ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3255/2012

Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 402/F din 13 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București, din infracțiunea prev. de art. 174 - 176 lit. b) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 174 raportat la art. 175 lit. c) C. pen. raportat la art. 176 lit. b) C. pen. În temeiul dispozițiilor art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. c) C. pen. rap. la art. 176 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul I.N. la pedeapsa de 17 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) în condițiile dispozițiilor art 65 C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen., 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. În temeiul dispozițiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută starea de arest, iar conform dispozițiilor art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 16 octombrie 2011 la zi. În temeiul dispozițiilor art. 113 pct. 3 C. pen., a fost obligat inculpatul I.N. la tratament medical până la însănătoșire, ca măsură de siguranță. În temeiul dispozițiilor art. 1357 C. proc. civ., a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile după cum urmează, către părțile civile T.M. și C.A. câte 5.250 RON, daune materiale, și câte 10.000 RON, daune morale; C.C. suma de 12.000 RON, daune materiale, și 10.000 RON, daune morale.

În temeiul dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea unui cuțit cu mâner din material plastic de culoare alb-albastră și lama inscripționată "M.". A fost obligat inculpatul la 5.500 RON, cheltuieli judiciare statului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București, nr. 6268/P/2011 din 6 martie 2012, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul I.N., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 174 - 176 lit. b) C. pen. În actul de inculpare s-a reținut că inculpatul I.N. locuia împreună cu soția sa, victima I.I., în București, sector 4. În data de 15 octombrie 2011, de dimineață, inculpatul I.N.

a început să consume băuturi alcoolice pe care le procura de la un magazin situat pe aceeași stradă și unde vânzătoarea era martora C.C.A. Inculpatul a făcut mai multe deplasări la magazin. La întoarcere spre locuință, la una dintre deplasări, s-a întâlnit cu victima T.M., care și-a exprimat dorința de a merge în vizită la soția inculpatului. Victimele I.I. și T.M. au stat de vorbă pe canapeaua din sufragerie. La ultima întoarcere a inculpatului de la magazin, de unde cumpărase vin, soția sa, victima I.I., i-a reproșat că a consumat prea mult alcool. Pe fondul consumului excesiv de alcool și datorită reproșurilor adresate, inculpatul a luat de pe masă un cuțit și le-a atacat pe cele două victime cu numeroase lovituri în diverse zone ale corpului, deși acestea au încercat să se apere.

După comiterea faptei, inculpatul s-a deplasat la magazinul unde vânzătoare era martora C.C.A. și i-a spus acesteia să sune la 112 că a "omorât", a făcut crimă. Martora a constatat că inculpatul avea urme de sânge pe îmbrăcăminte și pe mâini în cantități semnificative și a sunat la 112. La domiciliul inculpatului s-a deplasat ambulanța, personalul medical a constatat decesul celor două victime pe canapeaua din sufragerie. În faza de urmărire penală s-au administrat următoarele probe: proces-verbal de cercetare la fața locului cu planșa foto anexă; constatări la fața locului ale medicului legist; plic ce conține impresiunile papilare ale victimelor I.I. și T.M.; adresă și copii ale rapoartelor de intervenții întocmite de personalul medical ce s-a deplasat cu ambulanța la adresa unde au fost găsite cele două victime; Proces-verbal din 15 octombrie 2011 întocmit de organele de poliție din cadrul D.G.P.M.B.

- Serviciul Omoruri; Proces-verbal din 15 octombrie 2011 întocmit de organele de poliție din cadrul Secției 14 Poliție - Biroul Ordine Publică; adresă și fișa de intervenție la eveniment întocmită de organele de poliție din cadrul Secției 14; Proces-verbal din 17 octombrie 2011 întocmit de organele de poliție din cadrul D.G.P.M.B. - Serviciul Omoruri cu prilejul efectuării autopsiei; constatări preliminare ale rapoartelor medico-legale de autopsie AA/2011 și BB/2011; procese-verbale de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscută, copii declarații olografe și copii acte de identitate; Raportul medico-legal de autopsie BB/2011 cu planșa foto anexă privind victima I.I.; Raportul medico-legal de autopsie AA/2011 cu planșa foto anexă privind victima T.M.; Raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică din 24 noiembrie 2011; Proces-verbal din 15 octombrie 2011 de constatare și ridicare de probe biologice prezente pe inculpatul I.N.

