ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1262/2019

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Contestația formulată în cauză

Prin contestația formulată împotriva Deciziei nr. 2/D din 07 martie 2019, pronunțată de Biroul Electoral Central, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal la data de 08 martie 2019 sub nr. x/2014, contestatorii A. și B. au solicitat instanței de judecată ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună desființarea deciziei atacate și admiterea protocolului de constituire a alianței electorale "...", formată din cele două partide.

În motivarea cererii, contestatorii au criticat decizia atacată, ca fiind netemeinică și nelegală, motivat de faptul că Biroul Electoral Central a reținut în mod greșit că domnul C., semnatarul cererii de admitere a protocolului, nu ar avea calitatea de reprezentant al Partidului . . . . . . . . . . . . .

Au arătat contestatorii că o atare concluzie a fost desprinsă ca urmare a verificării mențiunilor înscrise la poziția nr. 165 din Registrul Partidelor Politice, "unde nu sunt menționate organele de conducere cu drept de reprezentare ale B."

Contestatorii au invocat în susținerea poziției lor faptul că la dosarul cauzei a fost depusă Adresa nr. x din 05.07.2018, emisă de către Tribunalul București, din conținutul căreia rezultă fără nicio putință de dubiu calitatea de președinte al B., recunoscută domnului C.

Mai arată contestatorii că Statutul B., la art. 4 alin. (1), coroborat cu art. 16 alin. (4) teza a II-a, precizează în mod explicit faptul că domnul C. are calitatea de Președinte al partidului, având funcții reprezentative și de negociere politică.

Contestatorii au solicitat să se dispună admiterea contestației, desființarea deciziei atacate și admiterea protocolului de constituire a alianței electorale "...", formată din cele două partide menționate în petit.

În drept, contestatorii și-au întemeiat susținerile pe dispozițiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 33/2007.

În susținerea contestației formulate s-au depus următoarele înscrisuri: Decizia nr. 2/D din 07 martie 2019, pronunțată de Biroul Electoral Central, Adresa nr. x din 05 iulie 2018, Adresa nr. x din 03 ianuarie 2019 și Adresa nr. x din 04 ianuarie 2019, emise de Tribunalul București - Biroul de Informare și Relații Publice, Statutul Partidului ... și Extras din Registrul Partidelor politice.

II. Considerentele Înaltei Curți

Examinând cererea de anulare a Deciziei nr. 2/D/07.03.2014 a Biroului Electoral Central, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și o va admite, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

La data de 04.03.2019 a fost depusă la Biroul Electoral Central, sub nr. x/2019, cererea de înregistrare a Protocolului pentru constituirea Alianței Electorale "...", formată din A. și B.

Prin Decizia nr. 2/D/07.03.2019, Biroul Electoral Central a respins protocolul de constituire a Alianței Electorale "...", reținând, în esență, că domnul C., semnatarul cererii de admitere a Protocolului de constituire a Alianței Electorale "...", nu are calitatea de reprezentant al B.

Biroul Electoral Central a dispus respingerea cererii de admitere a Protocolului de constituire a Alianței Electorale "..." în considerarea faptului că, la poziția nr. 165 din Registrul Partidelor Politice, nu sunt precizate organele de conducere cu drept de reprezentare ale B., astfel că din partea respectivului partid cererea de admitere a Protocolului de constituire a Alianței Electorale a fost formulată de domnul C., care nu are calitatea de reprezentant al partidului.

Împotriva Deciziei nr. 2/D din 07 martie 2019, emisă de Biroul Electoral Central, au formulat contestație A. și B., contestație care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal la data de 8 martie 2019, sub nr. x/2014.

Contestatorii au solicitat instanței de judecată ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună desființarea deciziei emise de Biroul Electoral Central, cu consecința admiterii Protocolului de constituire a Alianței Electorale "...", formată prin asocierea celor două partide.

Este relevant faptul că, în fața Înaltei Curți, reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de admitere a contestației, arătând în esență, că din actele depuse la dosarul cauzei rezultă care este persoana care îndeplinește funcția de Președinte al Partidului ..., respectiv domnul C.

