ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.10.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3336/2012

HOTĂRÂRE
18.10.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3336/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra

recursurilor de față

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 45 din

20 ianuarie 2012, Tribunalul Galați a condamnat-o pe inculpata I.A. la o

pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită

prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea

nr. 78/2000, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 71

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării

pedepsei principale.

Conform art. 88

preventive de la 02 decembrie 2011 la 18 ianuarie 2012, dată la care inculpata a

fost pusă în libertate provizorie sub control judiciar conform deciziei nr. 99 din

18 ianuarie 2012 a Curții de Apel București (Dosar nr. 76227/3/2011).

Prin aceeași sentință

s-a dispus condamnarea inculpatei T.L.G. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.

raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 71

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării

pedepsei principale.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatei T.L.G., iar conform

art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată acesteia durata reținerii și arestării

preventive de la 02 decembrie 2011 la zi.

În baza art. 255

alin. (4) în ref. la art. 254 alin. (3) C. pen., art. 19 din Legea nr. 78/2000,

a dispus confiscarea de la inculpatele I.A. și T.L.G. sumele de 11.000 RON și 1.200

euro consemnate la C. Bank.

A dispus menținerea

măsurii sechestrului asigurător asupra sumelor de 11.000 RON și 1.200 euro, măsură

luată prin ordonanța nr. 256/P/2011 din 08 decembrie 2011 a Direcției Naționale

Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției, până la rămânerea definitivă a prezentei.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul

nr. 256/P/2011 din 15 decembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției

s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatelor I.A. pentru săvârșirea infracțiunii

de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7

alin. (2) din Legea nr. 78/2000 și T.L.G. pentru săvârșirea infracțiunii de dare

de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din

Legea nr. 78/2000.

În actul de sesizare

s-a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 24

noiembrie 2011, numitul L.D., subcomisar în cadrul Direcției Generale Anticorupție

- Serviciul Județean Anticorupție Galați, a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul

Galați, cu privire la faptul că în ziua de 23 noiembrie 2011 a fost contactat de

numita I.A., care, în calitate de prietenă a numitei T.L.G., i-a promis că îi va

da o sumă de bani al cărei cuantum nu I-a precizat, în schimbul soluționării favorabile

a dosarului penal în care denunțătorul efectua cercetări penale față de mai multe

cadre medicale din cadrul Spitalului Județean Galați, privind întocmirea în fals

a unor dosare de pensionare pe caz de invaliditate.

La data de 25

noiembrie 2011, fiind audiat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, denunțătorul

L.D. a declarat că în ziua de 23 noiembrie 2011 a fost contactat telefonic de către

numitul D.V., angajat în cadrul Direcției de Sănătate Publică Galați, care I-a rugat

să-i acorde o întâlnire în aceeași zi. Scms. L.D. a acceptat propunerea numitului

D.V., întâlnindu-se cu persoana anterior menționată în municipiul Galați, în jurul

orei 14.00. Cu prilejul acestei întâlniri D.V. i-a comunicat scms. L.D. că de fapt

nu el, ci o cunoștință personală dorește să vorbească cu ofițerul de poliție, motiv

pentru care acesta s-a retras și în locul său s-a prezentat o femeie - identificată

ulterior în persoana inculpatei I.A. - care s-a recomandat ca fiind prietenă a numitei

T.L.G., cercetată penal într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul

Galați și în care scms. L.D. fusese delegat să efectueze acte de urmărire penală.

Inculpata I.A. i-a solicitat „să fie mai bun în anchetă”, „să scape ambele de probleme”

și că ele „vor plăti oricât numai să fie bine”, totodată manifestându-și dorința

ca cercetările penale să nu fie extinse asupra personalului medical din cadrul Secției

Medicale 2 din Spitalul Județean Galați. În finalul întrevederii I.A. a solicitat

numărul de telefon al ofițerului de poliție, urmând să revină telefonic pentru a

stabili o nouă întâlnire.

