ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3255/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3255/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 402/F din 13 iunie

2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost admisă

cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Ministerul Public -

Parchetul de pe lângă Tribunalul București, din infracțiunea prev. de art. 174

- 176 lit. b) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 174 raportat la art. 175

lit. c) C. pen. raportat la art. 176 lit. b) C. pen.

În temeiul

dispozițiilor art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. c) C. pen. rap. la

art. 176 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul I.N. la pedeapsa de 17

ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a lit. b) în condițiile dispozițiilor art 65 C. pen.

S-a făcut aplicarea

art. 71 C. pen., 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. În temeiul

dispozițiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută starea de

arest, iar conform dispozițiilor art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa

aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 16 octombrie 2011 la

zi.

În temeiul

dispozițiilor art. 113 pct. 3 C. pen., a fost obligat inculpatul I.N. la

tratament medical până la însănătoșire, ca măsură de siguranță.

În temeiul

dispozițiilor art. 1357 C. proc. civ., a fost obligat inculpatul la despăgubiri

civile după cum urmează, către părțile civile T.M. și C.A. câte 5.250 RON,

daune materiale, și câte 10.000 RON, daune morale; C.C. suma de 12.000 RON,

daune materiale, și 10.000 RON, daune morale.

În temeiul

dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea unui cuțit cu

mâner din material plastic de culoare alb-albastră și lama inscripționată

"M.". A fost obligat inculpatul la 5.500 RON, cheltuieli judiciare

statului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că

prin Rechizitoriul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul

București, nr. 6268/P/2011 din 6 martie 2012, a fost trimis în judecată, în

stare de arest preventiv, inculpatul I.N., pentru săvârșirea infracțiunii prev.

de art. 174 - 176 lit. b) C. pen.

În actul de inculpare

s-a reținut că inculpatul I.N. locuia împreună cu soția sa, victima I.I., în

București, sector 4.

În data de 15

octombrie 2011, de dimineață, inculpatul I.N. a început să consume băuturi

alcoolice pe care le procura de la un magazin situat pe aceeași stradă și unde

vânzătoarea era martora C.C.A. Inculpatul a făcut mai multe deplasări la

magazin. La întoarcere spre locuință, la una dintre deplasări, s-a întâlnit cu

victima T.M., care și-a exprimat dorința de a merge în vizită la soția

inculpatului. Victimele I.I. și T.M. au stat de vorbă pe canapeaua din

sufragerie. La ultima întoarcere a inculpatului de la magazin, de unde

cumpărase vin, soția sa, victima I.I., i-a reproșat că a consumat prea mult

alcool.

Pe fondul consumului

excesiv de alcool și datorită reproșurilor adresate, inculpatul a luat de pe

masă un cuțit și le-a atacat pe cele două victime cu numeroase lovituri în

diverse zone ale corpului, deși acestea au încercat să se apere.

După comiterea

faptei, inculpatul s-a deplasat la magazinul unde vânzătoare era martora C.C.A.

și i-a spus acesteia să sune la 112 că a "omorât", a făcut crimă.

Martora a constatat că inculpatul avea urme de sânge pe îmbrăcăminte și pe

mâini în cantități semnificative și a sunat la 112. La domiciliul inculpatului

s-a deplasat ambulanța, personalul medical a constatat decesul celor două

victime pe canapeaua din sufragerie.

În faza de urmărire

penală s-au administrat următoarele probe: proces-verbal de cercetare la fața

locului cu planșa foto anexă; constatări la fața locului ale medicului legist;

plic ce conține impresiunile papilare ale victimelor I.I. și T.M.; adresă și

copii ale rapoartelor de intervenții întocmite de personalul medical ce s-a

deplasat cu ambulanța la adresa unde au fost găsite cele două victime;

