ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3084/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3084/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra contestației la executare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

sentința penală nr. 528 din 26 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul București,

secția I penală, în Dosarul nr. 311/3/2012,

s-au hotărât următoarele:

În baza art. 334 C. proc. pen., a fost

schimbată încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpatul S.I. din art. 197

alin. (1)-(3) cu aplic. art. 41 alin. (2) (2 acte materiale) și art. 198 alin.

(1) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) - victimă A.A., în art.

198 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. C. pen. (4 acte materiale - victimă A.A.);

din art. 198 alin. (1)-(3) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (6 infracțiuni -

victime N.M.M. - 5 acte materiale, A.M.V. - 7 acte materiale, P.A. - 2 acte materiale,

I.G.A. - 7 acte materiale, P.A.P. - 2 acte materiale și I.A.M. - 4 acte materiale)

în art. 198 alin. (1) și (3) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (2 infracțiuni,

victime A.M.V. - 7 acte materiale și I.G.A. - 7 acte materiale), art. 198 alin.

(1) și (3) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (o infracțiune, victimă N.M.M. -

5 acte materiale), art. 198 alin. (1) și (3) cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. (o infracțiune, victimă I.A.M. - 4 acte materiale), art. 198 alin. (1) și (3)

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (2 infracțiuni, victime P.A.P. - 2 acte materiale

și P.A. - 2 acte materiale) și art. 198 alin. (1) și (3) C. pen. (2 infracțiuni,

victime P.I.S. și O.L.V.); din art. 198 alin. (1)-(3) cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen. (o infracțiune, victimă F.L.I. - 2 acte materiale) în art. 198

alin. (1) și (3) și art. 20 rap. la art. 198 alin. (1) și (3) C. pen. și din art.

20 rap. la art. 198 alin. (1) - (3) C. pen. (o infracțiune - victimă A.R.Ș.) în

art. 20 rap. la art. 198 alin. (1) și (3) C. pen. (o infracțiune - victimă A.R.Ș.).

A fost condamnat inculpatul S.I., necunoscut

cu antecedente penale la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 198 alin. (1) și (3) cu aplic. art. 41 alin. (2)

C. pen. (2 infracțiuni, victime A.M.V. - 7 acte materiale și I.G.A. - 7 acte materiale);

- 4 ani și 10 luni închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 198 alin. (1) și (3) cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen. (o infracțiune, victimă N.M.M. - 5 acte materiale);

- 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 198 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

(o infracțiune, victimă A.A. - 4 acte materiale);

- 4 ani și 9 luni închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 198 alin. (1) și (3) cu aplic. art. 41 alin. (2)

C. pen. (o infracțiune, victimă I.A.M. - 4 acte materiale);

- 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b), pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 198 alin. (1) și (3) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (2 infracțiuni,

victime P.A.P. - 2 acte materiale și P.A. - 2 acte materiale);

- de câte 4 ani și 2 luni închisoare și

2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.

pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 198 alin. (1) și (3) C.

pen. (2 infracțiuni, victime P.I.S. și O.L.V.);

- 2 pedepse de câte 2 ani și 1 lună închisoare

și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.

pen. pentru tentativă la infracțiunea prevăzută de art. 20 rap. la art. 198

alin. (1) și (3) C. pen. (2 infracțiuni, victime F.L.I. și A.R.Ș.).

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34

lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, dispunându-se

ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare și 3

ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.,

pe care a sporit-o 1 an, inculpatul având de executat, în final 6 ani închisoare

și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.

pen.

A făcut aplic. art. 71 și art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a computat prevenția

inculpatului de la 15 iulie 2011 până la 26 iunie 2013.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen.

a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la

art. 10 lit. a) C. proc.  pen. a achitat pe inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii

prev. de art. 198 alin. (1) și (3) C. pen. (victimă F.L.I.).

A respins cererea reprezentantului Ministerului

Public privind obligarea inculpatului la plata de daune morale către victimele infracțiunilor

deduse judecății.

A luat act că părțile vătămate A.M.V. și

P.I.S. nu s-au constituit părți civile în cauză.

