ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3336/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3336/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursurilor de față
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 45 din
20 ianuarie 2012, Tribunalul Galați a condamnat-o pe inculpata I.A. la o
pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită
prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea
nr. 78/2000, cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.
În baza art. 71
C. pen., a aplicat inculpatei I.A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării
pedepsei principale.
Conform art. 88
C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei I.A. durata reținerii și arestării
preventive de la 02 decembrie 2011 la 18 ianuarie 2012, dată la care inculpata a
fost pusă în libertate provizorie sub control judiciar conform deciziei nr. 99 din
18 ianuarie 2012 a Curții de Apel București (Dosar nr. 76227/3/2011).
Prin aceeași sentință
s-a dispus condamnarea inculpatei T.L.G. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.
raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.
În baza art. 71
C. pen., a aplicat inculpatei T.L.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării
pedepsei principale.
În baza art. 350
alin. (1) C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatei T.L.G., iar conform
art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată acesteia durata reținerii și arestării
preventive de la 02 decembrie 2011 la zi.
În baza art. 255
alin. (4) în ref. la art. 254 alin. (3) C. pen., art. 19 din Legea nr. 78/2000,
a dispus confiscarea de la inculpatele I.A. și T.L.G. sumele de 11.000 RON și 1.200
euro consemnate la C. Bank.
A dispus menținerea
măsurii sechestrului asigurător asupra sumelor de 11.000 RON și 1.200 euro, măsură
luată prin ordonanța nr. 256/P/2011 din 08 decembrie 2011 a Direcției Naționale
Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției, până la rămânerea definitivă a prezentei.
Pentru a hotărî
astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul
nr. 256/P/2011 din 15 decembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției
s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatelor I.A. pentru săvârșirea infracțiunii
de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7
alin. (2) din Legea nr. 78/2000 și T.L.G. pentru săvârșirea infracțiunii de dare
de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din
Legea nr. 78/2000.
În actul de sesizare
s-a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 24
noiembrie 2011, numitul L.D., subcomisar în cadrul Direcției Generale Anticorupție
- Serviciul Județean Anticorupție Galați, a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul
Galați, cu privire la faptul că în ziua de 23 noiembrie 2011 a fost contactat de
numita I.A., care, în calitate de prietenă a numitei T.L.G., i-a promis că îi va
da o sumă de bani al cărei cuantum nu I-a precizat, în schimbul soluționării favorabile
a dosarului penal în care denunțătorul efectua cercetări penale față de mai multe
cadre medicale din cadrul Spitalului Județean Galați, privind întocmirea în fals
a unor dosare de pensionare pe caz de invaliditate.
La data de 25
noiembrie 2011, fiind audiat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, denunțătorul
L.D. a declarat că în ziua de 23 noiembrie 2011 a fost contactat telefonic de către
numitul D.V., angajat în cadrul Direcției de Sănătate Publică Galați, care I-a rugat
să-i acorde o întâlnire în aceeași zi. Scms. L.D. a acceptat propunerea numitului
D.V., întâlnindu-se cu persoana anterior menționată în municipiul Galați, în jurul
orei 14.00. Cu prilejul acestei întâlniri D.V. i-a comunicat scms. L.D. că de fapt
nu el, ci o cunoștință personală dorește să vorbească cu ofițerul de poliție, motiv
pentru care acesta s-a retras și în locul său s-a prezentat o femeie - identificată
ulterior în persoana inculpatei I.A. - care s-a recomandat ca fiind prietenă a numitei
T.L.G., cercetată penal într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul
Galați și în care scms. L.D. fusese delegat să efectueze acte de urmărire penală.
Inculpata I.A. i-a solicitat „să fie mai bun în anchetă”, „să scape ambele de probleme”
și că ele „vor plăti oricât numai să fie bine”, totodată manifestându-și dorința
ca cercetările penale să nu fie extinse asupra personalului medical din cadrul Secției
Medicale 2 din Spitalul Județean Galați. În finalul întrevederii I.A. a solicitat
numărul de telefon al ofițerului de poliție, urmând să revină telefonic pentru a
stabili o nouă întâlnire.
