879 din 26.09.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Efectul acestor hotărâri l-a reprezentat revenirea la conducerea anterioară a partidului, asigurata interimar de J.

Ultima modificare a Statutului și programului A., înregistrată în Registrul Partidelor Politice, datează de la Congresul al V-lea, din anul 2010.

În perioada 15.06.2013 - 26.02.2015, A. s-a aflat în litigiu cu grupul condus de vicepreședintele R., iar la data de 26.02.2015, Curtea de Apel București, prin decizia definitivă nr. 98/2015, a stabilit că există un singur partid, A., al cărui președinte este G. și a confirmat legalitatea organelor de conducere ale partidului, respectiv Consiliul Național și Biroul Permanent.

Ultima validare a Biroului Permanent avusese loc la Consiliul Național din 20.09.2014, cu un număr de 45 de membri din cei 53 aleși la Congresul al V-lea din 2010, numărul membrilor scăzând ulterior la 43, la data de 26.09.2015 și apoi la 38, în luna aprilie 2016, conform proceselor-verbale de ședință și tabelelor cu membrii Biroului Permanent.

Situația dificilă a partidului a fost amplificată după anularea congresului organizat în luna octombrie 2015, prin Sentința civilă nr. 84 din 18.12.2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, când a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea A. de înregistrare a lucrărilor Congresului al VI-lea privind alegerea Consiliului Național, a Președintelui partidului, a Biroului Permanent, a Comitetului Director, precum și de modificare a statutului, iar prin Decizia civilă nr. 216/7.06.2016 a Curții de Apel București, apelul a fost respins din cauza unor greșeli.

La data de 14.09.2015, a survenit decesului președintelui G., situație în care, rămânând vacantă această funcție, Biroul Permanent a numit președinte interimar pe vicepreședintele J., în baza art. 81 din Statutul partidului, acesta urmând a fi validat în prima ședință a forului competent (Consiliul Național). Biroul Permanent a convocat, la data de 01.10.2016, ședința Consiliului Național, în cadrul căreia a fost validat, în calitate de președinte interimar, J., stabilindu-se și componența Biroului Permanent, conform convocatorului și proceselor-verbale anexate la dosar.

La data de 31.10.2016, au fost depuse la Tribunalul București documentele privind solicitarea înregistrării modificării organelor de conducere executive centrale, în baza art. 25 din Legea nr. 14/2003 privind partidele politice.

La termenul de judecată din 13.09.2017, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția tardivității cererii, față de dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 14/2003.

Prin Sentința civilă nr. 55/DEC/P/20.09.2017, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis excepția tardivității și a respins cererea, ca tardiv formulată. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel A., iar prin Decizia civilă nr. 704A/08.06.2018, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins excepția tardivității, a admis apelul, a anulat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În rejudecare, dosarul s-a înregistrat pe rolul Tribunalului București, la data de 14.08.2018, sub nr. x/2017*. La data de 04.02.2019, Tribunalul București a pronunțat Sentința nr. 8/DEC/P, prin care a respins cererea formulată de A.. Împotriva acestei soluții s-a declarat apel, în data de 27.02.2019, astfel încât nu există încă o soluționare definitivă a cererii depuse de J.

Respingerea succesivă a înregistrării modificărilor componenței Consiliului Național și Biroului Permanent, precum și a numirii Președintelui interimar J., desemnat la data de 16.04.2016, s-a datorat unor inadvertențe în completarea documentelor, dar și unor contestații neîntemeiate ori stabilirii unor termene îndelungate de către instanțele de judecată.

Rezultă că, din punct de vedere juridic și statutar, cât timp nu există o soluționare definitivă a dosarului x/2017, prin care se solicită înregistrarea ca președinte interimar a lui J. și a Biroului Permanent, în componența validată conform art. 81 din Statut, nu există o altă conducere centrală, legală și statutară, pentru că nu se putea constitui alt Birou Permanent și nu se putea alege alt președinte interimar.

Atât timp cât există, pe rolul instanțelor de judecată, dosare înregistrate în numele partidului de președintele interimar și de Biroul Permanent, organe de conducere validate statutar de Consiliul Național, Tribunalul București nu trebuia să admită și să înscrie 3 cereri de modificări succesive, depuse de B., cu atât mai mult cu cât acesta, precum și Biroul Permanent pe care l-a constituit, nu au fost validați de un Consiliu Național, cum prevede statutul.