A dispus restituirea către inculpat a bunurilor

ridicate de la domiciliul acestuia cu ocazia efectuării percheziției domiciliare

menționate în procesul-verbal din 14 iulie 2011, respectiv: două telefoane marca

N., un telefon marca S., un telefon marca Sa., un aparat foto marca So., trei agende

cu înscrisuri, patru plicuri L. cu înscrisuri și șase plicuri cu înscrisuri.

În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat

pe inculpat să plătească suma de 30.000 RON cheltuieli judiciare către stat din

care suma de 200 RON reprezentând onorariu avocat oficiu s-a avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Examinând și coroborând materialul probator

administrat, atât în faza de cercetare penală, cât și în faza de cercetare judecătorească,

tribunalul a reținut următoarele:

inculpatul, în timp ce se afla în incinta

unei toalete a Hotelului H., situat în București, a încercat să întrețină acte sexuale

cu minorii F.L.I. și A.R.Ș. (care nu aveau împlinită vârsta de 15 ani), cărora le-a

promis că le va da câte 200 de euro.

Vinovăția inculpatului a fost probată cu

certitudine cu declarațiile constante ale celor doi minori, care se coroborează

cu declarațiile martorilor T.L. și O.T.P. și cu mențiunile din procesele-verbale

întocmite de organele de cercetare penală cu ocazia consemnării declarațiilor minorilor,

imediat după comiterea faptelor și efectuării de conduceri în teren și percheziției

corporale a inculpatului.

Astfel, din declarațiile minorului F.L.I.,

a rezultat că în vara anului 2008, posibil în cursul lunii iunie a aflat de la un

prieten numărul de telefon aparținând unei persoane care își exprimase dorința de

a fi „sclav sexual" în schimbul sumei de 200 euro, persoană pe care a contactat-o

(aceasta prezentându-se „T." - inculpatul din prezenta cauză), cu care s-a

întâlnit în București, de unde s-au deplasat la Hotelul H., unde acesta i-a promis

suma de 200 euro dacă acceptă să întrețină cu ele relații sexuale orale, lucru care

a fost de acord, relațiile sexuale consumându-se în incinta unei toalete a hotelului

situată la etajul 1, minorul fiind „activul".

Din aceleași declarații a rezultat, de

asemenea, că după consumarea actului sexual, inculpatul a rămas în toaletă, promițându-i

că va veni să-i aducă suma de bani promisă, solicitându-i să meargă la ușa de acces

folosită pentru a intra în hotel, aici așteptându-l aproximativ 30-40 de minute,

fără ca acesta să mai vină, după care l-a contactat telefonic, iar pentru că nu

a răspuns, a realizat că a fost păcălit și i-a transmis un mesaj.

Din aceleași declarații a mai rezultat

că, la data de 08 octombrie 2008, a primit de la inculpat un mesaj, prin care îi

solicita o altă întâlnire, în scopul întreținerii de acte sexuale, propunându-i

ca loc de întâlnire Hotelul H., promițându-i că-i va oferi și banii pentru „data

trecută" și că nu o să-l mai țepuiască, lucru cu care a fost de acord, comunicându-i

că va veni cu un prieten, respectiv cu minorul A.R.Ș. Apoi cei doi minori s-au deplasat

la Hotelul H. unde au urcat cu liftul la etajul I, întâlnindu-se în toaletă cu inculpatul

care, după ce a încuiat ușa, a scos din rucsacul pe care îl avea asupra sa o pereche

de cătușe pe care le-a prins la spate, de cureaua pantalonilor, împrejurare atât

el, cât și prietenul său s-au descheiat la pantaloni, pregătindu-se pentru a întreține

relații sexuale, această activitate fiind întreruptă de o persoană de sex feminin,

respectiv de martora T.L. (angajat al hotelului în funcția de security shift leader)

care a bătut puternic la ușă, solicitându-le să iasă din cabină, moment în care,

însoțit fiind de prietenul său, a ieșit din toaletă, afirmând că, în cabină cu ei

se mai află o persoană.