Pe fondul desfășurării

acestei activități infracționale, numita I.A., cu prilejul întâlnirii pe care a

avut-o la 23 noiembrie 2011 cu denunțătorul L.D., i-a promis persoanei ultim menționate

că îi va da o sumă de bani al cărei cuantum nu I-a precizat, în schimbul soluționării

favorabile a dosarului penal în care denunțătorul efectua cercetări penale față

de mai multe cadre medicale din cadrul Spitalului Județean Galați, privind întocmirea

în fals a unor dosare de pensionare pe caz de invaliditate.

Potrivit celor

convenite cu ocazia întâlnirii din data anterior menționată, numita I.A. a luat

legătura telefonic cu denunțătorul L.D., stabilind să se întâlnească la restaurantul

T., situat în municipiul Galați, județul Galați, în vederea remiterii unei sume

de bani. Cu prilejul întâlnirii care a avut loc la data de 25 noiembrie 2011, ora

18.00, la restaurantul T., numita I.A. i-a remis, cu titlu de mită, denunțătorului

L.D., suma de 5.000 RON și 1.200 euro (echivalentul sumei de 10.000 RON), conform

promisiunii avansate anterior, în scopul soluționării favorabile a dosarului penal

nr. 1046/P/2011, în care scms. L.D. a fost delegat de Parchetul de pe lângă Tribunalul

Galați să efectueze orice activități utile pentru documentarea activității infracționale

a inculpatei T.L.G., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de

art. 254, art. 288 și art. 248 C. pen.

În evoluția ulterioară

a actelor materiale exercitate de către numita I.A., la data de 30 noiembrie 2011,

ora 13.30, aceasta, împreună cu inculpata T.L.G., s-au întâlnit cu denunțătorul

L.D. căruia i-au promis, cu titlu de mită, și suma de 40.000 RON, în vederea îndeplinirii

în mod necorespunzător a atribuțiilor de serviciu în Dosarul nr. 1046/P/2011.

Astfel, potrivit

promisiunilor avansate anterior, în ziua de 01 decembrie 2011, ora 13.00, numitele

I.A. și T.L.G. s-au întâlnit cu denunțătorul L.D., căruia i-au remis suma de 6.000

RON, reprezentând o a doua parte a folosului material pretins, ocazie cu care s-a

procedat la constatarea infracțiunii flagrante, potrivit procesului-verbal din aceeași

dată.

În luna iulie

2011 Casa Județeană de Pensii Galați s-a sesizat, urmare unei petiții anonime, cu

privire la existența unor dosare de pensionare pe caz de invaliditate întocmite

în fals, beneficiarii acestor pensii nefiind îndreptățiți conform prevederilor legale

să primească pensie. În continuare s-a procedat la desfășurarea unei anchete administrative

ale cărei concluzii au fost în sensul că pensiile la care am făcute referire în

cele care preced aveau la bază dosare medicale din care fie lipseau documentele

medicale relevante, fie aceste documente medicale erau întocmite în fals, prin scanare,

analizele și examenele medicale aparținând unor alte persoane decât titularii pensiilor

pe caz de invaliditate. La terminarea anchetei administrative Casa Județeană de

Pensii Galați a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, în vederea efectuării

de cercetări penale față de funcționarii acestei instituții, cu referire, în principal,

la asistenta social-medicală T.L.G., angajată în cadrul Serviciului de Expertiză

Medicală, Cabinetul nr. 4.

Pe parcursul verificărilor

administrative, numita A.A.D., director executiv al Casei Județene de Pensii Galați,

a primit-o în audiență pe I.A., la solicitarea acesteia din urmă, în perioada 15-25

august 2011, ocazie cu care persoana ultim menționată s-a prezentat drept fostă

colegă de liceu cu T.L.G., despre a afirmat că în acel moment plânge la parterul

imobilului, totodată solicitându-i directorului instituției în cauză să lase lucrurile

așa cum sunt, referindu-se la neregulile constatate în dosarele medicale de pensionare

pe caz de invaliditate. Inculpata I.A. a fost invitată să părăsească biroul directorului

executiv, solicitarea sa fiind respinsă în mod categoric.

În ziua de 23

noiembrie 2011, în jurul orei 10.00, numitul D.V., auditor intern în cadrul Direcției

de Sănătate Publică Galați, în timp ce se afla în incinta Spitalului Județean Galați

a fost abordat de către asistenta medicală I.A., pe care o cunoștea dintr-o perioadă

anterioară, ocazie cu care asistenta i-a solicitat intermedierea unei întâlniri

cu polițistul L.D., fără a preciza motivul acestei întâlniri, ci doar un pretext

general în sensul existenței unei probleme personale în care ar putea fi ajutată

de polițistul în cauză.

