ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6052/2012

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 287 din 24 martie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 20884/3/2009, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul A.C. împotriva Sentinței civile nr. 486/2005 a Tribunalului București, secția a V-a civilă. Împotriva acestei sentințe contestatorul A.C. a declarat apel.

Contestatorul a susținut că sentința tribunalului este nelegală și netemeinică și că îi bănuiește pe intimați de acțiuni criminale făcute împreună cu avocații, avocați pe care îi bănuiește de corupție și că s-a pătruns în locuința în care locuiește și că ar fi zdrobit-o în bătaie pe soția sa în luna aprilie 2009. De asemenea a arătat că îi bănuiește de răpirea soției, săvârșită cu o ambulanță pe data de 14 iunie 2009, soția sa fiind sechestrată fără drept în căminul din Odăi, la circa 15 KM de București iar răpirea fiind soldată cu omorul soției pe 27 iunie 2009, în care sunt implicați soții T. Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 57 A din 26 ianuarie 2011, a respins apelul, ca nefondat, reținând că în motivarea cererii de apel nu există nicio critică asupra modului de stabilire a situației de fapt și a aplicării legii de către instanța de fond, aspectele invocate în cererea de apel fiind cu totul străine de conținutul sentinței apelate.

Împotriva acestei din urmă decizii contestatorul A.C. a declarat recurs, printr-o cerere olografă, la data de 27 ianuarie 2011, susținând că "instanța a ignorat faptul că în dosarul cauzei au fost operate multe acte și înscrisuri și s-a pronunțat și de această dată prin grave greșeli de judecată și încălcarea art. 304 C. proc. civ.". Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 31 martie 2011, fiind stabilit termen la 27 ianuarie 2012. La termenul din 27 ianuarie 2012 recurentul-contestator s-a prezentat personal în instanță și a învederat că locuiește la o altă adresă decât aceea la care i-a fost comunicată decizia instanței de apel, respectiv București, sector 1, str. T., fiind evacuat din locuința inițială, astfel că nu a avut posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul hotărârii date în apel.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2012, Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, din care rezulta că decizia recurată a fost comunicată recurentului-contestator la adresa din București, sector 1, str. T., adresă care nu mai este de actualitate, în prezent acesta locuind în București, sector 2, Șoseaua C. și având în vedere susținerile recurentului-contestator potrivit cărora nu cunoaște conținutul deciziei recurate, deoarece nu i-a fost comunicată conform legii, a constatat că termenul legal de 15 zile pentru motivarea recursului începe să curgă de la data de 27 ianuarie 2012 și i-a pus în vedere acestuia să formuleze motivele de recurs până la data de 12 februarie 2012, dată la care se împlinea termenul de recurs.

Recurentul-contestator nu a formulat însă motivele de recurs până la data de 12 februarie 2012 așa încât, în ședința din 5 octombrie 2012, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția nulității recursului, pe care o va admite pentru considerentele care succed. Potrivit art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Per a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 C. proc.

civ., sancțiunea care intervine este nulitatea recursului. În speță, recurentul-contestator, în afara susținerii din cererea de recurs înregistrată la data de 27 ianuarie 2011 în sensul că "instanța a ignorat faptul că în dosarul cauzei au fost operate multe acte și înscrisuri și s-a pronunțat și de această dată prin grave greșeli de judecată și încălcarea art. 304 C. proc. civ.", nu a înțeles să formuleze alte motive de recurs, deși instanța i-a acordat această posibilitate, până la data de 12 februarie 2012, dată la care se împlineau cele 15 zile prevăzute de art. 301 C. proc. civ. și care au început să curgă de la data de 27 ianuarie 2012, astfel cum a dispus instanța prin încheierea din 27 ianuarie 2012. Simpla afirmație a recurentului-contestator din cuprinsul cererii de recurs, fără a preciza în ce ar consta greșita aplicare a legii, nu poate constitui o critică ce ar putea fi încadrată în vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc.

civ. pentru exercitarea controlului judiciar în recurs. Critica recurentului-contestator conform căreia "instanța a ignorat faptul că în dosarul cauzei au fost operate multe acte și înscrisuri" și nu ar fi ținut seama de aceste înscrisuri, nu poate face obiect al examinării în calea de atac a recursului deoarece interpretarea probelor sau omisiunea de a avea în vedere, la soluționarea cauzei, probe determinante nu mai constituie motive de recurs, în urma abrogării cazurilor de casare prevăzute de art. 304 pct. 11 C. proc. civ. (prin art. I pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000) și, respectiv, art. 304 pct. 10 din același cod (prin art. I pct. 111 1 din O.U.G. nr. 138/2000, introdus prin art. I pct. 49 din Legea nr. 219/2005).

Așa fiind, în temeiul art. 306 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 303 din același cod, Înalta Curte va constata nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică, care să poată fi cenzurate și din oficiu de către instanță, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de contestatorul A.C. împotriva Deciziei nr. 57A din 26 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 octombrie 2012. Procesat de GGC - NN