ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3160/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3160/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Circumstanțele

cauzei

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal sub nr. 5397/2/2012 din 5 iulie 2012,

reclamantul Z.I. a chemat în judecată pe pârâtul Biroul Electoral Central

solicitând anularea în întregime a Deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012 emisă de

pârât prin care s-a dispus anularea parțială a alegerilor pentru consiliul

local și primarul municipiului Mangalia și repetarea scrutinului, precum și a

tuturor actelor și procedurilor subsecvente generate de această decizie.

La termenul din 5 septembrie 2012,

reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare a acțiunii prin care

a arătat că înțelege să se judece cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă,

considerând că această autoritate a preluat atribuțiile Biroului Electoral

Central, după ce acesta și-a încetat activitate conform art. 15 pct. 6 din

Legea nr. 35/2008.

Prin încheierea din 5 septembrie 2012, Curtea

a dispus, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004 introducerea în cauză și a

persoanelor ale căror cereri au fost admise prin hotărârea atacată, și anume a

pârâților R.C., Partidul Național Liberal - Filiala Județeană Constanța și

Partidul Social Democrat - Organizația Județeană Constanța.

Prin Sentința civilă nr. 985 din 13 martie

2013, Curtea de Apel București a admis excepția autorității de lucru judecat

invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă și a respins acțiunea,

astfel cum a fost precizată, constatând existența autorității de lucru judecat.

Sentința de mai sus a fost casată prin

Decizia nr. 7470 din 28 noiembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție

prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Cauza a fost înregistrată spre rejudecare sub

nr. 5397/2/2012* din 16 ianuarie 2014.

La termenul din 9 aprilie 2014, instanța a

pus în discuția părților excepția inadmisibilității și a lipsei calității

procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă, excepții

invocate prin întâmpinările pârâților.

Hotărârea instanței de fond

Prin Sentința nr. 1271 din 16 aprilie 2014 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii; s-a admis excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă; s-a

respins acțiunea formulată de reclamantul Z.I. în contradictoriu cu pârâții

Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat - Organizația Constanța și

R.C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală

pasivă.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea de

apel a reținut că prin hotărârea a cărei anulare se solicită, Biroul Electoral

Central a anulat alegerile pentru consiliul local și primarul municipiului

Mangalia desfășurate la data de 10 iunie 2012 și a dispus repetarea scrutinului

la data de 24 iunie 2012.

Având în vedere că reclamantul a fost

candidatul care la alegerile anulate a obținut cel mai mare număr de voturi,

s-a considerat că acesta are un interes legitim de a solicita anularea

Hotărârii nr. 214 din 15 iunie 2014.

Cu privire la excepția inadmisibilității, s-a

reținut că Legea nr. 67/2004 nu cuprinde dispoziții care să prevadă o cale de

atac specială prin care să poată fi contestate în fața instanțelor

judecătorești hotărârile Biroului Electoral Central prin care s-a dispus

anularea alegerilor dintr-o circumscripție și nici dispoziții care să prevadă

că astfel de hotărâri sunt definitive și nu pot fi atacate în fața instanțelor

judecătorești.

Astfel, în lipsa unor dispoziții speciale

cuprinse în Legea nr. 67/2004, s-a considerat că sunt aplicabile dispozițiile

generale ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, care recunosc

persoanei vătămate printr-un act administrativ posibilitatea de a solicita

instanței de contencios administrativ anularea actului.

S-a reținut și că Hotărârea nr. 214 din 15

iunie 2014 a Biroului Electoral Central prin care au fost anulate alegerile

pentru consiliul local și primarul municipiului Mangalia din 10 iunie 2012

întrunește toate condițiile prev. de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004

pentru a fi calificat act administrativ, astfel că a fost respinsă excepția

inadmisibilității acțiunii, ca nefondată.

În ceea ce privește excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă, s-a reținut că

într-un litigiu de contencios administrativ calitate procesuală pasivă o are

autoritatea care a emis actul administrativ a cărei anulare se solicită, iar în

cauză, actul administrativ contestat este emis de Biroul Electoral Central, și

nu de către Autoritatea Electorală Permanentă, instituție cu atribuții

distincte.

S-a concluzionat că Autoritatea Electorală

Permanentă nu are calitate procesuală pasivă în cauza de față, întrucât nu este

nici autoritatea publică emitentă a actului contestat și nici succesorul

fostului Birou Electoral Central de la care să fi preluat calitatea procesuală

fiind admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea

Electorală Permanentă

Recursul

Împotriva acestei sentințe au formulat

recursuri reclamantul Z.I. și pârâtul R.C., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Prin recursul declarat, pârâtul R.C., în

contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, a dezvoltat următoarele

critici față de soluția adoptată de prima instanță, indicând incidența

motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu

referire la art. 304 ind. 1 C. proc. civ.:

A apreciat că instanța de fond a soluționat

în mod greșit excepția inadmisibilității acțiunii, precizând că, din

interpretarea dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 67/2004, rezultă că hotărârea

privind anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală este definitivă

fără a mai exista posibilitatea contestării în fața instanței de judecată.

S-a susținut că scopul legiuitorului l-a

constituit finalizarea alegerilor în termenul stabilit și validarea primarului

în termen de maxim 20 de zile de la data desfășurării alegerilor.

