ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1264/2019

Asupra contestației formulate,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2019, la data de 8.03.2019, A. a contestat, în temeiul Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Decizia nr. 4/D/07.03.2019, pronunțată de Biroul Electoral Central în data de 07.03.2019, privind admiterea protocolului de constituire a B.

În motivarea contestației, contestatorul susține că B. are pe lista de candidați pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, un candidat pe nume C., care nu face parte dintr-un partid politic membru al B., acesta fiind membru în partidul D. și chiar Președintele acestei formațiuni politice, de la înființare și înregistrarea în Registrul Partidelor Politice în baza dosarului nr. x/2013, până în prezent.

Mai susține că C. nu și-a depus demisia din calitatea de Președinte al Partidului D. și nici din calitatea de membru în acest partid.

Întrucât potrivit art. 30 din Legea nr. 14/2003 actualizată, în cazul în care alianța politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidații trebuie să facă parte dintr-un partid politic membru al alianței, contestatorul consideră că prin formarea B. s-a încălcat legea partidelor politice, la depunerea listei de candidați pentru Alegerile Europarlamentare, având pe listă cel puțin un candidat care face parte din alt partid politic, profitând de electoratul acestui partid și obstrucționând accesul partidului D. la alegerile europarlamentare.

Arată că dacă domnul C. s-a înscris în unul din cele două partide care formează B., fără să își depună demisia din calitatea de Președinte al Partidului D., dar și de membru al acestui partid, se face vinovat de încălcarea art. 8 pct. (1) din Legea nr. 14/2003, care statuează că un cetățean român nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice.

În subsidiar, contestatorul solicită instanței ca, în cazul în care domnul C. s-a înscris în unul din cele două partide - F. sau E. - care formează B., să-l oblige pe acesta să predea cu celeritate toate documentele Partidului D., Biroului Executiv Național al D., pentru ca partidul să poată să își desfășoare activitatea în continuare, fără vreo obstrucție din partea domnului C.

Mai solicită să se constate că pentru constituirea B., ca și reprezentant al unui așa numit Grup Politico-Civic D., grup care nu există în realitate și nu are membri, însă prin această "invenție" a unui grup politico-civic la care i-a dat o denumire similară cu numele partidului al cărui președinte a fost sau mai este, a căutat să inducă în eroare electoratul Partidului D. pentru a strânge semnături de la acești cetățeni, pentru B. și de la acei cetățeni care sunt simpatizanți ai Partidului D., dar nu pentru o alianță din care acest partid nu face parte.

În acest sens invocă dispozițiile art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., privind înșelăciunea apreciind că obiectul juridic principal al acestei infracțiuni constă în relațiile sociale cu caracter patrimonial, care trebuie să se bazeze pe încredere și bună credință. În acest caz, încrederea a fost obținută prin amăgirea cetățenilor simpatizanți ai Partidului D., pentru a obține un folos pentru sine, respectiv candidatura domnului C. la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 pe lista B., sau un folos pentru altul (în condițiile în care Partidul D. nu face parte din B.).

Arată că C. a refuzat să își dea demisia din Partidul D. după ce Consiliul Național al D. i-a retras sprijinul politic din calitatea de Președinte la data de 10.01.2019, din cauza faptului că a negociat o alianță cu partidele F., respectiv E., fără acordul Consiliului Național.

Contestatorul consideră că C. se face vinovat de infracțiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale, conform art. 385 punctul (1) din C. pen., câtă vreme Partidul D. nu poate să mai depună la Biroul Electoral Central lista proprie de candidați pentru Alegerile Europarlamentare, întrucât acesta, în calitate de președinte, a refuzat să mai reprezinte propriul partid - D. și să pună în aplicare deciziile Consiliului Național al partidului, iar el personal s-a înscris pe lista de participare la alegerile europarlamentare a unei alianțe din care partidul pe care îl reprezintă și al cărui președinte este nu face parte.

Susține că C. a refuzat și să își dea demisia în termen rezonabil ca partidul D. să aibă timpul suficient de a organiza Adunarea Generală pentru alegerea unui nou președinte și pentru ca, în urma alegerii, să poată depune la Biroul Electoral Central propria listă de candidați la alegerile europarlamentare.