cu planșă foto anexă; Raportul de constatare tehnico-științifică din 29 februarie 2012; declarație martor C.C.A.; declarație martor P.C.; proces-verbal de transcriere a apelurilor de urgență înregistrate automat la numărul unic 112 cu CD anexă; declarație de constituire parte civilă T.M.; declarație de constituire parte civilă C.A.; declarație de constituire parte civilă C.C.; declarații inculpat I.N. și Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. CC/2011. În faza cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul I.N., care a recunoscut și regretat fapta comisă. Părțile vătămate T.M., C.A. și C.C. au formulat cereri de constituire ca părți civile. Instanța de fond a încuviințat și a audiat pentru părțile civile T.M.

și C.A., pe latura civilă, pe martorul S.M.. Din analiza materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut situația de fapt așa cum a fost prezentată în rechizitoriu cu următoarele precizări: Inculpatul I.N. obișnuia să consume zilnic alcool, și anume vin, uneori împreună cu soția sa, victima I.I. Pensia pe care o primea îi permitea să-și facă cumpărăturile pentru traiul de zi cu zi, însă existența alcoolului era prioritară. În data de 15 octombrie 2011, inculpatul, de dimineață, a început să consume vin, inițial împreună cu soția sa, victima I.I., făcând mai multe deplasări la magazinul de pe strada unde locuia, pentru a cumpăra alcool. Cu prilejul uneia din deplasări, la întoarcerea spre locuință, întâmplător, s-a întâlnit cu victima T.M., care i-a spus că dorește să discute cu soția sa, victima I.I., inculpatul fiind de acord.

Victimele au stat de vorbă în sufragerie, pe canapea, timp în care inculpatul a consumat alcool, oferindu-le și acestora. Către seară, în jurul orelor 18:30, inculpatul s-a deplasat iar la magazin pentru a se aproviziona cu vin, pentru a avea și a doua zi. Ajuns acasă (se afla deja în stare de ebrietate, așa cum rezultă din declarația martorului P.C.), cu vinul cumpărat, după ce a pus cumpărăturile pe masa din bucătărie, a intrat în cameră unde erau cele două femei. În fața instanței de fond, inculpatul a declarat că victima I.I. a început să-i vorbească urât, l-a zgâriat și l-a mușcat de mână. În faza de urmărire penală inculpatul a declarat că i s-a părut "că victima I.I. a început să-l tragă de mână și că l-a mușcat" de mâna dreaptă.

În ambele variante, inculpatul s-a simțit atacat, iar pe victima T.M. a văzut-o ca fiind bărbat, amantul soției sale, fiindcă avea vedenii, iar privirea o avea înnegurată. Această susținere a inculpatului cu privire la starea sa psihică la momentul săvârșirii faptei este explicată prin concluziile Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. CC/2011 din 14 decembrie 2011 efectuat la I.N.M.L. "Mina Minovici" la solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București. În urma examinării, comisia a concluzionat că inculpatul I.N. "prezintă tulburare organică de personalitate fond toxic etilic, dependență la alcool. La data de 15 octombrie 2011, a avut discernământul diminuat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

Comisia recomandă aplicarea măsurii medicale prevăzute de art. 113 C. pen.". Fiind în această stare psihică, pe fondul stării de ebrietate în condițiile consumului de alcool, inculpatul a luat un cuțit, nu știe de unde, și a început să lovească ambele victime la întâmplare, fără a gândi sau controla acțiunile. Când și-a revenit a mers la magazinul unde martora C.C.A. era vânzătoare și de unde cumpăra vin, având mâinile și hainele pline de sânge, spunându-i să sune la 112. Medicii ambulanței au constatat decesul celor două victime. În urma autopsiei efectuate sub nr. DD/2011 eliberat de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici", s-a concluzionat că moartea lui T.M. de 80 de ani a fost violentă, datorită hemoragiei externe produse de leziunile traumatice - plăgi tăiate la nivelul gâtului cu secționarea arterei carotide comune stângi și alte plăgi produse prin tăiere cu un corp tăietor-înțepător, în același context traumatic.