Înalta Curte, analizând contestația formulată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, constată că Biroul Electoral Central a respins cererea de admitere a Protocolului de constituire a Alianței electorale "...", în urma unei analize care s-a limitat la valorificarea informațiilor rezultate exclusiv din mențiunile înscrise în Registrul Partidelor Politice, la poziția 165, fără a se avea în vedere și prevederile Statutului Partidului ..., din care rezulta calitatea domnului C., de președinte al partidului, cu atribuții de reprezentare și negociere politică.

Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 49 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 Registrul Partidelor Politice este instrumentul legal de evidență a partidelor politice, însă respectiva înregistrare nu produce efecte de probă unică, fiind susceptibilă a fi completată printr-o probă suplimentară, care în condițiile art. 255 alin. (1) teza finală raportat la art. 264 C. proc. civ., trebuie să fie verosimilă și concludentă, dar aptă a dovedi apărarea celui ce o invocă în susținere.

Așadar, în absența unei norme juridice care să confere valoare probatorie unică Registrului Partidelor Politice, nu poate fi acceptată, în mod rezonabil, concluzia la care a ajuns Biroul Electoral Central, cu privire la dovada calității de reprezentat al B., exclusiv prin prisma informațiilor înscrise în Registrului Partidelor Politice (poziția 165), cu consecința afectării legalității Deciziei nr. 2/D din data de 07.03.2019.

Dacă Biroul Electoral Central și-ar fi extins analiza și la prevederile Statutului B., document la care se face referire expresă atât în Registrului Partidelor Politice (poziția 165), cât și în Decizia civilă nr. 69/DEC/P din 08.12.2017 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, ar fi constatat calitatea domnului C. de președinte fondator al Partidului, faptul că președintele partidului are funcții reprezentative și de negociere politică, și implicit dreptul de a semna Protocolul de constituire a Alianței Electorale Dreapta liberală.

Sub acest aspect, prezintă relevanță dispozițiile statutare prevăzute în:

- art. 4 alin. (1) "Președintele Partidului ALO are funcții reprezentative și de negociere politică. Președintele răspunde de semnarea protocoalelor de alianță politică după ce are acceptul conducerii partidului."

- art. 16 alin. (4) "În caz excepțional, numai președintele ALO poate solicita BPN între congrese, modificarea totală sau parțială a Statutului ALO și Programului politic al partidului, cu acordul membrilor fondatori. Președintele fondator al ALO în persoana domnului general (r) C., al Prim-vicepreședintelui D. și al Secretarului general E., în cazul în care nu vor mai fi realeși în aceleași funcții ori altele, vor deveni Președinți de Onoare pe viață făcând astfel parte din toate structurile central de conducere cu drept de vot. Această prevedere nu poate fi modificată decât odată cu desființarea ALO."

Înalta Curte constată, față de prevederile statutare mai sus redate, că este evident că Statutul B., la art. 4 alin. (1) coroborat cu art. 16 alin. (4) teza a II-a, precizează în mod explicit faptul că domnul C. are calitatea de Președinte al partidului, având funcții reprezentative și de negociere politică.

Prin urmare, ceea ce se impune în fața Biroului Electoral Central este existența unui act de asociere, semnat de două partide politice, prin reprezentanții lor legali, din care rezulte expres voința celor două formațiuni politice implicate de a se asocia în vederea participării la alegerile pentru Parlamentul European, sub forma Alianței Electorale "...", formată din A. și B.

În acest context, Înalta Curte constată că decizia Biroul Electoral Central s-a bazat pe o concluzie nesustenabilă sub aspect probator, rezultată ca urmare a verificării exclusive a mențiunilor înscrise la poziția nr. 165 din Registrul Partidelor Politice, și fără a se observa că respectivele mențiuni sunt incomplete și nu pot conduce, în mod rezonabil, la restrângerea dreptului partidelor politice de a se asocia, în sensul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 33/2003.

Având în vedere considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 7 alin. (5) și (6) din Legea nr. 33/2007, va admite contestația formulată de A. și B., va anula decizia contestată și, în consecință, va dispune admiterea Protocolului de constituire a Alianței Electorale "...", formată din A. și B.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de A. și B. împotriva Deciziei nr. 2/D din data de 07.03.2019 a Biroului Electoral Central.

Anulează Decizia nr. 2/D din data de 07.03.2019 a Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019 și, în consecință, dispune admiterea Protocolului de constituire a alianței electorale "...", formată din A. și B.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 martie 2019.

Procesat de GGC - NN