Pe fondul desfășurării
acestei activități infracționale, numita I.A., cu prilejul întâlnirii pe care a
avut-o la 23 noiembrie 2011 cu denunțătorul L.D., i-a promis persoanei ultim menționate
că îi va da o sumă de bani al cărei cuantum nu I-a precizat, în schimbul soluționării
favorabile a dosarului penal în care denunțătorul efectua cercetări penale față
de mai multe cadre medicale din cadrul Spitalului Județean Galați, privind întocmirea
în fals a unor dosare de pensionare pe caz de invaliditate.
Potrivit celor
convenite cu ocazia întâlnirii din data anterior menționată, numita I.A. a luat
legătura telefonic cu denunțătorul L.D., stabilind să se întâlnească la restaurantul
T., situat în municipiul Galați, județul Galați, în vederea remiterii unei sume
de bani. Cu prilejul întâlnirii care a avut loc la data de 25 noiembrie 2011, ora
18.00, la restaurantul T., numita I.A. i-a remis, cu titlu de mită, denunțătorului
L.D., suma de 5.000 RON și 1.200 euro (echivalentul sumei de 10.000 RON), conform
promisiunii avansate anterior, în scopul soluționării favorabile a dosarului penal
nr. 1046/P/2011, în care scms. L.D. a fost delegat de Parchetul de pe lângă Tribunalul
Galați să efectueze orice activități utile pentru documentarea activității infracționale
a inculpatei T.L.G., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de
art. 254, art. 288 și art. 248 C. pen.
În evoluția ulterioară
a actelor materiale exercitate de către numita I.A., la data de 30 noiembrie 2011,
ora 13.30, aceasta, împreună cu inculpata T.L.G., s-au întâlnit cu denunțătorul
L.D. căruia i-au promis, cu titlu de mită, și suma de 40.000 RON, în vederea îndeplinirii
în mod necorespunzător a atribuțiilor de serviciu în Dosarul nr. 1046/P/2011.
Astfel, potrivit
promisiunilor avansate anterior, în ziua de 01 decembrie 2011, ora 13.00, numitele
I.A. și T.L.G. s-au întâlnit cu denunțătorul L.D., căruia i-au remis suma de 6.000
RON, reprezentând o a doua parte a folosului material pretins, ocazie cu care s-a
procedat la constatarea infracțiunii flagrante, potrivit procesului-verbal din aceeași
dată.
În luna iulie
2011 Casa Județeană de Pensii Galați s-a sesizat, urmare unei petiții anonime, cu
privire la existența unor dosare de pensionare pe caz de invaliditate întocmite
în fals, beneficiarii acestor pensii nefiind îndreptățiți conform prevederilor legale
să primească pensie. În continuare s-a procedat la desfășurarea unei anchete administrative
ale cărei concluzii au fost în sensul că pensiile la care am făcute referire în
cele care preced aveau la bază dosare medicale din care fie lipseau documentele
medicale relevante, fie aceste documente medicale erau întocmite în fals, prin scanare,
analizele și examenele medicale aparținând unor alte persoane decât titularii pensiilor
pe caz de invaliditate. La terminarea anchetei administrative Casa Județeană de
Pensii Galați a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, în vederea efectuării
de cercetări penale față de funcționarii acestei instituții, cu referire, în principal,
la asistenta social-medicală T.L.G., angajată în cadrul Serviciului de Expertiză
Medicală, Cabinetul nr. 4.
Pe parcursul verificărilor
administrative, numita A.A.D., director executiv al Casei Județene de Pensii Galați,
a primit-o în audiență pe I.A., la solicitarea acesteia din urmă, în perioada 15-25
august 2011, ocazie cu care persoana ultim menționată s-a prezentat drept fostă
colegă de liceu cu T.L.G., despre a afirmat că în acel moment plânge la parterul
imobilului, totodată solicitându-i directorului instituției în cauză să lase lucrurile
așa cum sunt, referindu-se la neregulile constatate în dosarele medicale de pensionare
pe caz de invaliditate. Inculpata I.A. a fost invitată să părăsească biroul directorului
executiv, solicitarea sa fiind respinsă în mod categoric.