D.V. a fost de

acord să îi intermedieze numitei I.A. întâlnirea dorită cu ofițerul de poliție L.D.,

astfel încât în aceeași zi, în jurul orei 12.00, l-a contactat telefonic pe denunțător

și i-a solicitat o întâlnire, aceasta având loc în jurul orei 13.00.

Cu prilejul întâlnirii

la care s-a făcut referire în cele care preced, s-a prezentat numitul D.V., care

nu a rămas la discuții, ci doar a lăsat-o la fața locului pe inculpata I.A., despre

i-a comunicat polițistului că este o salariată a Spitalului Județean Galați și dorește

să-l consulte într-o problemă personală.

În timpul discuției

care a avut loc între ofițerul de poliție L.D. și inculpata I.A., numitul D.V. a

așteptat în apropiere, iar la finalul întâlnirii a plecat către Spitalul Județean

Galați cu autoturismul condus de asistenta medicală a cărei întâlnire a intermediat-o.

În cadrul acestei

prime întrevederi cu scms. L.D., inculpata I.A. s-a recomandat ca fiind prietenă

a numitei T.L.G., cercetată penal într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe

lângă Tribunalul Galați și în care ofițerul de poliție anterior menționat fusese

delegat să efectueze acte de urmărire penală.

Cauza a avut prim

termen pe rolul instanței de fond la data de 6 martie 2012.

În fața instanței,

înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatele I.A. și T.L.G. au înțeles

să se prevaleze de dispozițiile art. 320

1

în totalitate faptele, în modalitatea reținută în actul de sesizare și solicitând

ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

pe care le cunosc și le însușesc. Instanța a procedat la audierea inculpatelor în

acest sens și, având în vedere poziția procesuală a acestora, a apreciat că sunt

îndeplinite condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 320

1

C.

proc. pen.

Instanța a reținut

că din ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale coroborat cu declarațiile

de recunoaștere a faptelor date în fața instanței rezultă, fără putință de tăgadă,

că inculpatele I.A. și T.L.G. au promis suma de 50.000 RON și au dat echivalentul

sumei de 16.000 RON (11.000 RON și 1.200 euro), pentru soluționarea favorabilă a

dosarului penal nr. 1046/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, în

care erau cercetate în legătură cu întocmirea în fals a 165 dosare de pensionare

pe caz de invaliditate.

Pe fondul desfășurării

activității infracționale, I.A. a remis în ziua de 25 noiembrie 2011 echivalentul

sumei de 10.000 RON (5.000 RON și 1.200 euro) denunțătorului L.D., iar în ziua de

30 noiembrie 2011, de această dată fiind împreună cu T.L.G., cele două inculpate

au suplimentat oferta inițială cu noi promisiuni, respectiv cu suma de 40.000

RON, aceasta urmând să fie remisă în cursul următoarei săptămâni.

Astfel, în ziua

de 01 decembrie 2011 a fost remisă o tranșă de 6.000 RON din suma de bani promisă

la data de 30 noiembrie 2011, în cuantum de 40.000 RON, diferența în cuantum de

34.000 RON urmând a fi remisă în perioada imediat următoare.

La individualizarea

pedepselor aplicate inculpatelor, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute

de art. 72 C. pen., ținând seama de dispozițiile părții generale a C. pen., de limitele

de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită (limite ce se reduc

cu 1/3 ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C.

proc. pen.), de gradul de pericol social al faptelor săvârșite apreciat în raport

de circumstanțele concrete în care inculpatele au acționat (au încercat să influențeze

soluționarea unui dosar penal în care erau cercetate inclusiv pentru infracțiuni

de corupție), de insistența cu care au acționat inculpatele, manifestată prin promisiunile

repetate ale acestora, de cuantumul sumelor pe care acestea le-au promis, respectiv

remis, pentru soluționarea favorabilă a dosarului penal, precum și de persoana și

conduita procesuală a inculpatelor.