Proces-verbal din 15 octombrie 2011 întocmit de organele de poliție din cadrul

D.G.P.M.B. - Serviciul Omoruri; Proces-verbal din 15 octombrie 2011 întocmit de

organele de poliție din cadrul Secției 14 Poliție - Biroul Ordine Publică;

adresă și fișa de intervenție la eveniment întocmită de organele de poliție din

cadrul Secției 14; Proces-verbal din 17 octombrie 2011 întocmit de organele de

poliție din cadrul D.G.P.M.B. - Serviciul Omoruri cu prilejul efectuării

autopsiei; constatări preliminare ale rapoartelor medico-legale de autopsie

AA/2011 și BB/2011; procese-verbale de identificare a cadavrelor cu identitate

necunoscută, copii declarații olografe și copii acte de identitate; Raportul

medico-legal de autopsie BB/2011 cu planșa foto anexă privind victima I.I.;

Raportul medico-legal de autopsie AA/2011 cu planșa foto anexă privind victima

T.M.; Raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică din 24

noiembrie 2011; Proces-verbal din 15 octombrie 2011 de constatare și ridicare

de probe biologice prezente pe inculpatul I.N. cu planșă foto anexă; Raportul

de constatare tehnico-științifică din 29 februarie 2012; declarație martor

C.C.A.; declarație martor P.C.; proces-verbal de transcriere a apelurilor de

urgență înregistrate automat la numărul unic 112 cu CD anexă; declarație de

constituire parte civilă T.M.; declarație de constituire parte civilă C.A.;

declarație de constituire parte civilă C.C.; declarații inculpat I.N. și

Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. CC/2011.

În faza cercetării

judecătorești a fost audiat inculpatul I.N., care a recunoscut și regretat

fapta comisă.

Părțile vătămate

T.M., C.A. și C.C. au formulat cereri de constituire ca părți civile.

Instanța de fond a

încuviințat și a audiat pentru părțile civile T.M. și C.A., pe latura civilă,

pe martorul S.M..

Din analiza

materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut situația

de fapt așa cum a fost prezentată în rechizitoriu cu următoarele precizări:

Inculpatul I.N.

obișnuia să consume zilnic alcool, și anume vin, uneori împreună cu soția sa,

victima I.I. Pensia pe care o primea îi permitea să-și facă cumpărăturile

pentru traiul de zi cu zi, însă existența alcoolului era prioritară.

În data de 15

octombrie 2011, inculpatul, de dimineață, a început să consume vin, inițial

împreună cu soția sa, victima I.I., făcând mai multe deplasări la magazinul de

pe strada unde locuia, pentru a cumpăra alcool. Cu prilejul uneia din

deplasări, la întoarcerea spre locuință, întâmplător, s-a întâlnit cu victima

T.M., care i-a spus că dorește să discute cu soția sa, victima I.I., inculpatul

fiind de acord. Victimele au stat de vorbă în sufragerie, pe canapea, timp în

care inculpatul a consumat alcool, oferindu-le și acestora. Către seară, în

jurul orelor 18:30, inculpatul s-a deplasat iar la magazin pentru a se aproviziona

cu vin, pentru a avea și a doua zi. Ajuns acasă (se afla deja în stare de

ebrietate, așa cum rezultă din declarația martorului P.C.), cu vinul cumpărat,

după ce a pus cumpărăturile pe masa din bucătărie, a intrat în cameră unde erau

cele două femei.

În fața instanței de

fond, inculpatul a declarat că victima I.I. a început să-i vorbească urât, l-a

zgâriat și l-a mușcat de mână. În faza de urmărire penală inculpatul a declarat

că i s-a părut "că victima I.I. a început să-l tragă de mână și că l-a mușcat"

de mâna dreaptă. În ambele variante, inculpatul s-a simțit atacat, iar pe

victima T.M. a văzut-o ca fiind bărbat, amantul soției sale, fiindcă avea

vedenii, iar privirea o avea înnegurată.