În ziua de 23
noiembrie 2011, în jurul orei 10.00, numitul D.V., auditor intern în cadrul Direcției
de Sănătate Publică Galați, în timp ce se afla în incinta Spitalului Județean Galați
a fost abordat de către asistenta medicală I.A., pe care o cunoștea dintr-o perioadă
anterioară, ocazie cu care asistenta i-a solicitat intermedierea unei întâlniri
cu polițistul L.D., fără a preciza motivul acestei întâlniri, ci doar un pretext
general în sensul existenței unei probleme personale în care ar putea fi ajutată
de polițistul în cauză.
D.V. a fost de
acord să îi intermedieze numitei I.A. întâlnirea dorită cu ofițerul de poliție L.D.,
astfel încât în aceeași zi, în jurul orei 12.00, l-a contactat telefonic pe denunțător
și i-a solicitat o întâlnire, aceasta având loc în jurul orei 13.00.
Cu prilejul întâlnirii
la care s-a făcut referire în cele care preced, s-a prezentat numitul D.V., care
nu a rămas la discuții, ci doar a lăsat-o la fața locului pe inculpata I.A., despre
i-a comunicat polițistului că este o salariată a Spitalului Județean Galați și dorește
să-l consulte într-o problemă personală.
În timpul discuției
care a avut loc între ofițerul de poliție L.D. și inculpata I.A., numitul D.V. a
așteptat în apropiere, iar la finalul întâlnirii a plecat către Spitalul Județean
Galați cu autoturismul condus de asistenta medicală a cărei întâlnire a intermediat-o.
În cadrul acestei
prime întrevederi cu scms. L.D., inculpata I.A. s-a recomandat ca fiind prietenă
a numitei T.L.G., cercetată penal într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe
lângă Tribunalul Galați și în care ofițerul de poliție anterior menționat fusese
delegat să efectueze acte de urmărire penală.
Cauza a avut prim
termen pe rolul instanței de fond la data de 6 martie 2012.
În fața instanței,
înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatele I.A. și T.L.G. au înțeles
să se prevaleze de dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen., arătând că recunosc
în totalitate faptele, în modalitatea reținută în actul de sesizare și solicitând
ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
pe care le cunosc și le însușesc. Instanța a procedat la audierea inculpatelor în
acest sens și, având în vedere poziția procesuală a acestora, a apreciat că sunt
îndeplinite condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 320
1
C.
proc. pen.
Instanța a reținut
că din ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale coroborat cu declarațiile
de recunoaștere a faptelor date în fața instanței rezultă, fără putință de tăgadă,
că inculpatele I.A. și T.L.G. au promis suma de 50.000 RON și au dat echivalentul
sumei de 16.000 RON (11.000 RON și 1.200 euro), pentru soluționarea favorabilă a
dosarului penal nr. 1046/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, în
care erau cercetate în legătură cu întocmirea în fals a 165 dosare de pensionare
pe caz de invaliditate.
Pe fondul desfășurării
activității infracționale, I.A. a remis în ziua de 25 noiembrie 2011 echivalentul
sumei de 10.000 RON (5.000 RON și 1.200 euro) denunțătorului L.D., iar în ziua de
30 noiembrie 2011, de această dată fiind împreună cu T.L.G., cele două inculpate
au suplimentat oferta inițială cu noi promisiuni, respectiv cu suma de 40.000
RON, aceasta urmând să fie remisă în cursul următoarei săptămâni.
Astfel, în ziua
de 01 decembrie 2011 a fost remisă o tranșă de 6.000 RON din suma de bani promisă
la data de 30 noiembrie 2011, în cuantum de 40.000 RON, diferența în cuantum de
34.000 RON urmând a fi remisă în perioada imediat următoare.
La individualizarea
pedepselor aplicate inculpatelor, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute
de art. 72 C. pen., ținând seama de dispozițiile părții generale a C. pen., de limitele
de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită (limite ce se reduc
cu 1/3 ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320
1
alin. (7) C.
proc. pen.), de gradul de pericol social al faptelor săvârșite apreciat în raport
de circumstanțele concrete în care inculpatele au acționat (au încercat să influențeze
soluționarea unui dosar penal în care erau cercetate inclusiv pentru infracțiuni
de corupție), de insistența cu care au acționat inculpatele, manifestată prin promisiunile
repetate ale acestora, de cuantumul sumelor pe care acestea le-au promis, respectiv
remis, pentru soluționarea favorabilă a dosarului penal, precum și de persoana și
conduita procesuală a inculpatelor.