S-a arătat că Hotărârea nr. 214 din 15 iunie

2012 este definitivă și irevocabilă, raportat la dispozițiile art. 5 alin. (2)

din Legea nr. 554/2004, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței

atacate și respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Reclamantului Z.I. a solicitat prin recursul

formulat admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei

spre rejudecare instanței de fond.

A fost criticată hotărârea primei instanțe

pentru nelegalitate, apreciindu-se că aceasta nu răspunde tuturor cererilor

formulate, că nesocotește principiul contradictorialității, că nu soluționează

toate excepțiile invocate, fiind dată cu interpretarea eronată a legii.

În acest sens, s-a arătat că, în mod greșit,

s-a apreciat că termenul din data de 26 februarie 2014 reprezintă prima zi de

înfățișare, fiind respinsă astfel cererea de introducere în cauză a Biroului

Electoral Central - prin Autoritatea Electorală Permanentă.

De asemenea, s-a arătat că prima instanță nu

a supus dezbaterii în ședința publică și nu s-a pronunțat asupra excepției

inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile,

invocată de intimatul-pârât R.C.

Pe fondul cauzei a susținut că soluția

instanței este greșită întrucât, față de dispozițiile art. 5 din H.G. nr.

947/2004, Hotărârii nr. 2 din data de 19 martie 2007 privind Regulamentul de

funcționare a Autorității Electorale Permanente, aceasta are misiunea de a

asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, exercitând o funcție de

reprezentare a statului român.

Procedura în fața instanței de recurs

Recurentul - pârât a formulat întâmpinare și

a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant ca nefondat.

Considerentele și soluția instanței de

recurs.

Examinând cauza prin prisma motivelor

formulate de recurenți și a prevederilor art. 304 ind. 1 C. proc. civ., Înalta

Curte constată că hotărârea recurată este criticabilă prin prisma modului în

care a fost soluționată excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâții

P.N.L. - Filiala Județeană Constanța și R.C. referitor la imposibilitatea

atacării deciziei Biroului Electoral Central în fața instanței de judecată.

În fapt, instanța a fost învestită cu

acțiunea formulată de reclamantului Z.I., în temeiul art. 1 alin. (1), art. 8

alin. (1), art 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 39 din Legea nr.

67/2004 prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 214 din data de 15 iunie

2012 emisă de Biroul Electoral Central.

Prin Decizia nr. 214 din data de 15 iunie

2012 emisă de Biroul Electoral Central s-a dispus anularea alegerilor pentru

consiliul local și primarul municipiului Mangalia și repetarea scrutinului

pentru consiliul local și primarul municipiului Mangalia, județul Constanța la

data de 24 iunie 2012 în baza acelorași liste electorale, liste de candidați și

candidaturi independente.

În drept, decizia contestată a fost emisă în

baza dispozițiilor art. 37 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 67/2004 care prevăd

că Biroul Electoral Central "soluționează sesizările privitoare la frauda

electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție

electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că

votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură

a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în

astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel

mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleași

condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați

și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către

birou anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi

independente, în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat

anularea alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de Biroul

Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au

invocat-o";

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 37

alin. (2):

3) În cazul unei fraude electorale, cererea

de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai

de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau

candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48

de ore de la închiderea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie

motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă

numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia.

Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor în

M. Of. al României, Partea I.

(4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin

Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință

publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral

Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și

pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data

aducerii la cunoștință în ședința publică.

(5) Hotărârile Biroului Electoral Central

prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în

M. Of. al României, Partea I.

Din interpretarea acestor texte de lege,

precum și din interpretarea coroborată a dispozițiilor Legii nr. 67/2004 precum

și ale Legii nr. 35/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004,

instanța de control judiciar constată că hotărârea pronunțată de Biroul

Electoral Central în soluționarea cererilor de anulare a alegerilor dintr-o

circumscripție electorală în cazul unei fraude electorale, nu este supusă

niciunei căi de atac.

Dacă ar fi existat o astfel de posibilitate,

aceasta ar fi fost indicată expres de către legiuitor, așa cum a făcut-o în

alte situații, (art. 39 alin. (2) când competența de soluționare a contestației

aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție).

În ceea ce privește aprecierea Curții de

apel, în sensul că, deși Legea nr. 67/2004 nu cuprinde dispoziții care să

prevadă posibilitatea contestării deciziei, aceasta poate fi atacată potrivit

legii contenciosului administrativ, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 5

alin. (2) din Legea nr. 554/2004 exceptează de la controlul instanței de

contencios, actele administrative pentru care este prevăzută prin lege organică

o altă procedură.

Inadmisibilitatea, în speță, vizează o

situație juridică pe care legea nu o prevede, sau care este interzisă de lege.

În același sens, Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a mai pronunțat, în

situații similare și prin alte decizii (ex. Decizia nr. 290/2013).

Față de considerentele arătate, Înalta Curte

va admite recursul declarat de R.C. și va modifica în parte sentința atacată în

sensul că va respinge acțiunea ca inadmisibilă.

Pe cale de consecință, recursul declarat de

reclamantul Z.I. va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Z.I. împotriva

Sentinței nr. 1271 din 16 aprilie 2014 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Admite recursul declarat de R.C. împotriva

aceleași sentințe.

Modifică în parte sentința atacată în sensul

că respinge acțiunea ca inadmisibilă.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței

atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9

septembrie 2014.

Procesat

de GGC - CL