În acest sens, contestatorii au arătat că au formulat plângere penală, înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva domnului S., președintele Filialei A. Sector 6 București, pentru folosirea de acte false și pretinderea de calități pe care nu le deține.

Pe de altă parte, dorind să finalizeze cât mai repede aceste litigii, pentru a putea organiza un nou congres și a putea participa la alegeri cu o conducere centrală validată din nou de Consiliul Național, în ședința din 08.12.2018, Biroul Permanent, condus de J., după alte 3 ședințe desfășurate în prezența majorității membrilor biroului și a majorității reprezentanților filialelor județene, au hotărât convocarea unei noi ședințe a Consiliului Național al A., pentru data de 26.01.2019.

Prin convocatorul transmis în data de 15.12.2018 și Circulara nr. 1/12.01.2019, Biroul Permanent a solicitat filialelor județene să transmită situația membrilor activi ai Consiliului Național, pentru a stabili cvorumul necesar votării, față de numărul de 341 de membri ai Consiliului Național aleși la Congresul al V-lea din anul 2010. Au răspuns 22 filiale județene și filiala Municipiului București, din răspunsurile comunicate rezultând susținerea conducerii formate din Biroul Permanent și președintele interimar J., validați de Consiliul Național la data de 01.10.2016. Totodată, s-a analizat și concluzionat, în ședința biroului din 26.01.2019, cu 31 voturi din 43, că mai sunt activi un număr de 136 membri ai Consiliului Național, în urma deceselor, plecării la alte partide, demisiilor sau retragerii din activitate, incluzând și pe toți membrii acestuia din județele care nu au răspuns.

La ședința Consiliului Național din 26.01.2019, care a urmat ședinței Biroului Permanent, s-a consemnat un cvorum de prezență de 73 de membri ai consiliului, direct sau reprezentați prin mandat, din cvorumul de vot de 136 membri, rezultând că aceasta a avut o prezență și convocare statutară. Consiliul Național a hotărât, printre altele, stabilirea membrilor activi ai consiliului, validarea domnului J., în funcția de președinte interimar al partidului, stabilirea componenței Biroului Permanent și acordul privind negocierea de către Biroul Permanent a unei alianțe electorale cu partide naționaliste.

Rezultă că, la această dată, conducerea legală și statutară a A. este exercitată de către președintele interimar J. și Biroul Permanent, validați de Consiliul Național la data de 26.01.2019, iar cererea de înregistrare a acestor mențiuni a fost depusă la Tribunalul București la data de 25.02.2019, pe calea procedurii necontencioase prevăzută de art. 24 din Legea nr. 14/2003, fiind înregistrată sub nr. x/2019.

Din cele prezentate mai sus, rezultă că B. nu este reprezentantul statutar și legal al partidului, în timp ce președintele interimar ales la 16.04.2016 de Biroul Permanent și validat de organul competent, Consiliul Național, la 01.10.2016, respectiv J., a asigurat continuitatea conducerii acestui partid, a organizat ședințele lunare ale Biroului și a organizat un nou Consiliu Național, la 26.01.2019.

Contestatorii au mai arătat că, în lunile noiembrie - decembrie 2016, președintele interimar J. și Biroul Permanent validat la 01.10.2016, au organizat și condus partidul la alegerile parlamentare din decembrie 2016 și, deși au fost contestați în toate județele de către C., au fost recunoscuți de Biroul Electoral Central și de instanțele de fond și recurs în 36 de județe. Indică, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 778/03.11.2016 a Curții de Apel Iași, prin care a fost admis apelul formulat de A. - Filiala Județeană Iași și aprobarea listelor de candidați la alegerile parlamentare, în considerarea faptului că, până la data depunerii listelor de candidați, apelanta a parcurs procedura prevăzuta de art. 81 din Statutul partidului, la 16.04.2016 Biroul Permanent desemnând, ca președinte interimar, pe domnul J., iar Consiliul Național al partidului, în ședința din 01.10.2016, a validat propunerea Biroului și l-a delegat pe J. să semneze listele de candidați la Senat și Camera Deputaților.

Totodată, contestatorii au învederat că, până în prezent, președintele interimar J. a folosit ștampila originală a partidului, aceeași cu a lui G., iar din mai 2018, B. a folosit, în paralel, o ștampilă falsă, cu ocazia întocmirii procesului-verbal de constituire a Biroului Permanent, dar și pentru alte acte, motiv de sesizare în dosarul penal.

