ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5310/2013

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 4694 din 9 noiembrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondat, recursul declarat de O.P.S.D. - Comuna Letea Veche, împotriva Sentinței nr. 146/2012 din 23 august 2012 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această soluție instanța de recurs a reținut că în fața instanței de fond a fost formulată acțiune în anulare a Hotărârii nr. 181 din 13 iunie 2012 a Biroului Electoral Central privind respingerea cererii de anulare a alegerilor locale din Circumscripția electorală centrală Letea Veche, județul Bacău, formulată de M.S.D.

În motivarea acestei hotărâri s-au invocat dispozițiile art. 37 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 67/2004 și art. 37 alin. (3) din același act normativ, iar în respingerea cererii de anulare s-a avut în vedere faptul că cererea a fost formulată de un candidat al unui partid politic în nume propriu și nu s-au respectat prevederile legale. Acțiunea în anulare în fața instanței de fond a fost formulată de organizația P.S.D. Letea Veche, județul Bacău, iar în cuprinsul acțiunii au fost invocate motive legate de fondul cererii de anulare a alegerilor locale și s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 181 din 13 iunie 2012 și să se constate că rezultatul alegerilor locale din Circumscripția electorală Letea Veche a fost viciat.

Instanța de fond a pus în discuția părților excepția inadmisibilității și a lipsei procedurii prealabile, având în vedere lipsa de identitate dintre persoana care a formulat contestația adresată B.E.C. și cea care a formulat acțiune. Reclamanta a pus concluzii pe cele două excepții invocate, din oficiu, de instanță fiind respinsă acțiunea ca inadmisibilă. Inadmisibilitatea a fost analizată din perspectiva dispozițiilor art. 37 lit. h) din Legea nr. 67/2004 și a faptului că BEC este o "instanță special abilitată în acest sens și care funcționează pe o perioadă determinată". În ceea ce privește motivarea soluției instanței de fond s-a constatat că ea este greșită, în cauză se impunea respingerea contestației dar pentru alte considerente.

Acțiunea în anulare a vizat Hotărârea nr. 1181/2012 a BEC și a fost adresată instanței de fond de către O.P.S.D. a Comunei Letea Veche, județul Bacău, iar cererea de anulare a alegerilor locale din circumscripția electorală comunală Letea Veche adresată BEC a fost formulată de domnul M.S.D. Chiar acesta a fost motivul pentru care a fost respinsă cererea de anulare, pentru că art. 37 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 precizează că cererea de anulare a alegerilor, în cazul unei fraude electorale, se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau candidații independenți care au participat la alegeri. Prin urmare, Biroului Electoral Central nu i-a fost adresată vreo cerere de anulare a alegerilor în Circumscripția electorală comunală Letea Veche, județul Bacău, de către O.P.S.D.

Letea Veche, cea care are calitatea de reclamant în acțiunea adresată Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ceea ce echivalează cu o inadmisibilitate a cererii direct la instanță. Deși recurenta susține că, inițial, contestația adresată Biroului Electoral Central a fost formulată și în numele și pentru O.P.S.D. Letea Veche, se constată că ea a fost semnată numai de S.D.M., candidat la funcția de primar, iar pentru O.P.S.D. nu există nici semnătură, nici ștampilă. Prin urmare, O.P.S.D. Letea a formulat cerere pentru contestarea rezultatelor alegerilor direct la instanță.

În legătură cu nelegalitatea hotărârii pentru neparticiparea reprezentantului Ministerului Public, instanța de recurs a constatat că susținerile recurentei sunt nefondate, în condițiile în care recurenta a apreciat că cererea sa este admisibilă pentru că hotărârile BEC sunt acte administrative supuse cenzurii instanța de contencios administrativ, chiar și în condițiile în care nu a indicat un temei de drept nici în acțiunea în anulare adresată instanței de fond și nici în cadrul cererii de recurs, participarea reprezentantului Ministerului Public nu este obligatorie, potrivit Legii nr. 554/2004. Participarea reprezentantului Ministerului Public în procesul civil este reglementată în art. 45 alin. (3) și (4) C. proc.