Această susținere a

inculpatului cu privire la starea sa psihică la momentul săvârșirii faptei este

explicată prin concluziile Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică

nr. CC/2011 din 14 decembrie 2011 efectuat la I.N.M.L. "Mina

Minovici" la solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

În urma examinării,

comisia a concluzionat că inculpatul I.N. "prezintă tulburare organică de

personalitate fond toxic etilic, dependență la alcool. La data de 15 octombrie

2011, a avut discernământul diminuat în raport cu fapta pentru care este

cercetat. Comisia recomandă aplicarea măsurii medicale prevăzute de art. 113 C.

pen.".

Fiind în această

stare psihică, pe fondul stării de ebrietate în condițiile consumului de

alcool, inculpatul a luat un cuțit, nu știe de unde, și a început să lovească

ambele victime la întâmplare, fără a gândi sau controla acțiunile. Când și-a

revenit a mers la magazinul unde martora C.C.A. era vânzătoare și de unde

cumpăra vin, având mâinile și hainele pline de sânge, spunându-i să sune la

În urma autopsiei

efectuate sub nr. DD/2011 eliberat de Institutul Național de Medicină Legală

"Mina Minovici", s-a concluzionat că moartea lui T.M. de 80 de ani a

fost violentă, datorită hemoragiei externe produse de leziunile traumatice -

plăgi tăiate la nivelul gâtului cu secționarea arterei carotide comune stângi

și alte plăgi produse prin tăiere cu un corp tăietor-înțepător, în același

context traumatic.

În urma autopsiei

efectuate sub nr. BB/2011 din data de 29 februarie 2012 de I.N.M.L. "Mina

Minovici", s-a concluzionat "că moartea numitei I.I. a fost violentă.

S-a datorat hemoragiei interne și externe consecutive unei plăgi înjunghiate

subclaviculară stânga cu secțiunea arterei carotide comune stângi și alte plăgi

tăiate, produse prin lovire cu corp tăietor/înțepător - tip cuțit sau similar;

între aceasta și cauza medicală a decesului existând legătură de cauzalitate

directă necondiționată".

În ambele cazuri,

între cauza medicală a decesului și decesul victimelor există legătură de cauzalitate

directă, iar moartea poate data din 15 octombrie 2011.

Prin Raportul de

constatare tehnico-științifică din 24 noiembrie 2011 efectuat la cererea

organelor de urmărire penală, s-a constatat că obiectele de vestimentație ale

victimelor puse la dispoziție prezintă urme create de un instrument

înțepător-tăietor. Inculpatul I.N. a recunoscut și a regretat săvârșirea

faptei. Declarația de recunoaștere a săvârșirii faptei de către inculpat se

întregește cu probele existente la dosar prezentate și cu declarațiile

martorilor C.C.A. și P.C., pentru care instanța de fond a făcut aplicarea

dispozițiilor art. 327 pct. 3 C. proc. pen.

În urma analizării

probelor aflate la dosarul cauzei, instanța de fond a concluzionat că fapta

există, că aceasta a fost săvârșită de inculpat și că sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii prev. de dispozițiile art. 174 C. pen. (omorul)

raportat la art. 175 lit. c) C. pen. (asupra soțului) raportat la art. 176 lit.

b) C. pen. (asupra a două sau mai multe persoane), motiv pentru care, în

temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., a fost admisă cererea de

schimbare a încadrării juridice formulate de reprezentantul Ministerului Public

din art. 174 - 176 lit. b) C. pen., în art. 174 C. pen. raportat la art. 175

lit. c) C. pen., raportat la art. 176 lit. b) C. pen., texte în baza cărora a

fost condamnat inculpatul la pedeapsa privativă de libertate. În ceea ce

privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului în raport

de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite prev. de art. 72 C.

pen., a fost lezată valoarea cea mai de preț apărată de legea penală, și anume

viața, omorul s-a săvârșit asupra soției și asupra a două persoane, dar și de

persoana inculpatului - persoană în vârstă, care la data săvârșirii faptei, așa

cum a concluzionat și raportul de expertiză psihiatrică menționat, a avut

discernământul diminuat.