S-a reținut că

inculpata I.A. nu este cunoscută cu antecedente penale; din fișa de cazier rezultă

că în dosarul penal nr. 6932/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați

s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a acesteia și aplicarea unei sancțiuni

cu caracter administrativ - amendă în cuantum de 500 RON, sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1)

Inculpata T.L.G.

nu este cunoscută cu antecedente penale.

Având în vedere

gravitatea ridicată a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatelor, natura relațiilor

sociale protejate de lege prin încriminarea faptelor reținute în sarcina acestora,

circumstanțele în care au fost săvârșite faptele, persoana inculpatelor care par

a-și fi creat un sistem de valori propriu, în care orice problemă poate fi rezolvată

fie prin primirea de bani sau foloase necuvenite, fie prin oferirea de astfel de

foloase, instanța a apreciat că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante

judiciare, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, atitudinea de recunoaștere a faptei.

Ținând cont însă

de elementele de individualizare mai sus indicate, instanța și-a format convingerea

că aplicarea câte unei pedepse în cuantum de 1 an închisoare reflectă gradul de

pericol social concret al infracțiunilor deduse judecății și corespunde persoanei

inculpatelor.

Din perspectiva

modalității de executare a pedepselor aplicate ținând cont de gradul de pericol

social ridicat al infracțiunilor comise, relevat în special de perseverența inculpatelor

în atingerea scopului urmărit, de circumstanțele comiterii faptelor, de conduita

generală a inculpatelor, instanța și-a format convingerea că scopul preventiv și

coercitiv al pedepsei prevăzut în art. 52 C. pen. se poate realiza doar prin executarea

efectivă a acesteia, într-un loc de detenție.

Față de natura

și gravitatea infracțiunii săvârșite, de datele ce caracterizează persoana inculpatelor,

conform art. 71 C. pen., s-a aplicat fiecăreia dintre acestea pedeapsa accesorie

a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

pe durata executării pedepsei principale.

Împotriva sentinței

penale nr. 45 din 20 ianuarie 2012 a Tribunalului Galați au declarat apel inculpatele

I.A. și T.L.G., criticând-o ca netemeinică în ceea ce privește individualizarea

pedepselor, pentru motivele prezentate pe larg în partea introductivă a prezentei

decizii.

În esență, prin

motivele de apel cele două inculpate au solicitat:

- să se rețină

în favoarea lor, drept circumstanțe atenuante judiciare, conform prevederilor

art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., buna conduită avută anterior, lipsa antecedentelor

penale, alte aspecte pozitive privind persoana inculpatelor, precum și conduita

sinceră și cooperantă manifestată pe întreaga durată a procesului penal;

- să se rețină

în favoarea lor, drept circumstanțe atenuante, conform art. 74 alin. (2) C.

pen., faptul că denunțătorul (ofițerul de poliție L.D.) a „provocat” săvârșirea

infracțiunii, având o conduită ce contravine deontologiei profesionale;

- să se dispună

suspendarea condiționată sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor.

Prin decizia penală

nr. 94/A din 25 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală

și pentru cauze cu minori, au fost admise apelurile declarate de inculpatele I.A.

și T.L.G., a fost desființată în parte sentința penală nr. 45 din 20 ianuarie 2012

a Tribunalului Galați numai cu privire la individualizarea modalității de executare

a pedepselor și, în rejudecare:

În baza art. 86

1

executării pedepselor principale, de câte 1 an închisoare, și a pedepselor accesorii

aplicate inculpatelor I.A. și T.L.G., pe durata termenului de încercare de 3 ani,

stabilit în baza art. 86

2

A fost desemnat,

ca organ de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați.

Conform prevederilor

art. 86

3

să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte,

la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați;

b) să anunțe,

în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare

care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice

și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Conform disp.art.

88 C. pen., deduce din pedepsele aplicate inculpatelor durata reținerii și arestării

preventive:

- pentru inculpata

I.A., începând cu 02 decembrie 2011 și până la 18 ianuarie 2012;

- pentru inculpata

T.L.G., începând cu 02 decembrie 2011 și până la 16 martie 2012;

Conform art. 359

86

4

pedepsei.

Au fost menținute

celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de apel a reținut că apelurile declarate de inculpatele

I.A. și T.L.G. sunt fondate, dar numai cu privire la motivul care vizează greșita

individualizare a modalității de executare a pedepselor.