În urma autopsiei efectuate sub nr. BB/2011 din data de 29 februarie 2012 de I.N.M.L. "Mina Minovici", s-a concluzionat "că moartea numitei I.I. a fost violentă. S-a datorat hemoragiei interne și externe consecutive unei plăgi înjunghiate subclaviculară stânga cu secțiunea arterei carotide comune stângi și alte plăgi tăiate, produse prin lovire cu corp tăietor/înțepător - tip cuțit sau similar; între aceasta și cauza medicală a decesului existând legătură de cauzalitate directă necondiționată". În ambele cazuri, între cauza medicală a decesului și decesul victimelor există legătură de cauzalitate directă, iar moartea poate data din 15 octombrie 2011. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică din 24 noiembrie 2011 efectuat la cererea organelor de urmărire penală, s-a constatat că obiectele de vestimentație ale victimelor puse la dispoziție prezintă urme create de un instrument înțepător-tăietor.

Inculpatul I.N. a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei. Declarația de recunoaștere a săvârșirii faptei de către inculpat se întregește cu probele existente la dosar prezentate și cu declarațiile martorilor C.C.A. și P.C., pentru care instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 327 pct. 3 C. proc. pen. În urma analizării probelor aflate la dosarul cauzei, instanța de fond a concluzionat că fapta există, că aceasta a fost săvârșită de inculpat și că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de dispozițiile art. 174 C. pen. (omorul) raportat la art. 175 lit. c) C. pen. (asupra soțului) raportat la art. 176 lit. b) C. pen. (asupra a două sau mai multe persoane), motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc.

pen., a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de reprezentantul Ministerului Public din art. 174 - 176 lit. b) C. pen., în art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. c) C. pen., raportat la art. 176 lit. b) C. pen., texte în baza cărora a fost condamnat inculpatul la pedeapsa privativă de libertate. În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului în raport de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite prev. de art. 72 C. pen., a fost lezată valoarea cea mai de preț apărată de legea penală, și anume viața, omorul s-a săvârșit asupra soției și asupra a două persoane, dar și de persoana inculpatului - persoană în vârstă, care la data săvârșirii faptei, așa cum a concluzionat și raportul de expertiză psihiatrică menționat, a avut discernământul diminuat.

La recomandarea comisiei medicale, instanța de fond a dispus obligarea inculpatului la tratament medical ca măsură de siguranță (art 113 pct. 3 C. pen.) până la însănătoșire pentru că prezintă pericol de a săvârși din nou aceleași fapte, în condițiile dependenței de alcool. Pedeapsa principală a închisorii a fost însoțită și de aplicarea pedepsei complementare, după executarea pedepsei principale și de pedepsele accesorii pe durata executării pedepsei principale. În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța de fond a avut în vedere natura faptei săvârșite, ansamblul probator ducând la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.

Nu i s-a interzis inculpatului dreptul de a alege, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului reflectate în hotărârile date în multiple cauze, ca de exemplu: Hirst c/Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Sabou și Pârcălab c/României. A fost menținută starea de arest a inculpatului, iar conform disp. art. 88 C. pen., s-a computat prevenția de la 16 octombrie 2011 la zi. Prin fapta săvârșită inculpatul a creat suferințe morale persoanelor apropiate victimelor și cheltuieli materiale efectuate de acestea cu serviciile funerare, parastase și toate taxele inerente unor asemenea evenimente, motiv pentru care instanța de fond a admis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile și daune morale către părțile civile, fiind dovedite pretențiile acestora, așa cum au fost formulate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul I.N., criticând-o ca fiind netemeinică, motivând că pedeapsa aplicată este prea mare în raport de circumstanțele sale personale, are o tulburare organică de personalitate și are discernământul scăzut, iar la data comiterii faptei se afla sub influența băuturilor alcoolice și a solicitat reducerea cuantumului pedepsei. Curtea, examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosar în raport de critica formulată, dar și din oficiu conform dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., a constatat nefondat apelul, reținând că instanța de fond a manifestat rol activ în cauză pentru aflarea adevărului, a stabilit corect situația de fapt, a făcut o legală încadrare juridică a faptei comise de inculpat și a reținut în mod judicios vinovăția acestuia în concordanță cu probele administrate.