S-a reținut că
inculpata I.A. nu este cunoscută cu antecedente penale; din fișa de cazier rezultă
că în dosarul penal nr. 6932/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați
s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a acesteia și aplicarea unei sancțiuni
cu caracter administrativ - amendă în cuantum de 500 RON, sub aspectul săvârșirii
infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1)
C. pen.
Inculpata T.L.G.
nu este cunoscută cu antecedente penale.
Având în vedere
gravitatea ridicată a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatelor, natura relațiilor
sociale protejate de lege prin încriminarea faptelor reținute în sarcina acestora,
circumstanțele în care au fost săvârșite faptele, persoana inculpatelor care par
a-și fi creat un sistem de valori propriu, în care orice problemă poate fi rezolvată
fie prin primirea de bani sau foloase necuvenite, fie prin oferirea de astfel de
foloase, instanța a apreciat că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante
judiciare, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, atitudinea de recunoaștere a faptei.
Ținând cont însă
de elementele de individualizare mai sus indicate, instanța și-a format convingerea
că aplicarea câte unei pedepse în cuantum de 1 an închisoare reflectă gradul de
pericol social concret al infracțiunilor deduse judecății și corespunde persoanei
inculpatelor.
Din perspectiva
modalității de executare a pedepselor aplicate ținând cont de gradul de pericol
social ridicat al infracțiunilor comise, relevat în special de perseverența inculpatelor
în atingerea scopului urmărit, de circumstanțele comiterii faptelor, de conduita
generală a inculpatelor, instanța și-a format convingerea că scopul preventiv și
coercitiv al pedepsei prevăzut în art. 52 C. pen. se poate realiza doar prin executarea
efectivă a acesteia, într-un loc de detenție.
Față de natura
și gravitatea infracțiunii săvârșite, de datele ce caracterizează persoana inculpatelor,
conform art. 71 C. pen., s-a aplicat fiecăreia dintre acestea pedeapsa accesorie
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
pe durata executării pedepsei principale.
Împotriva sentinței
penale nr. 45 din 20 ianuarie 2012 a Tribunalului Galați au declarat apel inculpatele
I.A. și T.L.G., criticând-o ca netemeinică în ceea ce privește individualizarea
pedepselor, pentru motivele prezentate pe larg în partea introductivă a prezentei
decizii.
În esență, prin
motivele de apel cele două inculpate au solicitat:
- să se rețină
în favoarea lor, drept circumstanțe atenuante judiciare, conform prevederilor
art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., buna conduită avută anterior, lipsa antecedentelor
penale, alte aspecte pozitive privind persoana inculpatelor, precum și conduita
sinceră și cooperantă manifestată pe întreaga durată a procesului penal;
- să se rețină
în favoarea lor, drept circumstanțe atenuante, conform art. 74 alin. (2) C.
pen., faptul că denunțătorul (ofițerul de poliție L.D.) a „provocat” săvârșirea
infracțiunii, având o conduită ce contravine deontologiei profesionale;
- să se dispună
suspendarea condiționată sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor.
Prin decizia penală
nr. 94/A din 25 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală
și pentru cauze cu minori, au fost admise apelurile declarate de inculpatele I.A.
și T.L.G., a fost desființată în parte sentința penală nr. 45 din 20 ianuarie 2012
a Tribunalului Galați numai cu privire la individualizarea modalității de executare
a pedepselor și, în rejudecare:
În baza art. 86
1
C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a
executării pedepselor principale, de câte 1 an închisoare, și a pedepselor accesorii
aplicate inculpatelor I.A. și T.L.G., pe durata termenului de încercare de 3 ani,
stabilit în baza art. 86
2
C. pen.
A fost desemnat,
ca organ de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați.
Conform prevederilor
art. 86
3
C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatele
să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte,
la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați;
b) să anunțe,
în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare
care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice
și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice
informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Conform disp.art.
