ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7470/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Soluția instanței de fond

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul Z.I. a solicitat, în contradictoriu cu

pârâtul Biroul Electoral Central, anularea deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012

emisă de acesta, prin care s-a dispus anularea parțială a alegerilor pentru

consiliul local și primarul municipiului Mangalia și repetarea scrutinului,

precum și a tuturor actelor și procedurilor subsecvente generate de această

decizie.

Ulterior, reclamantul

a formulat cerere precizatoare prin care a arătat că înțelege să se judece cu

pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, considerând că această autoritate a

preluat atribuțiile Biroului Electoral Central, după ce acesta și-a încetat

activitatea, conform art. 15 pct. 6 din Legea nr. 35/2008.

Prin întâmpinare,

pârâta Autoritatea Electorală Permanentă a invocat excepția autorității de

lucru judecat, susținând că între părți a mai existat un litigiu care a format

obiectul Dosarului nr. 797/36/2012, soluționat de Curtea de Apel Constanța, în

sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca nefondată.

Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința

nr. 985 din 13 martie 2013, a admis excepția autorității de lucru judecat,

invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, și în consecință a

respins acțiunea astfel cum a fost precizată, constatând existența autorității

de lucru judecat.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că între cauza de față și

cea care a format obiectul Dosarului nr. 797/36/2012 al Curții de Apel

Constanța, soluționat irevocabil prin decizia nr. 384 din 29 ianuarie 2013 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, există tripla identitate de părți, obiect

și cauză.

Astfel, a avut în

vedere că ambele acțiuni au fost formulate de reclamantul Z.I. împotriva

pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă, prin acestea se cere anularea deciziei

nr. 214 din 15 iunie 2012 emisă de Biroul Electoral Central, pentru aceleași

motive, acest din urmă aspect reieșind din analiza comparativă a acțiunii de

față, astfel cum a fost precizată cu acțiunea întregită și precizată formulată

în Dosarul nr. 797/36/2012 al Curții de Apel Constanța.

Faptul că în cauza de

față figurează și alți pârâți, aceștia fiind introduși în cauză, în baza art.

16

1

din Legea nr. 554/2004, nu are relevanță.

Prima instanță a

reținut că, în principiu, de autoritate de lucru judecat beneficiază hotărârile

prin care se soluționează fondul cauzei, însă autoritatea de lucru judecat nu

se restrânge la aceste hotărâri, întrucât există autoritate de lucru judecat și

în cazul soluționării cauzei pe baza unei excepții procesuale, autoritatea de

lucru judecat producând în acest caz efect, nu asupra fondului cauzei, ci doar

cu privire la excepția soluționată definitiv de către instanțele judecătorești.

Este și cazul în

speță, prin decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție pronunțată în Dosarul nr. 797/36/2012 a fost respinsă acțiunea

reclamantului Z.I. formulată împotriva Autorității Electorale Permanente,

pentru lipsa calității procesuale pasive.

Or, în condițiile în

care, în litigiul de față, pârâta Autoritatea Electorală Permanentă a invocat

aceeași excepție, a lipsei calității procesuale pasive, prima instanță a

reținut că decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție are autoritate de lucru judecat cu privire la soluția dată acestei

excepții, astfel încât chestiunea calității procesuale pasive a Autorității

Electorale Permanente nu mai poate forma obiectul unei noi judecăți.

Calea de atac

exercitată

Împotriva sentinței

civile nr. 985 din 13 martie 2013 a Curții de Apel București, secția contencios

administrativ și fiscal, a formulat recurs Z.I., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea căii de

atac recurentul susține că în mod greșit instanța de fond a admis excepția

autorității de lucru judecat și a respins acțiunea ca atare, întrucât nu sunt

întrunite dispozițiile art. 166 C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art.

1200 pct. 4 și art. 1201 C. civ.

În cauză nu s-a ținut

seama că nu există identitate de părți.

De asemenea, nu s-a

ținut seama de faptul că cealaltă cauză a fost soluționată pe calea unei

excepții procesuale, fără a se intra în cercetarea fondului.

În altă ordine,

instanța de fond, printr-o interpretare extinsă a statuat că Autoritatea

Electorală Permanentă nu are calitate procesuală pasivă, deși prezumția

instituită conform deciziei nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție operează doar în contra unui singur pârât și nu a tuturor.

Mai mult, prima

instanță, anterior, printr-o încheiere interlocutorie, a respins excepția

lipsei calității procesuale pasive invocată de Autoritatea Electorală

Permanentă, constatând în cauză calitatea acesteia de pârât.