Contestatorii au susținut că B. nu reprezintă statutar și legal A., în vederea semnării protocolului de constituire a alianței politice A.+ C.

Astfel, domnul B. a constituit clandestin un Birou Permanent în afara partidului, cu unii membri ai biroului condus de J., cu alți membri din Consiliul Național din 2010, precum și cu persoane plecate la alte partide, fără o procedură statutară de reprimire în partid și fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 62 din statutul partidului privind vechimea necesară, de exemplu 3 ani pentru a face parte din Biroul Permanent sau a îndeplini funcția de președinte. B. a fost exclus din A. în anul 2012, a candidat la alegerile parlamentare din anul 2016, din partea PER, în circumscripția Vâlcea și a revenit la A. în anul 2017, fără a urma procedura statutară de reprimire și fără a îndeplini condiția de 3 ani vechime, situație întâlnită și în cazul altor persoane racolate în Biroul Permanent constituit clandestin, prin ședințe nestatutare, în lunile mai și iunie 2018.

În Dosarul nr. x/2018 al Tribunalul București, în care B. a încercat să înregistreze aceste modificări în Registrul Partidelor Politice, s-a pronunțat, la data de 17.09.2018, soluția de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea definitivă a Dosarului x/2017, aflat pe rolul aceleiași instanțe, având ca obiect cererea depusă de președintele interimar J.

În Dosarul nr. x/2018, înregistrat pe rolul Tribunalului Maramureș, reclamantul H., vicepreședinte al A. și, totodată, președinte al Filialei Județene Maramureș, a contestat înlăturarea sa din funcția de consilier local al Orașului Borșa, prin ordin al prefectului, la cererea pretinsului președinte al partidului, B. Prin Sentința civilă nr. 21 din 17.01.2019, Tribunalul Maramureș a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B., a admis acțiunea formulată de reclamantul H. și a dispus anularea Ordinului Prefectului nr. 415/1.10.2018.

S-a mai invocat și existența dosarului nr. x/2017, aflat în recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca urmare a căii de atac formulată de H., față de decizia pronunțată de Curtea de Apel București.

Cererea privind menționarea în Registrul Partidelor Politice a împuternicirii acordate lui B. pentru semnarea unei alianțe a A. cu C., înregistrată pe rolul Tribunalului București la 21.02.2019, este abuzivă și nestatutară, pentru că o astfel de decizie putea fi luată numai de către Consiliului Național, în baza propunerii Biroului Permanent, conform art. 79 alin. (2) lit. f) și art. 74 alin. (3) din statutul partidului, organe de conducere care nu s-au întrunit statutar și nici n-au fost anunțate public asupra ședințelor.

Referitor la cererea prin care B. solicită înregistrarea procesului-verbal întocmit ca urmare a Adunării Generale a A. din data de 12.01.2019, contestatorii au arătat că, potrivit art. 14 din Legea nr. 14/2003, adunarea generală a partidului este asimilată congresului partidului, iar pentru a desfășura un congres, potrivit Statutului A. din anul 2010, trebuia parcursă procedura statutară anunțată public, de la adunările organizațiilor de bază, conferințele județene, alegerea unor delegați pe baza normei de reprezentare, anunțarea unor candidaturi pentru conducerea partidului. Aceste proceduri nu au fost urmate, fiind organizată, de fapt, o simplă adunare, folosită confuziv, pentru a manipula instanța și instituțiile statului, în condițiile în care există o altă conducere a partidului. Solicită instanței să aibă în vedere hotărârea Consiliului Național din 26.01.2019, care a împuternicit Biroul Permanent, condus de J., să negocieze și să încheie o alianță electorală cu alte partide, în niciun caz cu C.

În ceea ce privește Alianța A. + C., semnată de pretinsul președinte al A., B. și de E., în numele C., contestatorii au solicitat instanței de judecată să aibă în vedere și că C. nu este reprezentat statutar și alianța nu a fost aprobată de organul competent, potrivit statutului acestui partid.

Astfel, potrivit art. 10 lit. k) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianță politică ori în alte forme de asociere, iar organul competent, prevăzut de Statutul C. la art. 76 lit. c), este Consiliul Național, care, însă, nu a fost convocat și nu a hotărât prin vot asupra niciunei alianțe electorale pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019.