La recomandarea

comisiei medicale, instanța de fond a dispus obligarea inculpatului la

tratament medical ca măsură de siguranță (art 113 pct. 3 C. pen.) până la

însănătoșire pentru că prezintă pericol de a săvârși din nou aceleași fapte, în

condițiile dependenței de alcool.

Pedeapsa principală a

închisorii a fost însoțită și de aplicarea pedepsei complementare, după

executarea pedepsei principale și de pedepsele accesorii pe durata executării

pedepsei principale.

În ceea ce privește

pedeapsa accesorie, instanța de fond a avut în vedere natura faptei săvârșite,

ansamblul probator ducând la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea

drepturilor de natură electorală, respectiv dreptul de a fi ales în

autoritățile publice sau în funcții elective publice sau dreptul de a ocupa o

funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul

acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei. Nu i s-a interzis

inculpatului dreptul de a alege, având în vedere exigențele Curții Europene a

Drepturilor Omului reflectate în hotărârile date în multiple cauze, ca de

exemplu: Hirst c/Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Sabou și

Pârcălab c/României.

A fost menținută

starea de arest a inculpatului, iar conform disp. art. 88 C. pen., s-a computat

prevenția de la 16 octombrie 2011 la zi.

Prin fapta săvârșită

inculpatul a creat suferințe morale persoanelor apropiate victimelor și

cheltuieli materiale efectuate de acestea cu serviciile funerare, parastase și

toate taxele inerente unor asemenea evenimente, motiv pentru care instanța de

fond a admis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile

și daune morale către părțile civile, fiind dovedite pretențiile acestora, așa

cum au fost formulate.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat apel inculpatul I.N., criticând-o ca fiind netemeinică,

motivând că pedeapsa aplicată este prea mare în raport de circumstanțele sale

personale, are o tulburare organică de personalitate și are discernământul

scăzut, iar la data comiterii faptei se afla sub influența băuturilor alcoolice

și a solicitat reducerea cuantumului pedepsei.

Curtea, examinând

hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosar în raport de critica

formulată, dar și din oficiu conform dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc.

pen., a constatat nefondat apelul, reținând că instanța de fond a manifestat

rol activ în cauză pentru aflarea adevărului, a stabilit corect situația de

fapt, a făcut o legală încadrare juridică a faptei comise de inculpat și a

reținut în mod judicios vinovăția acestuia în concordanță cu probele

administrate.

În aceste condiții,

în mod legal s-a dispus condamnarea inculpatului, iar la stabilirea pedepsei

aplicate s-au avut în vedere toate criteriile generale de individualizare

prevăzute de art. 72 C. pen., inclusiv și persoana acestuia și față de starea

de sănătate a acestuia și la recunoașterea comisiei medicale, în mod legal s-a

luat și măsura de siguranță de obligare la tratament medical.

Starea de sănătate a

inculpatului la momentul comiterii faptei nu justifică însă reducerea

cuantumului pedepsei aplicate acestuia și care a fost corect stabilit în raport

de natura și circumstanțele reale în care acesta a săvârșit infracțiunea și

gradul ridicat de pericol social al acesteia, concretizat prin suprimarea

vieții unui om.

Prin Decizia penală

nr. 226/A din 27 iulie 2012, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a

respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul I.N. împotriva Sentinței

penale nr. 402 din 13 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a

II-a penală.

Împotriva Deciziei

penale nr. 226/A din 27 iulie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a

penală, a declarat recurs inculpatul I.N., criticând decizia pronunțată în apel

pentru greșita individualizare judiciară a pedepsei, invocând dispozițiile art.

385

9

pct. 14 C. proc. pen., invocând, de asemenea, afecțiunile

medicale cu care a fost diagnosticat inculpatul.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 7021/3/2012.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, examinând motivul de recurs invocat, cât și din oficiu,

ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385

6

alin. (3) C. proc.

pen., constată că instanța de apel și instanța de fond au reținut în mod corect

situația de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului, pe baza unei juste

aprecieri a ansamblului probator administrat în cauză, dând faptei comise încadrarea

juridică corespunzătoare, precum și o corectă individualizare a pedepsei.