Partidul Național

Liberal - Filiala Județeană Constanța a formulat întâmpinare prin care a

solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând legală și temeinică

sentința recurată, apreciind că există autoritate de lucru judecat și în cazul

soluționării cauzei pe baza unei excepții procesuale, decizia nr. 384 din 25

ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție are autoritate de lucru

judecat în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a Autorității

Electorale Permanente, astfel că această chestiune nu mai poate face obiectul

unei noi judecăți, fiind fără relevanță că în cauză figurează și alte părți

care au fost introduse în cauză de instanță.

Intimatul R.C. a

formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat,

considerând temeinică și legală sentința recurată.

Autoritatea

Electorală Permanentă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea

recursului, susținând că există triplă identitate: de părți, obiect și cauză,

între cauza de față și cea în care s-a pronunțat decizia nr. 384 din 25

ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, chiar dacă în cauză au

fost introduse, în calitate de pârâte, și alte persoane de către prima

instanță, în temeiul art. 16

1

din Legea nr. 554/2004, deși nu sunt

emitente ale actului a cărui anulare se cere, respectiv decizia nr. 214/2012.

Soluția instanței de

recurs

Înalta Curte,

analizând recursul formulat în raport de criticile expuse, de dispozițiile

legale incidente, apreciază că acesta este fondat, pentru considerentele ce vor

fi expuse în continuare.

Astfel cum rezultă

din expunerea prezentată la pct. 1 al prezentei decizii, reclamantul Z.I., prin

acțiunea precizată la data de 05 septembrie 2012 a chemat în judecată

Autoritatea Electorală Permanentă, considerând că aceasta a preluat activitatea

Biroului Electoral Central conform art. 15 pct. 6 din Legea nr. 35/2008,

solicitând anularea deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012, emisă de acesta din

urmă.

Prin încheierea din 05

septembrie 2012, în temeiul art. 16

1

din Legea nr. 554/2004, prima instanță

a dispus introducerea în cauză a pârâților R.C., Partidul Național Liberal - Filiala

Județeană Constanța și Partidul Social Democrat - Organizația Județeană Constanța.

Într-adevăr, prin decizia

nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios

administrativ și fiscal, irevocabilă, modificându-se sentința nr. 440 din 03

octombrie 2012 a Curții de Apel Constanța a fost respinsă acțiunea reclamantului

Z.I., având ca obiect anularea hotărârii nr. 214 din 15 iunie 2012 a Biroului Electoral

Central, împotriva pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă pentru lipsa calității

procesuale pasive a acestei autorități.

Deci acțiunea reclamantului

Z.I. nu a fost judecată pe fond.

Instanța de fond, prin

sentința nr. 985 din 13 martie 2013, recurată, a reținut, în esență, că există autoritate

de lucru judecat și în cazul soluționării cauzei pe baza unei excepții procesuale,

astfel că în raport cu decizia nr. 384/2013, a admis excepția autorității de lucru

judecat în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a Autorității Electorale

Permanente și a respins acțiunea ca atare.

Însă, soluția pronunțată

de prima instanță este greșită.

În mod obișnuit, puterea

de lucru judecat a unei hotărâri este invocată într-un proces ulterior, prin intermediul

excepției „autorității lucrului judecat”, atunci când al doilea proces este între

aceleași părți, are același obiect și este întemeiat pe aceeași cauză.

În acest caz, autoritatea

de lucru judecat reprezintă acel efect al puterii de lucru judecat, care este exclusivitatea.

Însă, se bucură de putere

de lucru judecat numai hotărârea prin care acțiunea s-a judecat pe fond, nu și atunci

când a fost judecată în temeiul unei excepții procesuale.

Întrucât prima acțiune,

ce a format obiectul Dosarului nr. 797/36/2012 în care s-a pronunțat decizia

nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă

pentru lipsa calității procesuale pasive a Autorității Electorale Permanente fără

a se examina fondul cauzei și temeinicia motivelor invocate, nu poate fi reținută

autoritatea de lucru judecat într-o nouă acțiune, respectiv cea de față, din moment

ce în primul proces fondul nu a fost soluționat.

În consecință, față de

considerentele expuse, este greșită soluția instanței de fond de a admite excepția

autorității de lucru judecat, invocată de Autoritatea Electorală Permanentă și de

a respinge acțiunea.

Mai mult, acțiunea a fost

respinsă și cu privire la ceilalți pârâți, avându-se în vedere admiterea acestei

excepții, deși în cauza în care s-a pronunțat decizia nr. 384/2013 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție aceștia nu au fost părți pentru a opera vreo prezumție legală,

conform art. 1200 pct. 4 și art. 1201 C. civ., în contra acestora.

Prin urmare, față de cele

reținute, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată,

coroborate cu art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul,

va casa sentința recurată și va trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Z.I. împotriva sentinței nr. 985 din 13 martie 2013 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată

și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 noiembrie 2013.