Examinând cauza

în raport cu motivele de apel, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de

art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de Apel a constatat că prima instanță,

judecând cauza conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 320

1

I.A. și T.L.G., iar încadrarea juridică a faptelor săvârșite de acestea a fost stabilită

în concordanță cu dispozițiile legale.

Totodată, a constatat

că prima instanță a efectuat o judicioasă individualizare a cuantumului pedepselor

aplicate celor două inculpate, fiind pe deplin respectate criteriile prevăzute de

art. 72 C. pen.

Având în vedere

gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite de cele două inculpate, modalitatea

în care au acționat (manifestând o deosebită insistență în încercarea de a influența

soluționarea unui dosar penal în care erau cercetate inclusiv pentru infracțiuni

de corupție), cuantumul important al sumei de bani pe care au promis-o și pe care

în parte au remis-o denunțătorului, natura și importanța relațiilor sociale lezate,

care privesc bunul mers al justiției, încrederea și prestigiul de care aceasta trebuie

să se bucure, instanța de apel a apreciat că nu se justifică reținerea în favoarea

acestora, drept circumstanțe atenuante judiciare, a unor aspecte cum ar fi conduita

bună avută anterior, lipsa antecedentelor penale sau conduita procesuală sinceră

și cooperantă.

Nici solicitarea

inculpatelor de a se reține în favoarea lor, drept circumstanță atenuantă judiciară,

conform art. 74 alin. (2) C. pen., conduita „provocatoare” și „contrară deontologiei

profesionale” a ofițerului de poliție L.D., nu poate fi primită favorabil, deoarece

din probele administrate în cauză rezultă că, în realitate, inculpatele sunt cele

care au făcut demersuri, (prin intermediul numitului D.V.) pentru a-l întâlni pe

ofițerul de poliție L.D. și că, încă de la prima întâlnire cu acesta, din data de

23 noiembrie 2011, inculpata I.A. i-a promis că „va plăti oricât, numai să fie bine”,

promisiune care a fost repetată în mod insistent în zilele următoare, când inculpatele

au și oferit denunțătorului o parte din suma de bani promisă.

Prin urmare, Curtea

de Apel a apreciat că sunt nefondate criticile formulate de către cele două inculpate

cu privire la individualizarea cuantumului pedepselor ce le-au fost aplicate, reținând

că pedepsele de câte 1 an închisoare sunt just dimensionate în raport cu criteriile

prevăzute de art. 72 C. pen., fiind apte să îndeplinească scopul și funcțiile prevăzute

de art. 52 C. pen.

Instanța de apel

a reținut că hotărârea primei instanțe este însă netemeinică în ceea ce privește

individualizarea modalității de executare a pedepselor aplicate celor două inculpate.

Având în vedere

lipsa antecedentelor penale, conduita bună avută anterior de cele două inculpate

(care rezultă din numeroasele înscrisuri „în circumstanțiere” pe care le-au depus

la dosarul cauzei), atitudinea procesuală sinceră și cooperantă, precum și faptul

că ambele inculpate au probleme de sănătate și au alte persoane în întreținere,

Curtea de Apel a apreciat că perioada arestului preventiv și pronunțarea condamnării

constituie pentru cele două inculpate un avertisment sever și că, chiar fără executarea

pedepsei, acestea nu vor mai săvârși alte infracțiuni.

Prin urmare, s-a

reținut că sunt îndeplinite în totalitate condițiile prevăzute de art. 86

1

Împotriva deciziei

sus-menționate au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați și de

inculpatele I.A. și T.L.G.

Prin recursul

declarat de parchet, s-a solicitat casarea deciziei penale atacate și menținerea

sentinței penale a primei instanțe, ca legală și temeinică referitor la cuantumul

pedepselor și modalitatea de executare stabilită. Ca motiv de casare a fost invocat

temeiul art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., cu privire la greșita individualizare

a modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatelor, motivându-se că instanța

de apel nu a dat eficiență criteriilor art. 72 C. pen., aplicând pedepse care fac

ca scopul acestora să nu fie realizat. A solicitat să fie avute în vedere modalitatea

de săvârșire a faptelor, atitudinea ulterioară a inculpatelor și gravitatea infracțiunilor

reținute în sarcina acestora.