88 C. pen., deduce din pedepsele aplicate inculpatelor durata reținerii și arestării
preventive:
- pentru inculpata
I.A., începând cu 02 decembrie 2011 și până la 18 ianuarie 2012;
- pentru inculpata
T.L.G., începând cu 02 decembrie 2011 și până la 16 martie 2012;
Conform art. 359
C. proc. pen., s-a atras atenția celor două inculpate asupra dispozițiilor art.
86
4
C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării
pedepsei.
Au fost menținute
celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de apel a reținut că apelurile declarate de inculpatele
I.A. și T.L.G. sunt fondate, dar numai cu privire la motivul care vizează greșita
individualizare a modalității de executare a pedepselor.
Examinând cauza
în raport cu motivele de apel, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de
art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de Apel a constatat că prima instanță,
judecând cauza conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 320
1
C. proc. pen., a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatelor
I.A. și T.L.G., iar încadrarea juridică a faptelor săvârșite de acestea a fost stabilită
în concordanță cu dispozițiile legale.
Totodată, a constatat
că prima instanță a efectuat o judicioasă individualizare a cuantumului pedepselor
aplicate celor două inculpate, fiind pe deplin respectate criteriile prevăzute de
art. 72 C. pen.
Având în vedere
gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite de cele două inculpate, modalitatea
în care au acționat (manifestând o deosebită insistență în încercarea de a influența
soluționarea unui dosar penal în care erau cercetate inclusiv pentru infracțiuni
de corupție), cuantumul important al sumei de bani pe care au promis-o și pe care
în parte au remis-o denunțătorului, natura și importanța relațiilor sociale lezate,
care privesc bunul mers al justiției, încrederea și prestigiul de care aceasta trebuie
să se bucure, instanța de apel a apreciat că nu se justifică reținerea în favoarea
acestora, drept circumstanțe atenuante judiciare, a unor aspecte cum ar fi conduita
bună avută anterior, lipsa antecedentelor penale sau conduita procesuală sinceră
și cooperantă.
Nici solicitarea
inculpatelor de a se reține în favoarea lor, drept circumstanță atenuantă judiciară,
conform art. 74 alin. (2) C. pen., conduita „provocatoare” și „contrară deontologiei
profesionale” a ofițerului de poliție L.D., nu poate fi primită favorabil, deoarece
din probele administrate în cauză rezultă că, în realitate, inculpatele sunt cele
care au făcut demersuri, (prin intermediul numitului D.V.) pentru a-l întâlni pe
ofițerul de poliție L.D. și că, încă de la prima întâlnire cu acesta, din data de
23 noiembrie 2011, inculpata I.A. i-a promis că „va plăti oricât, numai să fie bine”,
promisiune care a fost repetată în mod insistent în zilele următoare, când inculpatele
au și oferit denunțătorului o parte din suma de bani promisă.
Prin urmare, Curtea
de Apel a apreciat că sunt nefondate criticile formulate de către cele două inculpate
cu privire la individualizarea cuantumului pedepselor ce le-au fost aplicate, reținând
că pedepsele de câte 1 an închisoare sunt just dimensionate în raport cu criteriile
prevăzute de art. 72 C. pen., fiind apte să îndeplinească scopul și funcțiile prevăzute
de art. 52 C. pen.
Instanța de apel
a reținut că hotărârea primei instanțe este însă netemeinică în ceea ce privește
individualizarea modalității de executare a pedepselor aplicate celor două inculpate.
Având în vedere
lipsa antecedentelor penale, conduita bună avută anterior de cele două inculpate
(care rezultă din numeroasele înscrisuri „în circumstanțiere” pe care le-au depus
la dosarul cauzei), atitudinea procesuală sinceră și cooperantă, precum și faptul
că ambele inculpate au probleme de sănătate și au alte persoane în întreținere,
Curtea de Apel a apreciat că perioada arestului preventiv și pronunțarea condamnării
constituie pentru cele două inculpate un avertisment sever și că, chiar fără executarea
pedepsei, acestea nu vor mai săvârși alte infracțiuni.