De asemenea, organul abilitat de Statutul C. cu negocierea alianțelor electorale este Biroul Permanent Național, conform art. 78 lit. n), care este legal întrunit în prezența majorității membrilor săi, potrivit art. 77 alin. (4). Biroul Permanent Național este, potrivit art. 98 din Statutul C., organul împuternicit sa propună Consiliului Național realizarea unor alianțe electorale.

În speță, contestatorii au învederat că Biroul Permanent Național al C. nu a fost convocat și nu s-a întrunit în prezența majorității membrilor săi, pentru a negocia o alianță electorală pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019, acest lucru fiind de altfel imposibil, în condițiile în care, din cei 25 de membri ai Biroului Permanent Național care apar înscriși în Registrul Partidelor Politice, 14 membri au demisionat, unii s-au înscris în alte partide, iar alții au decedat în ultimii ani, iar între timp nu a mai fost înregistrată la Tribunalul Municipiului București nicio modificare a conducerii partidului.

În concluzie, cererea de înregistrare a unei Alianțe între C. reprezentat de E. și A., este nulă pentru că A. nu este reprezentat legal și statutar de B., ca președinte interimar și alianța nu a fost aprobată de organele de conducere competente conform Statutului A., iar în ceea ce privește C., Biroul Permanent Național al C. nu a fost convocat și nu s-a întrunit în prezența majorității membrilor săi, pentru a negocia o alianță electorală pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019.

Pentru toate aceste motive, contestatorii solicită admiterea contestației formulate împotriva Deciziei nr. 7/D/07.03.2019, emisă de intimatul Biroul Electoral Central și respingerea contestației formulate împotriva Deciziei nr. 8/D/07.03.2019, emisă de același intimat.

2.1. Prin încheierea de ședință din 8 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus conexarea Dosarului nr. x/2019 la Dosarul nr. x/2019 al aceleiași instanțe.

2.2. În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de părți în susținerea contestației principale și a contestației conexe, fiind depuse la dosarul cauzei, de către intimatul Biroul Electoral Central, copii ale deciziilor contestate, precum și a documentației care a stat la baza emiterii acestora.

II. Soluția Înaltei Curți asupra contestațiilor deduse judecăți

Examinând Deciziile nr. 7/D/07.03.2019 și nr. 8/D/07.03.2019, emise de Biroul Electoral Central, prin prisma criticilor formulate de contestatori, a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei și în raport de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că ambele contestații sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că, prin Decizia nr. 7/D/07.03.2019, intimatul Biroul Electoral Central a respins protocolul de constituire a alianței electorale "Alianța Q.", iar prin Decizia nr. 8/D/07.03.2019, același intimat a respins protocolul de constituire a alianței electorale "Alianța A. + C.", în temeiul art. 7 alin. (3) din Legea nr. 33/2007. Intimatul și-a întemeiat soluțiile de respingere pe cuprinsul Registrului Partidelor Politice, constatând că, în privința unuia dintre membrii ambelor alianțe politice, respectiv A., semnatarii protocoalelor de alianță electorală nu fac dovada calității de reprezentant, nefiind menționați în registru, în calitate de președinte al acestei formațiunii politice, deși protocoalele de alianță electorală sunt semnate în această calitate.

Pentru a răspunde criticilor formulate de contestatori cu privire la legalitatea deciziilor atacate, Înalta Curte va avea în vedere prevederile art. 7 alin. (2) și (3) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, potrivit cărora:

"(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înființarea acestuia. (3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia."

Relevante în soluționarea cauzei sunt și prevederile art. 49 alin. (1) și (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, potrivit cărora:

"(1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidență a partidelor politice din România. (2) Instituția cu drept de a opera în Registrul partidelor politice este numai Tribunalul București.".

Într-adevăr, la o privire atentă asupra primului text de lege, lecturate și în raport de celelalte prevederi din Legea nr. 33/2007 și Legea nr. 14/2003, rezultă caracterul sumar al reglementării, care nu indică în mod expres motivele pentru care Biroul Electoral Central ar putea dispune respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale.