La individualizarea

pedepsei stabilite în sarcina inculpatului, instanța de fond a luat în

considerare criteriile generale de individualizare prevăzute de dispozițiile

art. 72 C. pen., dar și că a fost lezată valoarea cea mai de preț apărată de

legea penală, și anume viața, omorul săvârșindu-se asupra soției și asupra a

două persoane, dar în egală măsură s-a ținut cont și de persoana inculpatului -

persoană în vârstă, care la data săvârșirii faptei, așa cum a concluzionat și

raportul de expertiză psihiatrică menționat, a avut discernământul diminuat,

aplicând o pedeapsă rezultantă de 17 ani închisoare, pedeapsă orientată spre

minimul special prevăzut de textul incriminator, pedeapsă care a fost menținută

și de instanța de apel, astfel că nu se impune coborârea pedepsei într-un

cuantum mai redus față de textul incriminator.

În mod corect s-a

ținut cont de ambele instanțe și de pericolul social al faptei săvârșite de

persoana inculpatului și de împrejurările comiterii faptei, respectiv că în

data de 15 octombrie 2011 inculpatul I.N. a aplicat mai multe lovituri de cuțit

victimelor T.M. și I.I. (soția inculpatului), lovituri ce au condus la decesul

acestora.

Înalta Curte constată

că nu se impune a se acorda o eficiență mai mare dispozițiilor generale de

reindividualizare, aceste criterii fiind reținute de instanța de apel și

instanța de fond la individualizarea pedepsei stabilite în sarcina

inculpatului.

Pentru toate aceste

considerente, Înalta Curte constată că ambele instanțe au examinat, în mod

judicios, aplicarea criteriilor obiective ce caracterizează procesul de

individualizare judiciară, concretizat în modul de stabilire a pedepsei de 17

ani închisoare reținute în sarcina inculpatului, evidențiind faptul că dincolo

de pericolul social generic al infracțiunii săvârșite, în mod concret acesta

s-a accentuat ca urmare a împrejurărilor în care a fost săvârșită, respectiv

faptele inculpatului conducând la decesul celor două victime, dintre care una

fiind soția acestuia, astfel că o nouă cenzură cu privire la individualizarea

pedepsei nu se mai impune.

În raport cu cele

menționate, Înalta Curte nu poate avea în vedere criticile formulate în recurs

de către inculpat, invocând afecțiunile de sănătate de care suferă inculpatul,

chiar dacă starea inculpatului în momentul săvârșirii faptei a fost

caracterizată prin raportul de expertiză în sensul că inculpatul a avut

discernământul diminuat, deoarece starea de sănătate nu poate contribui la reducerea

pedepsei într-un cuantum mai redus.

Astfel, Înalta Curte

constată că, întrucât în cauză pedeapsa aplicată reflectă respectarea

principiului proporționalității între gravitatea faptelor comise și profilul

sociomoral și de personalitate al inculpatului, nu se justifică reducerea

pedepsei reținute deja în sarcina inculpatului, pedeapsă orientată spre minimul

special al pedepsei stabilit de textul incriminator.

În baza art. 385

15

alin. (1) lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul declarat de

inculpatul I.N. împotriva Deciziei penale nr. 226/A din 27 iulie 2012 a Curții

de Apel București, secția a II-a penală.

Va deduce din

pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 16 octombrie 2011 la 11

octombrie 2012.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen., inculpatul I.N. va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat, conform dispozitivului prezentei hotărâri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul I.N. împotriva Deciziei penale nr.

226/A din 27 iulie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa

aplicată durata arestării preventive de la 16 octombrie 2011 la 11 octombrie

2012.

Obligă

recurentul-inculpat la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi, 11 octombrie 2012.

Procesat

de GGC - AZ