ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5310/2013

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 4694 din 9 noiembrie 2012,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal

a respins, ca nefondat, recursul declarat de O.P.S.D. - Comuna Letea Veche,

împotriva Sentinței nr. 146/2012 din 23 august 2012 a Curții de Apel Bacău,

secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța

această soluție instanța de recurs a reținut că în fața instanței de fond a

fost formulată acțiune în anulare a Hotărârii nr. 181 din 13 iunie 2012 a

Biroului Electoral Central privind respingerea cererii de anulare a alegerilor

locale din Circumscripția electorală centrală Letea Veche, județul Bacău,

formulată de M.S.D.

În motivarea acestei

hotărâri s-au invocat dispozițiile art. 37 alin. (1) lit. h) din Legea nr.

67/2004 și art. 37 alin. (3) din același act normativ, iar în respingerea

cererii de anulare s-a avut în vedere faptul că cererea a fost formulată de un

candidat al unui partid politic în nume propriu și nu s-au respectat prevederile

legale.

Acțiunea în anulare

în fața instanței de fond a fost formulată de organizația P.S.D. Letea Veche,

județul Bacău, iar în cuprinsul acțiunii au fost invocate motive legate de

fondul cererii de anulare a alegerilor locale și s-a solicitat anularea

Hotărârii nr. 181 din 13 iunie 2012 și să se constate că rezultatul alegerilor

locale din Circumscripția electorală Letea Veche a fost viciat.

Instanța de fond a

pus în discuția părților excepția inadmisibilității și a lipsei procedurii

prealabile, având în vedere lipsa de identitate dintre persoana care a formulat

contestația adresată B.E.C. și cea care a formulat acțiune. Reclamanta a pus

concluzii pe cele două excepții invocate, din oficiu, de instanță fiind

respinsă acțiunea ca inadmisibilă. Inadmisibilitatea a fost analizată din

perspectiva dispozițiilor art. 37 lit. h) din Legea nr. 67/2004 și a faptului

că BEC este o "instanță special abilitată în acest sens și care

funcționează pe o perioadă determinată".

În ceea ce privește

motivarea soluției instanței de fond s-a constatat că ea este greșită, în cauză

se impunea respingerea contestației dar pentru alte considerente.

Acțiunea în anulare a

vizat Hotărârea nr. 1181/2012 a BEC și a fost adresată instanței de fond de

către O.P.S.D. a Comunei Letea Veche, județul Bacău, iar cererea de anulare a

alegerilor locale din circumscripția electorală comunală Letea Veche adresată

BEC a fost formulată de domnul M.S.D.

Chiar acesta a fost

motivul pentru care a fost respinsă cererea de anulare, pentru că art. 37 alin.

(3) din Legea nr. 67/2004 precizează că cererea de anulare a alegerilor, în

cazul unei fraude electorale, se poate face numai de către partidele politice,

alianțele politice, alianțele electorale sau candidații independenți care au

participat la alegeri.

Prin urmare, Biroului

Electoral Central nu i-a fost adresată vreo cerere de anulare a alegerilor în

Circumscripția electorală comunală Letea Veche, județul Bacău, de către

O.P.S.D. Letea Veche, cea care are calitatea de reclamant în acțiunea adresată

Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, ceea ce echivalează cu o inadmisibilitate a cererii direct la instanță.

Deși recurenta

susține că, inițial, contestația adresată Biroului Electoral Central a fost

formulată și în numele și pentru O.P.S.D. Letea Veche, se constată că ea a fost

semnată numai de S.D.M., candidat la funcția de primar, iar pentru O.P.S.D. nu

există nici semnătură, nici ștampilă.

Prin urmare, O.P.S.D.

Letea a formulat cerere pentru contestarea rezultatelor alegerilor direct la

instanță.

În legătură cu

nelegalitatea hotărârii pentru neparticiparea reprezentantului Ministerului

Public, instanța de recurs a constatat că susținerile recurentei sunt

nefondate, în condițiile în care recurenta a apreciat că cererea sa este

admisibilă pentru că hotărârile BEC sunt acte administrative supuse cenzurii

instanța de contencios administrativ, chiar și în condițiile în care nu a

indicat un temei de drept nici în acțiunea în anulare adresată instanței de

fond și nici în cadrul cererii de recurs, participarea reprezentantului

Ministerului Public nu este obligatorie, potrivit Legii nr. 554/2004.

Participarea

reprezentantului Ministerului Public în procesul civil este reglementată în

art. 45 alin. (3) și (4) C. proc. civ.