În pofida parcimoniei legiuitorului, Înalta Curte consideră că problema dreptului de reprezentare al persoanei care, prin semnătura sa, a angajat partidul în formarea unei alianțe electorale, este una de esență, fiind firesc să facă obiectul verificării, fără ca prin aceasta să se aprecieze că Biroul Electoral Central a acționat cu exces de putere ori cu depășirea atribuțiilor prevăzute de lege. Din această perspectivă, sunt neîntemeiate susținerile contestatorilor din cererea principală, învederate prin concluziile orale, cu privire la apartenența la dreptul civil a instituției juridice a reprezentării, întrucât dreptul de reprezentare transcende dreptului civil, fiind, deopotrivă, relevant și aplicabil și în alte ramuri de drept, inclusiv în dreptul administrativ, unde lipsa lui atrage invalidarea actelor juridice semnate în numele persoanei juridice, de către o persoană fără putere de reprezentare.

În speță, chestiunea dreptului de reprezentare produce consecințe asupra posibilității de a angaja persoana juridică A. într-o alianță electorală, neputând fi ignorat de autoritatea electorală, care are ca atribuție admiterea/respingerea protocolului de constituire a alianței politice.

Pe de altă parte, Înalta Curte subliniază că scopul procedurii administrative desfășurate în fața Biroului Electoral Central, cât și al procedurii judiciare aflate pe rolul Înaltei Curți, nu îl reprezintă tranșarea disputelor litigioase ale părților cu privire la persoana care are dreptul de a exercita funcția de președinte (chiar și interimar) al A., aceste aspecte fiind în competența de soluționare a Tribunalului București, conform Legii nr. 14/2003. Instanța supremă este învestită cu analiza legalității deciziilor emise de intimatul Biroul Electoral Central, în raport de înscrierile din evidențele oficiale și de înscrisurile depuse de părți.

În acest sens, se reține că intimatul Biroul Electoral Central și-a întemeiat soluțiile de respingere a protocoalelor pe cuprinsul Registrului Partidelor Politice, unde G. figurează drept președinte al A., contrar protocoalelor de constituire a alianțelor electorale, care au fost semnate, în calitate de reprezentant al partidului, de J. (în cazul Alianței Q.), respectiv de B. (în cazul Alianței A.+C.).

Prin contestația conexă și cea principală s-a susținut că dreptul de reprezentare îl are J., respectiv B., în urma numirii în funcția de președinte interimar, fiecare dintre aceștia invocând, în argumentarea propriei contestații, o serie de înscrisuri (procese-verbale ale Biroului Permanent al partidului, hotărâri judecătorești, etc.), precum și unele mențiuni din Registrul Partidelor Politice.

Registrul Partidelor Politice este instrumentul de evidență a acestei categorii de persoane juridice de drept public, conform Legii nr. 14/2003, care reflectă situația juridică a partidelor, în privința mențiunilor a căror înscriere este impusă de prevederile art. 24 și art. 25 din Legea nr. 14/2003. Nu este exclus însă, ca într-un litigiu precum cel de față, părțile interesate să facă dovada că mențiunile înscrise nu corespund situației juridice reale.

În cauză, în Registrul Partidelor Politice nu a fost înregistrată calitatea de președinte interimar al A., nici a lui B., nici a lui J. Pe de altă parte, nici contestatorii din cererea principală și nici cei din cererea conexă, nu au făcut dovada că neînregistrarea calității de președinte interimar este în contradicție cu situația juridică reală, astfel încât soluțiile de respingere pronunțate de Biroul Electoral Central sunt legale.

Semnatarul protocolului de constituire a "Alianței A. + C.", B., a susținut că deține calitatea de președinte interimar al A. în temeiul hotărârii Biroului Permanent din 26 mai 2018, consemnată în procesul-verbal încheiat la aceeași dată, aspect pe care l-a considerat confirmat de încheierea pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2018, prin care s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei având ca obiect înregistrarea mențiunii referitoare la numirea sa în calitate de președinte interimar și înaintarea către Registrul Partidelor Politice de pe lângă Tribunalul București. S-a mai arătat că apelul declarat împotriva acestei încheieri a fost respins prin Decizia civilă nr. 943 din 4 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori, însă înregistrarea mențiunii desemnării președintelui interimar B. nu a fost operată în Registrul Partidelor Politice, din motive care exced voinței ori culpei solicitantului și în pofida caracterului executoriu al încheierii.

Înalta Curte va respinge, ca nefondate, aceste susțineri, constatând, fără a face aprecieri asupra legalității hotărârii Biroului Permanent al A. din 26 mai 2018, că nu s-a realizat înscrierea în Registrul Partidelor Politice a calității lui B. de președinte interimar al partidului și că această calitate este contestată de însuși A., în cealaltă pretinsă reprezentare, indicată în contestația conexă.