În aceste condiții, în mod legal s-a dispus condamnarea inculpatului, iar la stabilirea pedepsei aplicate s-au avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., inclusiv și persoana acestuia și față de starea de sănătate a acestuia și la recunoașterea comisiei medicale, în mod legal s-a luat și măsura de siguranță de obligare la tratament medical. Starea de sănătate a inculpatului la momentul comiterii faptei nu justifică însă reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia și care a fost corect stabilit în raport de natura și circumstanțele reale în care acesta a săvârșit infracțiunea și gradul ridicat de pericol social al acesteia, concretizat prin suprimarea vieții unui om.

Prin Decizia penală nr. 226/A din 27 iulie 2012, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul I.N. împotriva Sentinței penale nr. 402 din 13 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală. Împotriva Deciziei penale nr. 226/A din 27 iulie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a declarat recurs inculpatul I.N., criticând decizia pronunțată în apel pentru greșita individualizare judiciară a pedepsei, invocând dispozițiile art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., invocând, de asemenea, afecțiunile medicale cu care a fost diagnosticat inculpatul. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 7021/3/2012.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând motivul de recurs invocat, cât și din oficiu, ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., constată că instanța de apel și instanța de fond au reținut în mod corect situația de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a ansamblului probator administrat în cauză, dând faptei comise încadrarea juridică corespunzătoare, precum și o corectă individualizare a pedepsei.

La individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului, instanța de fond a luat în considerare criteriile generale de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen., dar și că a fost lezată valoarea cea mai de preț apărată de legea penală, și anume viața, omorul săvârșindu-se asupra soției și asupra a două persoane, dar în egală măsură s-a ținut cont și de persoana inculpatului - persoană în vârstă, care la data săvârșirii faptei, așa cum a concluzionat și raportul de expertiză psihiatrică menționat, a avut discernământul diminuat, aplicând o pedeapsă rezultantă de 17 ani închisoare, pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de textul incriminator, pedeapsă care a fost menținută și de instanța de apel, astfel că nu se impune coborârea pedepsei într-un cuantum mai redus față de textul incriminator.

În mod corect s-a ținut cont de ambele instanțe și de pericolul social al faptei săvârșite de persoana inculpatului și de împrejurările comiterii faptei, respectiv că în data de 15 octombrie 2011 inculpatul I.N. a aplicat mai multe lovituri de cuțit victimelor T.M. și I.I. (soția inculpatului), lovituri ce au condus la decesul acestora. Înalta Curte constată că nu se impune a se acorda o eficiență mai mare dispozițiilor generale de reindividualizare, aceste criterii fiind reținute de instanța de apel și instanța de fond la individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte constată că ambele instanțe au examinat, în mod judicios, aplicarea criteriilor obiective ce caracterizează procesul de individualizare judiciară, concretizat în modul de stabilire a pedepsei de 17 ani închisoare reținute în sarcina inculpatului, evidențiind faptul că dincolo de pericolul social generic al infracțiunii săvârșite, în mod concret acesta s-a accentuat ca urmare a împrejurărilor în care a fost săvârșită, respectiv faptele inculpatului conducând la decesul celor două victime, dintre care una fiind soția acestuia, astfel că o nouă cenzură cu privire la individualizarea pedepsei nu se mai impune.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte nu poate avea în vedere criticile formulate în recurs de către inculpat, invocând afecțiunile de sănătate de care suferă inculpatul, chiar dacă starea inculpatului în momentul săvârșirii faptei a fost caracterizată prin raportul de expertiză în sensul că inculpatul a avut discernământul diminuat, deoarece starea de sănătate nu poate contribui la reducerea pedepsei într-un cuantum mai redus. Astfel, Înalta Curte constată că, întrucât în cauză pedeapsa aplicată reflectă respectarea principiului proporționalității între gravitatea faptelor comise și profilul sociomoral și de personalitate al inculpatului, nu se justifică reducerea pedepsei reținute deja în sarcina inculpatului, pedeapsă orientată spre minimul special al pedepsei stabilit de textul incriminator.

În baza art. 385 15 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul declarat de inculpatul I.N. împotriva Deciziei penale nr. 226/A din 27 iulie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 16 octombrie 2011 la 11 octombrie 2012. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul I.N. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului prezentei hotărâri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.N. împotriva Deciziei penale nr. 226/A din 27 iulie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 16 octombrie 2011 la 11 octombrie 2012. Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 11 octombrie 2012. Procesat de GGC - AZ