civ. În materia contenciosului administrativ sunt expres prevăzute de legea specială situațiile în care este obligatorie participarea reprezentantului Ministerului Public, dar în cadrul litigiilor întemeiate pe Legea nr. 554/2004, această reprezentare nu este obligatorie. Împotriva Deciziei nr. 4694 din 9 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, O.P.S.D. a Comunei Letea Veche a formulat contestație în anulare, în temeiul dispozițiilor art. 318 alin. (1) și art. 319 C. proc. civ. În motivarea contestației în anulare se arată că instanța de recurs a dispus respingerea recursului ca nefondat, însă, modalitatea în care instanța de recurs a ajuns la aceasta soluție este impardonabilă, fiind în contradicție cu toate normele procedurale de soluționare a recursului.

Instanța de recurs trebuia să se rezume la a cerceta și a verifica dacă instanța de fond a procedat în mod corect luând decizia pe care a luat-o sau nu. Acesta este rolul exclusiv al instanței de recurs. Contestatoarea mai susține că instanța de recurs s-a transformat în instanță de fond fără a reține cauza spre rejudecare. Astfel, atâta vreme cât instanța de fond nu a intrat în fondul cauzei, singura, soluție care se impunea, în situația în care instanța de recurs a găsit drept greșite motivele instanței de fond, era casarea cu trimitere spre rejudecare. În această situație, indiferent de explicațiile instanței de fond, odată ce Curtea de Apel a statuat că hotărârile emise de BEC au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc, instanța era obligată să-i acorde cuvântul pe probe sau, eventual, să ia în discuții alte excepții care ar fi putut fi invocate.

Înalta Curte, examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, va respinge prezenta contestație în anulare. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În conformitate cu dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 și 2 C. proc.

civ.: "Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii, când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului". Potrivit alin. (2) al aceluiași articol: "contestația poate fi primită pentru motivele mai sus arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond". Cu alte cuvinte, prin această cale de atac se urmărește repararea neregularităților evidente privind actele de procedură, în afara problemelor de fond legate de probele administrate și a stării de fapt la care se referă litigiul.

Deci, în cadrul contestației în anulare nu se analizează temeinicia soluției cu privire la drepturile subiective deduse judecății, ci se verifică incidența vreunuia dintre motivele prevăzute de normele menționate anterior. Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres prevăzute de lege. Reglementând contestația în anulare specială, art. 318 C. proc. civ. prevede că: "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare". Motivele contestației în anulare speciale sunt, așadar, expres și limitativ prevăzute de lege, iar textul care o reglementează este de strictă interpretare.

Prima ipoteză a textului vizează exclusiv erorile materiale cu caracter procedural, care să fi condus la pronunțarea unei soluții eronate, erori comise prin confundarea unor elemente sau date materiale ce au legătură cu aspectele formale ale judecății, cum ar fi anularea unei cereri ca netimbrată, deși era atașată dovada achitării taxei de timbru, greșita respingere a unui recurs ca fiind tardiv formulat, etc. Fiind un text de excepție, noțiunea de "greșeală materială" nu poate fi interpretată extensiv. În orice caz, textul nu vizează stabilirea eronată a situației de fapt în urma aprecierii probelor și nici modul cum instanța a înțeles să interpreteze prevederile legale, situație în care, dacă s-ar admite o astfel de interpretare, s-ar ajunge pe o cale ocolită la judecarea încă o dată a aceluiași recurs, ceea ce nu este admisibil.

Înalta Curte constată că, în pricina de față, contestația în anulare formulată nu îndeplinește condițiile expres și limitativ prevăzute în textele legale sus-menționate, deoarece motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în niciuna din ipotezele reglementate de dispozițiile citate. În consecință, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de O.P.S.D. a Comunei Letea Veche împotriva Deciziei nr. 4694 din 9 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 mai 2013. Procesat de GGC - CL