Consideră că C. și B. se fac vinovați, potrivit art. 244 alin. (2) C. pen., de înșelăciune săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase, întrucât se folosesc de denumirea "D.", similară cu denumirea partidului din care făcea parte D. și al cărui președinte era, pentru a candida la Alegerile Europarlamentare pe lista B..

Analizând contestația prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că este nefondată, pentru următoarele considerentele:

Contestația are ca obiect Decizia nr. 4/D/07.03.2019 emisă de Biroul Electoral Central, prin care s-a admis protocolul de constituire a alianței electorale "B." dintre F. și E..

În considerentele deciziei se menționează că cele două părți semnatare ale protocolului de constituire a alianței electorale sunt înscrise în Registrul partidelor politice la pozițiile nr. 71 și nr. 96, unde sunt menționați în calitate de președinți semnatarii protocolului, iar protocolul de constituire a alianței electorale "B." este întocmit și depus cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Instanța reține că potrivit disp. art. 7 alin. (1), (2) și (3) din această lege, (1) Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.

(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înființarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.

Rezultă că ceea ce a verificat intimatul Biroul Electoral Central la momentul emiterii deciziei contestate este îndeplinirea condițiilor legale pentru admiterea protocolului de constituire a alianței electorale.

Or, din motivarea contestației rezultă că ceea ce se contestă este candidatura lui C., despre care contestatorul susține că nu face parte dintr-un partid politic membru al B., acesta fiind membru în partidul D.

Se menționează în contestație că prin formarea B. s-a încălcat legea partidelor politice, la depunerea listei de candidați pentru Alegerile Europarlamentare, având pe listă cel puțin un candidat care face parte din alt partid politic.

Înalta Curte reține că depunerea candidaturilor este o etapă distinctă, ulterioară etapei constituirii alianțelor electorale, aspect care rezultă cu claritate atât din prevederile Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cât și din dispozițiile H.G. nr. 81/2019 din 15 februarie 2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019.

Astfel, potrivit art. 16 alin. (1) - (4) din legea sus-menționată, "(1) Pot propune liste de candidați numai partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, precum și alianțele electorale constituite în condițiile prezentei legi. Listele de candidați pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referință.

(2) Listele de candidați se depun în scris, în 4 exemplare - un exemplar original și 3 copii -, se semnează de conducerea partidului politic, a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, a alianței politice sau a alianței electorale sau de persoanele împuternicite în mod expres pentru a le semna și cuprind numele, prenumele, prenumele părinților, locul și data nașterii, cetățenia, adresa, apartenența politică, ocupația și profesia candidaților.

(3) Candidații propuși de un partid politic, o alianță politică sau electorală trebuie să facă parte din partidul politic respectiv sau, după caz, dintr-un partid politic, membru al alianței respective.

(4) Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidați propuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale trebuie însoțite de o listă cuprinzând cel puțin 200.000 de susținători. Lista susținătorilor se depune într-un singur exemplar."

H.G. nr. 81/2019 din 15 februarie 2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019 prevede la pct. 19 că cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referință: 28 martie 2019, ora 24:00 are loc depunerea și înregistrarea candidaturilor; la pct. 32 că în termen de cel mult 10 zile de la înregistrarea candidaturilor, cel mai târziu la data de: 6 aprilie 2019, are loc admiterea sau respingerea candidaturilor, iar la pct. 38 se prevede că până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referință, cel mai târziu la data de: 12 aprilie 2019 se pot formula contestații privind admiterea sau respingerea candidaturilor.

Reiese din aceste reglementări, așa cum s-a precizat anterior, că depunerea candidaturilor se face ulterior admiterii protocolului de constituire a unei alianțe electorale, astfel încât criticile invocate în susținerea prezentei contestații nu constituie motive de nelegalitate a deciziei a cărei anulare se solicită, din moment ce intimatul Biroul Electoral Central nu a analizat candidatura lui C. la alegerile pentru Parlamentul European.

Având în vedere aceste considerente, reținând că decizia atacată este un act administrativ legal, Înalta Curte va respinge contestația formulată de A. - membru al Partidului D. împotriva Deciziei nr. 4/D/07.03.2019, emise de Biroul Electoral Central, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. - membru al Partidului D. împotriva Deciziei nr. 4/D/07.03.2019, emise de Biroul Electoral Central, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 martie 2019.

Procesat de GGC - GV