ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4526/2012

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Hotărârea supusă revizuirii în prezenta cauză Prin decizia civilă nr. 1983 din 12 aprilie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamantul Partidul Popular și al Protecției Sociale cu privire la procesul-verbal nr. X1 din 3 aprilie 2012 al Biroului Electoral Central și la adresa Camerei Deputaților nr. Y1 din 3 aprilie 2012 și a respins contestația formulată de Partidul Popular și al Protecției Sociale împotriva procesului-verbal nr. X1 din 3 aprilie 2012 al Biroului Electoral Central, ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel asupra excepției de nelegalitate invocată cu privire la procesul-verbal nr. X1 din 3 aprilie 2012 al Biroului Electoral Central, Înalta Curte a reținut că în speță nu este îndeplinită condiția eferitoare la existența raportului de dependență între fondul litigiului și actul administrativ contestat în procedura reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, deoarece procesul-verbal este chiar actul ce formează obiectul litigiului în fond, respectiv actul împotriva căruia a fost formulată contestație de către Partidul Popular și al Protecției Sociale, în temeiul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 67/2004.

În ceea ce privește excepția de nelegalitate invocată cu privire la adresa Camerei Deputaților nr. Y1 din 3 aprilie 2012, Înalta Curte a constatat că nu este îndeplinită condiția ce derivă din dispozițiile art. 4 alin. (1) coroborat cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că excepția trebuie să vizeze un act administrativ, întrucât adresa respectivă nu este un act administrativ, ci un act premergător emiterii actului administrativ, care este, în speță, procesul-verbal nr. X1 din 3 aprilie 2012 al Biroului Electoral Central. Curtea a mai reținut că în speță se contestă, pe calea prevăzută în art. 39 din Legea nr. 67/2004, procesul–verbal nr. X1, încheiat de Biroul Electoral Central la data de 3 aprilie 2012, cu ocazia completării biroului cu partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele camere ale Parlamentului.

Obiectul propriu-zis al contestării judiciare constă în includerea în componenta Biroului Electoral Central a reprezentantului Partidului Uniunea Națională pentru Progresul României, formațiune care, în opinia contestatorului, nu are calitatea de partid parlamentar. Înalta Curte a apreciat că, în condițiile în care Legea nr. 67/2004 nu definește sintagma „partid politic parlamentar”, iar Uniunea Națională pentru Progresul României este un partid politic legal constituit, reprezentant în Parlamentul României prin membrii săi, deputați și senatori, includerea unui reprezentant al Uniunii Naționale pentru Progresul României în componența Biroului Electoral Central este justificată. Cererea de revizuire formulată Împotriva deciziei civile nr. 1983 din 12 aprilie 2012 contestatorul a exercitat calea extraordinară a revizuirii, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 8 C. proc.

civ. În motivarea cererii de revizuire s-a susținut, în esență, că a fost împiedicat contestatorul a participa la dezbaterea publică a dosarului, deși a înștiințat instanța despre acest fapt, prin fax transmis la data de 11 aprilie 2012. Revizuentul a mai invocat incompatibilitatea membrilor completului, față de faptul că aceștia s-ar fi pronunțat în aceeași speță în data de 9 aprilie 2012 și a declarat că se înscrie în fals cu privire la adresa Camerei Deputaților nr. Y1 din 3 aprilie 2012 în raport cu procesul de validare a alegerilor parlamentare din 2008. Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că se impune respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, pentru considerentele în continuare arătate.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare și nedevolutivă, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ. Conform acestor dispoziții legale, pot forma obiectul revizuirii hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și cele date de o instanță de recurs când evocă fondul, însă numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de text.

Cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, dezbaterile fiind limitate însă la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, astfel cum prevede art. 326. Din economia reglementărilor în materie rezultă așadar că admisibilitatea revizuirii, se apreciază sub următoarele aspecte: hotărârea atacată să fie cel puțin definitivă; această hotărâre să fie dată după evocarea fondului cauzei; criticile formulate să se încadreze în motivele limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., respectiv, în speță, în cele de sub pct. 8 invocate ca temei legal. În speță, prin decizia atacată a fost evocat fondul cauzei, în condițiile în care Înalta Curte s-a pronunțat, în primă și ultimă instanță, asupra unui act administratic contestat pe calea prevăzută de art. 39 din Legea nr. 67/2004, astfel prima condiție de admisibilitate este îndeplinită Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 8 C. proc.

civ., indicat de către revizuent ca temei legal al cererii sale, „revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri : (...) 8. dacă partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa .” În speță, argumentele dezvoltate de către revizuent nu se pot circumscrie ipotezei avute în vedere de art. 322 pct. 8 C. proc. civ., și, de altfel, nici uneia din situațiile limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.

Astfel, revizuentul nu a invocat imposibilitatea înștiințării instanței, ci faptul că a solicitat, prin fax, amânarea dezbaterii cauzei, motivată de imposibilitatea prezentării reprezentantului său la prima oră, și că această cerere nu i-ar fi fost luată în considerare, precum și aspecte legate de compunerea completului de judecată și înscrisurile contestate. Aceste susțineri nu sunt însă de natură a justifica admisibilitatea cererii de revizuire, în condițiile în care nu materializează situația de fapt avută în vedere de dispozițiile art. 322 pct. 8 C. proc. civ. și nu pot fi circumscrise nici unui alt motiv de revizuire prevăzut de art. 322. Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge prezenta cerere de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire depusă de Partidul Popular și al Protecției Sociale împotriva deciziei civile nr. 1983 din 12 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2012.