Prin recursurile

inculpatelor a fost invocat același caz de casare, solicitându-se reducerea pedepselor,

cu menținerea modalității de executare, respectiv a dispozițiilor art. 86

1

Examinând cauza

în raport cu motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursurile nu

sunt fondate, decizia instanței de apel fiind legală și temeinică.

Din examinarea

lucrărilor dosarului, rezultă că instanța de apel a individualizat în mod just pedepsele

aplicate inculpatelor I.A. și T.L.G., atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității

de executare a acestora, fără privare de libertate.

Critica Parchetului,

referitoare la greșita individualizare a modalității de executare a pedepselor aplicate

inculpatelor nu este întemeiată, iar solicitarea inculpatelor cu privire la reducerea

cuantumului pedepselor nu poate fi primită, pentru următoarele considerente:

În mod corect,

instanța de apel a avut în vedere la individualizarea pedepselor aplicate inculpatelor

criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., cărora Ie-a acordat eficiența cuvenită,

printre care și datelor care caracterizează persoana acestora, apreciind just că,

în raport de acestea, scopul pedepsei poate fi realizat chiar fără executarea efectivă

a pedepsei.

În cadrul operațiunii

de individualizare a pedepselor aplicate, instanțele au redus cuantumul pedepselor

în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege, ca urmare a recunoașterii de

vinovăție pentru infracțiunea de dare de mită, având în vedere și circumstanțele

personale ale inculpatelor.

Din actele dosarului

și înscrisurile depuse în circumstanțiere în fața instanței de recurs, rezultă,

într-adevăr, că ambele inculpate nu au antecedente penale, au avut un loc stabil

de muncă și o conduită bună anterior săvârșirii faptei, au situații familiale deosebite,

având în întreținere mai multe persoane, au avut o atitudine procesuală sinceră

și cooperantă, iar în prezent depun eforturi pentru a se reintegra social.

Sub acest aspect,

Înalta Curte constată că, deși datelor ce caracterizează pozitiv persoana inculpatelor

nu li s-a atribuit valoarea de circumstanțe atenuante judiciare, acestea au fost

avute în vedere la stabilirea cuantumului pedepselor pentru infracțiunea de corupție

reținută în sarcina lor, apreciindu-se în mod just că, raportat la durata detenției

preventive a acestora, de 3 luni și jumătate, ce reprezintă o treime din pedeapsa

aplicată, pedepsele aplicate constituie pentru cele două inculpate un avertisment

sever.

Drept urmare,

Înalta Curte constată că pedepsele au fost corect individualizate, apreciindu-se,

în mod corect, că exigențele art. 52 C. pen. pot fi realizate fără o executare efectivă

a pedepselor.

Examinând hotărârea

recurată și în raport de alte temeiuri care pot fi luate în considerare din oficiu

și constatând că nu există niciunul dintre acele temeiuri care impun casarea din

oficiu, urmează ca recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați

și de inculpatele I.A. și T.L.G. împotriva deciziei penale nr. 94/A din 25 aprilie

2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu

minori, să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea recurentelor la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

- Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați și de inculpatele

I.A. și T.L.G. împotriva deciziei penale nr. 94/A din 25 aprilie 2012 pronunțată

de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentele

inculpate la plata sumei de câte 375 RON cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de câte 75 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi, 18 octombrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-03-26
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1080/2014
Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 139 din 02 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 10478/121/2012, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a di
ÎCCJ 2012-03-20
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 818/2012
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 421 din 4 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția Penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a fa
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1907/2012
împotriva sentinței penale nr. 747/F din data de 23 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 11989/3/2010. A desființat, în parte, sentința penală apelată și, în fond, rejudecând: În temeiul art.
ÎCCJ 2013-05-28
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1835/2013
Asupra recursurilor penale de față: Prin sentința penală nr. 364 din 26 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Galați, secția penală, s-au dispus următoarele: l. În temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2)
ÎCCJ 2012-11-19
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3789/2012
Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 83 din 24 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul njr.9265/118/2011, s-a dispus în baza art. 254 alin. (l)
Sursă