Nu există o dispoziție în încheierea Tribunalului anterior menționată potrivit căreia Registrul Partidelor Politice are obligația de a înregistra cererea formulată de B.

Neînscrierea are drept cauză contestările reciproce între persoanele care se pretind deținătoare ale calității de președinte interimar și susținătorii lor din rândul membrilor partidului.

În aceeași ordine de idei, este de menționat și cauza ce face obiectul Dosarului nr. x/2018, înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, vizând înregistrarea modificărilor componenței Comitetului Director al A., conform Hotărârii Biroului Permanent din 07 iulie 2018, cerere formulată de B., în calitate de președinte interimar al partidului, care nu a fost soluționată definitiv de instanța de judecată competentă. Judecarea cauzei a fost suspendată prin încheierea din 17 septembrie 2018, până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2017, aflat pe rolul Tribunalul București, instanța constatând că problema recunoașterii juridice a măsurii desemnării ca președinte interimar a lui B. vine în contradicție cu cererea similară formulată anterior de J.

Totodată, mențiunea operată la data de 22 februarie 2019 în Registrul Partidelor Politice, nu este de natură a confirma calitatea de președinte interimar al A. a lui B., întrucât prin această mențiune se arată doar că, la data de 21.02.2019, a fost depusă o cerere pe cale administrativă, necontencioasă, prin care se solicită înregistrarea unui proces-verbal întocmit ca urmare a ședinței Adunării Generale a A. din data de 12.01.2019. Chiar dacă această cerere a fost formulată de B., în calitate de președinte interimar al partidului, obiectul înregistrării este altul și nu se dezleagă astfel chestiunile litigioase referitoare la reprezentarea A.

În ceea ce-l privește pe semnatarul protocolului de constituire a "Alianței Q." din partea A., J., calitatea de președinte interimar a acestuia a fost justificată, în contestația conexă, prin numirea în funcție conform hotărârii Biroului Permanent din 16.04.2016, consemnată în procesul-verbal din aceeași dată, validată în ședința Consiliului Național din 01.10.2016. Cât privește formalitățile privind înregistrarea acestei mențiuni în Registrul Partidelor Politice, s-a arătat că cererea ce face obiectul Dosarului nr. x/2017 (aflat în rejudecare) a fost respinsă de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin Sentința civilă nr. 8/DEC/P din 04.02.2019.

Înalta Curte, fără a face aprecieri asupra legalității hotărârii Biroului Permanent și a Consiliului Național invocate, constată că procedura de înscriere în Registrul Partidelor Politice a mențiunii referitoare la numirea președintelui interimar J. nu este finalizată și, mai mult, în stadiul procesual actual, recunoașterea acestei calități este incertă.

Astfel, prin Sentința civilă nr. 55 din 20.09.2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017, s-a dispus respingerea cererii introdusă de A., ca tardiv formulată. Apelul declarat împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, care, prin Decizia nr. 704 din 08.06.2018, a casat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Ulterior, în rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, fiind soluționată prin Sentința civilă nr. 8/DEC/P din 04.02.2019, împotriva căreia s-a declarat apel, calea de atac nefiind soluționată până în prezent.

Totodată, contestatorul A., reprezentat de J., a mai susținut că numirea acestuia din urmă în calitate de președinte interimar al partidului s-a votat și în ședința Biroului Permanent din 26.01.2019, validată în ședința Consiliului Național din aceeași dată. Cererea de înregistrare a acestei mențiuni în Registrul Partidelor Politice a fost introdusă pe rolul Tribunalului București, însă nu a fost soluționată până la această dată.

Toate celelalte mențiuni din Registrul Partidelor Politice, care atestă că J. a depus cereri în numele A., în calitate de președinte interimar (a se vedea modificările din 10.01.2017 și 12.07.2017), nu sunt de natură a proba deținerea acestei calități, obiectul cererilor de înregistrare nevizând numirea sa în această funcție, iar argumentele privind continuitatea activității politice și electorale a partidului, sub conducerea sa, după decesul președintelui G., nu au relevanță asupra stabilirii calității de președinte interimar al partidului. J. deține, conform mențiunilor din Registrul Partidelor Politice, calitatea de vicepreședinte al A., neputând reprezenta formațiunea politică la semnarea protocolului de constituire a alianței electorale.

