ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 232/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 232/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin decizia nr. 6305/R din 5 noiembrie 2009,
Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte
de minori și asigurări sociale, a admis recursul declarat de SC R. SA împotriva
sentinței nr. 3383 din 23 aprilie 2009 a Tribunalului București, secția VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, pe care a modificat-o în parte în
sensul că a obligat pârâta la plata către reclamantul M.C. a diferenței dintre
drepturile bănești achitate efectiv și cele convenite prin includerea în
salariul de bază a sporului pentru muncă periculoasă, de 6%, pentru perioada 21
aprilie 2005 – 31 ianuarie 2006, precum și la achitarea contribuțiilor
prevăzute de lege aferente perioadei menționate.
Cererea de revizuire formulată de M.C.
împotriva acestei hotărâri, a fost respinsă ca tardivă prin decizia nr. 1553/R
din 26 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru
cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru temeiul prevăzut
de dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. și ca inadmisibilă, pentru
temeiul prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
În motivarea acestei hotărâri,
instanța a reținut că decizia atacată a fost pronunțată la data de 5 noiembrie
2009 iar calea de atac a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel, la 26 februarie
2010, peste termenul defipt prin lege.
În ceea ce privește critica
întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., s-a reținut că
aceasta nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de text, atâta
vreme cât cărțile de muncă și actele adiționale la contractele individuale de
muncă invocate nu sunt înscrisuri noi, în sensul legii, fiind anterioare
pronunțării deciziei atacate.
Împotriva acestei ultime hotărâri a
declarat recurs, contestatorul M.C., fără a indica temeiul de drept și
respectiv criticile pe care se întemeiază calea extraordinară de atac.
Recursul este inadmisibil, în
considerarea următoarelor argumente:
Potrivit dispozițiilor art. 328 alin.
(1) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac
prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
În speță, hotărârea atacată pe calea
revizuirii a fost dată în soluționarea recursului, fiind o hotărâre irevocabilă.
În consecință, și hotărârea
pronunțată în calea de atac de retractare, este tot o hotărâre irevocabilă,
aceasta nemaifiind susceptibilă a fi atacată cu recurs.
Așa fiind, recursul urmează a se
respinge, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de
revizuientul M.C. împotriva deciziei nr. 1553R din 26 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și
asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 18 ianuarie 2011.