ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3160/2014

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. 5397/2/2012 din 5 iulie 2012, reclamantul Z.I. a chemat în judecată pe pârâtul Biroul Electoral Central solicitând anularea în întregime a Deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012 emisă de pârât prin care s-a dispus anularea parțială a alegerilor pentru consiliul local și primarul municipiului Mangalia și repetarea scrutinului, precum și a tuturor actelor și procedurilor subsecvente generate de această decizie.

La termenul din 5 septembrie 2012, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare a acțiunii prin care a arătat că înțelege să se judece cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, considerând că această autoritate a preluat atribuțiile Biroului Electoral Central, după ce acesta și-a încetat activitate conform art. 15 pct. 6 din Legea nr. 35/2008. Prin încheierea din 5 septembrie 2012, Curtea a dispus, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004 introducerea în cauză și a persoanelor ale căror cereri au fost admise prin hotărârea atacată, și anume a pârâților R.C., Partidul Național Liberal - Filiala Județeană Constanța și Partidul Social Democrat - Organizația Județeană Constanța.

Prin Sentința civilă nr. 985 din 13 martie 2013, Curtea de Apel București a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă și a respins acțiunea, astfel cum a fost precizată, constatând existența autorității de lucru judecat. Sentința de mai sus a fost casată prin Decizia nr. 7470 din 28 noiembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. Cauza a fost înregistrată spre rejudecare sub nr. 5397/2/2012* din 16 ianuarie 2014. La termenul din 9 aprilie 2014, instanța a pus în discuția părților excepția inadmisibilității și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă, excepții invocate prin întâmpinările pârâților.

Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 1271 din 16 aprilie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii; s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă; s-a respins acțiunea formulată de reclamantul Z.I. în contradictoriu cu pârâții Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat - Organizația Constanța și R.C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea de apel a reținut că prin hotărârea a cărei anulare se solicită, Biroul Electoral Central a anulat alegerile pentru consiliul local și primarul municipiului Mangalia desfășurate la data de 10 iunie 2012 și a dispus repetarea scrutinului la data de 24 iunie 2012. Având în vedere că reclamantul a fost candidatul care la alegerile anulate a obținut cel mai mare număr de voturi, s-a considerat că acesta are un interes legitim de a solicita anularea Hotărârii nr. 214 din 15 iunie 2014. Cu privire la excepția inadmisibilității, s-a reținut că Legea nr. 67/2004 nu cuprinde dispoziții care să prevadă o cale de atac specială prin care să poată fi contestate în fața instanțelor judecătorești hotărârile Biroului Electoral Central prin care s-a dispus anularea alegerilor dintr-o circumscripție și nici dispoziții care să prevadă că astfel de hotărâri sunt definitive și nu pot fi atacate în fața instanțelor judecătorești.

Astfel, în lipsa unor dispoziții speciale cuprinse în Legea nr. 67/2004, s-a considerat că sunt aplicabile dispozițiile generale ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, care recunosc persoanei vătămate printr-un act administrativ posibilitatea de a solicita instanței de contencios administrativ anularea actului. S-a reținut și că Hotărârea nr. 214 din 15 iunie 2014 a Biroului Electoral Central prin care au fost anulate alegerile pentru consiliul local și primarul municipiului Mangalia din 10 iunie 2012 întrunește toate condițiile prev. de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 pentru a fi calificat act administrativ, astfel că a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, ca nefondată.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă, s-a reținut că într-un litigiu de contencios administrativ calitate procesuală pasivă o are autoritatea care a emis actul administrativ a cărei anulare se solicită, iar în cauză, actul administrativ contestat este emis de Biroul Electoral Central, și nu de către Autoritatea Electorală Permanentă, instituție cu atribuții distincte. S-a concluzionat că Autoritatea Electorală Permanentă nu are calitate procesuală pasivă în cauza de față, întrucât nu este nici autoritatea publică emitentă a actului contestat și nici succesorul fostului Birou Electoral Central de la care să fi preluat calitatea procesuală fiind admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă Recursul Împotriva acestei sentințe au formulat recursuri reclamantul Z.I.

și pârâtul R.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin recursul declarat, pârâtul R.C., în contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, a dezvoltat următoarele critici față de soluția adoptată de prima instanță, indicând incidența motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu referire la art. 304 ind. 1 C. proc. civ.: A apreciat că instanța de fond a soluționat în mod greșit excepția inadmisibilității acțiunii, precizând că, din interpretarea dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 67/2004, rezultă că hotărârea privind anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală este definitivă fără a mai exista posibilitatea contestării în fața instanței de judecată.