De asemenea, celelalte hotărâri judecătorești depuse la dosarul cauzei (Decizia civilă nr. 778 din 03.11.2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă în Dosarul nr. x/2016, aflată la dosarul conex, precum și Sentința civilă nr. 21 din 17 ianuarie 2019, pronunțată de Tribunalul Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2018, aflată la dosarul conex) nu fac dovada calității de reprezentant al partidului în favoarea lui J., respectiv în defavoarea lui B., obiectul cauzelor neprivind, în mod direct, această chestiune. Mai exact, instanțele de judecată care au pronunțat aceste soluții nu au fost învestite cu analizarea legalității actelor de numire în funcția de președinte interimar al partidului, ci această problemă a fost analizată în mod incidental, cu ocazia examinării legalității altor acte și măsuri.

Toate argumentele din contestația conexă, referitoare la rezultatul alegerilor din partid, activitatea neîntreruptă a partidului în perioada 2015 - 2018, nelegalitatea alegerii în calitatea de președinte interimar a lui B., rezultatul noii convocări a Consiliului Național din 2019, nu pot fi analizate în prezenta procedură judiciară, excedând cadrului procesual obiectiv al contestațiilor.

De asemenea, aplicarea art. 24 sau a art. 25 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, în cazul numirii președintelui interimar, este o chestiune litigioasă care nu se rezolvă în cauza de față, ci de către Tribunalul București, în cauzele cu care acesta este învestit și care privesc funcțiile de conducere ale A.

Respingerea ambelor protocoale de constituire a alianțelor politice de către A., în reprezentări diferite, nu conduce la o încălcare a dreptului de a fi ales, așa cum s-a pretins prin contestații, întrucât dreptul de a fi ales se exercită în limitele prevăzute de lege, iar chestiunea reprezentării partidului la angajarea într-o alianță electorală reprezintă un element de legalitate menit să răspundă interesului public.

În fine, Înalta Curte constată că argumentele contestatorilor din cererea conexă, cu privire la nerespectarea procedurii statutare de împuternicire a lui B. de a semna protocolul de alianță electorală în numele partidului, nu sunt relevante pentru soluționarea cauzei, atât timp cât, prin Decizia nr. 8/D/07.03.2019, intimatul Biroul Electoral Central nu a motivat soluția de respingere în raport de aceste împrejurări, iar analiza Înaltei Curți este limitată la conținutul actului administrativ contestat.

În egală măsură, nu sunt relevante nici criticile din contestația conexă, vizând nerespectarea dispozițiilor Statutului C. care reglementează procedura de negociere și de semnare a unui protocol de constituire a alianței electorale, atât timp cât nu a făcut obiectul analizei prin decizia contestată, intimatul motivându-și soluția de respingere a protocolului exclusiv pe lipsa calității de reprezentant a lui B., semnatar al Alianței din partea A.

În concluzie, Înalta Curte constată că, până în prezent, instanțele de judecată competente nu au dezlegat, cu caracter definitiv, chestiunea privitoare la persoana care îndeplinește funcția de președinte interimar al A. și care ar avea dreptul legal de a angaja partidul în constituirea unei alianțe electorale, situație reflectată în mod corect de cuprinsul Registrului Partidelor Politice. Ca atare, deciziile emise de intimatul Biroul Electoral Central, prin care s-a reținut că nici J. și nici B. nu au calitatea de reprezentant al A., sunt pronunțate în condiții de legalitate și vor fi menținute de Înalta Curte.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 7 alin. (6) din Legea nr. 33/2007, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, atât contestația principală, formulată împotriva Deciziei nr. 8/D/07.03.2019, cât și contestația conexă, formulată împotriva Deciziei nr. 7/D/07.03.2019, ambele decizii emise de intimatul Biroul Electoral Central.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația principală formulată de A., prin Președinte interimar B. și C., prin Președinte E., împotriva Deciziei nr. 8/D/07.03.2019, emisă de intimatul Biroul Electoral Central, ca nefondată.

Respinge contestația conexă formulată de contestatorii A., prin Președinte interimar J. și K.., L., prin Președinte M. și Partidul O., prin Președinte P., împotriva Deciziei nr. 7/D/07.03.2019, emisă de intimatul Biroul Electoral Central, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 martie 2019.

Procesat de GGC - NN