În materia

contenciosului administrativ sunt expres prevăzute de legea specială situațiile

în care este obligatorie participarea reprezentantului Ministerului Public, dar

în cadrul litigiilor întemeiate pe Legea nr. 554/2004, această reprezentare nu

este obligatorie.

Împotriva Deciziei

nr. 4694 din 9 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

contencios administrativ și fiscal, O.P.S.D. a Comunei Letea Veche a formulat

contestație în anulare, în temeiul dispozițiilor art. 318 alin. (1) și art. 319

C. proc. civ.

În motivarea

contestației în anulare se arată că instanța de recurs a dispus respingerea

recursului ca nefondat, însă, modalitatea în care instanța de recurs a ajuns la

aceasta soluție este impardonabilă, fiind în contradicție cu toate normele

procedurale de soluționare a recursului.

Instanța de recurs

trebuia să se rezume la a cerceta și a verifica dacă instanța de fond a

procedat în mod corect luând decizia pe care a luat-o sau nu. Acesta este rolul

exclusiv al instanței de recurs.

Contestatoarea mai

susține că instanța de recurs s-a transformat în instanță de fond fără a reține

cauza spre rejudecare.

Astfel, atâta vreme

cât instanța de fond nu a intrat în fondul cauzei, singura, soluție care se

impunea, în situația în care instanța de recurs a găsit drept greșite motivele

instanței de fond, era casarea cu trimitere spre rejudecare.

În această situație,

indiferent de explicațiile instanței de fond, odată ce Curtea de Apel a statuat

că hotărârile emise de BEC au caracterul unor acte administrative care sunt

supuse controlului judecătoresc, instanța era obligată să-i acorde cuvântul pe

probe sau, eventual, să ia în discuții alte excepții care ar fi putut fi

invocate.

Înalta Curte,

examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului,

va respinge prezenta contestație în anulare.

Pentru a ajunge la

această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare

arătate.

În conformitate cu

dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 și 2 C. proc. civ.: "Hotărârile

irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, când procedura de chemare

a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit

cu cerințele legii, când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea

dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, numai dacă aceste

motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului".

Potrivit alin. (2) al

aceluiași articol: "contestația poate fi primită pentru motivele mai sus

arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs,

dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă

recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond".

Cu alte cuvinte, prin

această cale de atac se urmărește repararea neregularităților evidente privind

actele de procedură, în afara problemelor de fond legate de probele

administrate și a stării de fapt la care se referă litigiul.

Deci, în cadrul

contestației în anulare nu se analizează temeinicia soluției cu privire la

drepturile subiective deduse judecății, ci se verifică incidența vreunuia

dintre motivele prevăzute de normele menționate anterior.

Contestația în

anulare este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată numai în

condițiile și pentru motivele expres prevăzute de lege.

Reglementând

contestația în anulare specială, art. 318 C. proc. civ. prevede că:

"Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când

dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța,

respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să

cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".

Motivele contestației

în anulare speciale sunt, așadar, expres și limitativ prevăzute de lege, iar

textul care o reglementează este de strictă interpretare.

Prima ipoteză a

textului vizează exclusiv erorile materiale cu caracter procedural, care să fi

condus la pronunțarea unei soluții eronate, erori comise prin confundarea unor

elemente sau date materiale ce au legătură cu aspectele formale ale judecății,

cum ar fi anularea unei cereri ca netimbrată, deși era atașată dovada achitării

taxei de timbru, greșita respingere a unui recurs ca fiind tardiv formulat,

etc.

Fiind un text de

excepție, noțiunea de "greșeală materială" nu poate fi interpretată

extensiv.

În orice caz, textul

nu vizează stabilirea eronată a situației de fapt în urma aprecierii probelor

și nici modul cum instanța a înțeles să interpreteze prevederile legale,

situație în care, dacă s-ar admite o astfel de interpretare, s-ar ajunge pe o

cale ocolită la judecarea încă o dată a aceluiași recurs, ceea ce nu este

admisibil.

Înalta Curte constată

că, în pricina de față, contestația în anulare formulată nu îndeplinește

condițiile expres și limitativ prevăzute în textele legale sus-menționate,

deoarece motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în niciuna din

ipotezele reglementate de dispozițiile citate.

În consecință, pentru

considerentele arătate, Înalta Curte va respinge contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația

în anulare formulată de O.P.S.D. a Comunei Letea Veche împotriva Deciziei nr.

4694 din 9 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 17 mai 2013.

Procesat de GGC - CL