S-a susținut că scopul legiuitorului l-a constituit finalizarea alegerilor în termenul stabilit și validarea primarului în termen de maxim 20 de zile de la data desfășurării alegerilor. S-a arătat că Hotărârea nr. 214 din 15 iunie 2012 este definitivă și irevocabilă, raportat la dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii ca inadmisibilă. Reclamantului Z.I. a solicitat prin recursul formulat admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. A fost criticată hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate, apreciindu-se că aceasta nu răspunde tuturor cererilor formulate, că nesocotește principiul contradictorialității, că nu soluționează toate excepțiile invocate, fiind dată cu interpretarea eronată a legii.

În acest sens, s-a arătat că, în mod greșit, s-a apreciat că termenul din data de 26 februarie 2014 reprezintă prima zi de înfățișare, fiind respinsă astfel cererea de introducere în cauză a Biroului Electoral Central - prin Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, s-a arătat că prima instanță nu a supus dezbaterii în ședința publică și nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, invocată de intimatul-pârât R.C. Pe fondul cauzei a susținut că soluția instanței este greșită întrucât, față de dispozițiile art. 5 din H.G. nr. 947/2004, Hotărârii nr. 2 din data de 19 martie 2007 privind Regulamentul de funcționare a Autorității Electorale Permanente, aceasta are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, exercitând o funcție de reprezentare a statului român.

Procedura în fața instanței de recurs Recurentul - pârât a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant ca nefondat. Considerentele și soluția instanței de recurs. Examinând cauza prin prisma motivelor formulate de recurenți și a prevederilor art. 304 ind. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că hotărârea recurată este criticabilă prin prisma modului în care a fost soluționată excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâții P.N.L. - Filiala Județeană Constanța și R.C. referitor la imposibilitatea atacării deciziei Biroului Electoral Central în fața instanței de judecată. În fapt, instanța a fost învestită cu acțiunea formulată de reclamantului Z.I., în temeiul art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1), art 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 39 din Legea nr. 67/2004 prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 214 din data de 15 iunie 2012 emisă de Biroul Electoral Central.

Prin Decizia nr. 214 din data de 15 iunie 2012 emisă de Biroul Electoral Central s-a dispus anularea alegerilor pentru consiliul local și primarul municipiului Mangalia și repetarea scrutinului pentru consiliul local și primarul municipiului Mangalia, județul Constanța la data de 24 iunie 2012 în baza acelorași liste electorale, liste de candidați și candidaturi independente.

În drept, decizia contestată a fost emisă în baza dispozițiilor art. 37 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 67/2004 care prevăd că Biroul Electoral Central "soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei.

Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o"; De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 37 alin. (2): 3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancțiunea decăderii.

Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor în M. Of. al României, Partea I. (4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședința publică. (5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în M. Of.

al României, Partea I. Din interpretarea acestor texte de lege, precum și din interpretarea coroborată a dispozițiilor Legii nr. 67/2004 precum și ale Legii nr. 35/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004, instanța de control judiciar constată că hotărârea pronunțată de Biroul Electoral Central în soluționarea cererilor de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală în cazul unei fraude electorale, nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă ar fi existat o astfel de posibilitate, aceasta ar fi fost indicată expres de către legiuitor, așa cum a făcut-o în alte situații, (art. 39 alin. (2) când competența de soluționare a contestației aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție).

În ceea ce privește aprecierea Curții de apel, în sensul că, deși Legea nr. 67/2004 nu cuprinde dispoziții care să prevadă posibilitatea contestării deciziei, aceasta poate fi atacată potrivit legii contenciosului administrativ, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 exceptează de la controlul instanței de contencios, actele administrative pentru care este prevăzută prin lege organică o altă procedură. Inadmisibilitatea, în speță, vizează o situație juridică pe care legea nu o prevede, sau care este interzisă de lege. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a mai pronunțat, în situații similare și prin alte decizii (ex.

Decizia nr. 290/2013). Față de considerentele arătate, Înalta Curte va admite recursul declarat de R.C. și va modifica în parte sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea ca inadmisibilă. Pe cale de consecință, recursul declarat de reclamantul Z.I. va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Z.I. împotriva Sentinței nr. 1271 din 16 aprilie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Admite recursul declarat de R.C. împotriva aceleași sentințe. Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca inadmisibilă. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 septembrie 2014. Procesat de GGC - CL