Prin urmare, s-a
reținut că sunt îndeplinite în totalitate condițiile prevăzute de art. 86
1
C. pen., privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Împotriva deciziei
sus-menționate au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați și de
inculpatele I.A. și T.L.G.
Prin recursul
declarat de parchet, s-a solicitat casarea deciziei penale atacate și menținerea
sentinței penale a primei instanțe, ca legală și temeinică referitor la cuantumul
pedepselor și modalitatea de executare stabilită. Ca motiv de casare a fost invocat
temeiul art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., cu privire la greșita individualizare
a modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatelor, motivându-se că instanța
de apel nu a dat eficiență criteriilor art. 72 C. pen., aplicând pedepse care fac
ca scopul acestora să nu fie realizat. A solicitat să fie avute în vedere modalitatea
de săvârșire a faptelor, atitudinea ulterioară a inculpatelor și gravitatea infracțiunilor
reținute în sarcina acestora.
Prin recursurile
inculpatelor a fost invocat același caz de casare, solicitându-se reducerea pedepselor,
cu menținerea modalității de executare, respectiv a dispozițiilor art. 86
1
C. pen.
Examinând cauza
în raport cu motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursurile nu
sunt fondate, decizia instanței de apel fiind legală și temeinică.
Din examinarea
lucrărilor dosarului, rezultă că instanța de apel a individualizat în mod just pedepsele
aplicate inculpatelor I.A. și T.L.G., atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității
de executare a acestora, fără privare de libertate.
Critica Parchetului,
referitoare la greșita individualizare a modalității de executare a pedepselor aplicate
inculpatelor nu este întemeiată, iar solicitarea inculpatelor cu privire la reducerea
cuantumului pedepselor nu poate fi primită, pentru următoarele considerente:
În mod corect,
instanța de apel a avut în vedere la individualizarea pedepselor aplicate inculpatelor
criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., cărora Ie-a acordat eficiența cuvenită,
printre care și datelor care caracterizează persoana acestora, apreciind just că,
în raport de acestea, scopul pedepsei poate fi realizat chiar fără executarea efectivă
a pedepsei.
În cadrul operațiunii
de individualizare a pedepselor aplicate, instanțele au redus cuantumul pedepselor
în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege, ca urmare a recunoașterii de
vinovăție pentru infracțiunea de dare de mită, având în vedere și circumstanțele
personale ale inculpatelor.
Din actele dosarului
și înscrisurile depuse în circumstanțiere în fața instanței de recurs, rezultă,
într-adevăr, că ambele inculpate nu au antecedente penale, au avut un loc stabil
de muncă și o conduită bună anterior săvârșirii faptei, au situații familiale deosebite,
având în întreținere mai multe persoane, au avut o atitudine procesuală sinceră
și cooperantă, iar în prezent depun eforturi pentru a se reintegra social.
Sub acest aspect,
Înalta Curte constată că, deși datelor ce caracterizează pozitiv persoana inculpatelor
nu li s-a atribuit valoarea de circumstanțe atenuante judiciare, acestea au fost
avute în vedere la stabilirea cuantumului pedepselor pentru infracțiunea de corupție
reținută în sarcina lor, apreciindu-se în mod just că, raportat la durata detenției
preventive a acestora, de 3 luni și jumătate, ce reprezintă o treime din pedeapsa
aplicată, pedepsele aplicate constituie pentru cele două inculpate un avertisment
sever.
Drept urmare,
Înalta Curte constată că pedepsele au fost corect individualizate, apreciindu-se,
în mod corect, că exigențele art. 52 C. pen. pot fi realizate fără o executare efectivă
a pedepselor.
Examinând hotărârea
recurată și în raport de alte temeiuri care pot fi luate în considerare din oficiu
și constatând că nu există niciunul dintre acele temeiuri care impun casarea din
oficiu, urmează ca recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați
și de inculpatele I.A. și T.L.G. împotriva deciziei penale nr. 94/A din 25 aprilie
2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu
minori, să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea recurentelor la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați și de inculpatele
I.A. și T.L.G. împotriva deciziei penale nr. 94/A din 25 aprilie 2012 pronunțată
de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentele
inculpate la plata sumei de câte 375 RON cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de câte 75 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, azi, 18 octombrie 2012.