În sfârșit, din declarațiile minorului

a mai rezultat că persoana de sex feminin, împreună cu un alt angajat al hotelului,

respectiv martorul O.T.P. (director financiar) au verificat toaleta, aici găsindu-l

pe inculpat care a motivat că se afla acolo pentru a proba o geacă, după care, toți

trei au fost conduși cu liftul, la recepția hotelului, unde erau așteptați de angajații

B.G.S. și de organele de poliție, de la acestea din urmă aflând identitatea reală

a numitului „T. ", respectiv S.I.

Declarațiile minorului F.L.I. s-au coroborat

cu declarațiile minorului A.R.Ș., din care a rezultat că la data de 08

octombrie 2008 prietenul său, cu care s-a întâlnit în curtea școlii, i-a povestit

că în vara acelui an a cunoscut o persoană de sex masculin, care s-a recomandat

„T.", cu care a întreținut relații sexuale orale într-o cabină a unei toalete

de la etajul I al Hotelul H., acesta promițându-i suma de suma de 200 de euro, pe

care, însă, după consumarea actului sexual, nu i-a remis-o.

Din aceleași declarații a rezultat, de

asemenea, că prietenul său i-a povestit că în acea zi a fost contactat de „T.",

care i-a solicitat să se întâlnească pentru a întreține relații sexuale, prietenul

său propunându-i să-l însoțească la această întâlnire, urmând să întrețină acte

sexuale, explicându-i că urma să fie „activ", lucru cu care a fost de acord,

fiind încântat de câștigul financiar, astfel că s-au deplasat cu mijloacele de transport

în comun la Hotelul „H.", în care au intrat pe o intrare secundară, au urcat

cu liftul la etajul I, mergând la toaleta bărbaților, unde l-au întâlnit pe „T.",

care s-a arătat interesat de vârsta sa, spunându-i că are 14 ani, care le-a propus

ca, în schimbul a câte 200 de euro, să întrețină relații sexuale orale cu el, propunere

cu care au fost de acord, inițiativa rămânând în faza de tentativă, întrucât în

momentul în care și-au descheiat pantalonii s-au auzit bătăi puternice în ușa cabinei

și o voce de femeie care le cerea să iasă din toaletă.

În sfârșit, din aceleași declarații, a

mai rezultat că, ulterior, au fost conduși toți trei la recepția hotelului, unde

erau așteptați de angajații B.G.S., precum și de organele de poliție, aici explicând

adevăratul motiv pentru care se aflau în toaletă (de a întreține acte sexuale),

lucru pe care „T." l-a negat, acesta afirmând că intenționa să probeze o geacă.

Declarațiile minorilor s-au coroborat cu

mențiunile din procesul-verbal încheiat de organele de cercetare penală din care

rezultă că s-a procedat la efectuarea de conduceri în teren cu martorii F.L.I. și

A.R.Ș., ocazie cu care aceștia au condus organele de poliție la Hotelul „H.",

pe ușa de acces secundară, situată în partea din spate a hotelului, după care au

urcat cu liftul la etajul I, unde au indicat toaleta bărbaților și cabina în care

au fost depistați la data de 08 octombrie 2008 de angajații hotelului.

Probele la care s-a făcut referire mai

sus, s-au coroborat cu declarațiile martorei T.L., din care a rezultat că la data

de 08 octombrie 2008, în jurul orelor 20:30, a fost sesizată de un angajat al hotelului,

rămas neidentificat, cu privire la faptul că, în toaleta bărbaților de la etajul

I, sunt doi aurolaci, împrejurare în care a anunțat managerul de serviciu, martorul

O.T.P., care a sosit de urgență la fața locului, în urma deplasării la locație fiind

identificate trei persoane, a căror identitate a fost stabilită de organele de poliție,

respectiv: S.I., F.L.I. și A.R.Ș., aceștia din urmă fiind minori.

Din aceleași declarații a mai rezultat

că, inițial, minorii F.L.I. și A.R.Ș. au afirmat că se aflau în toaletă pentru „satisfacerea

nevoilor", în timp ce inculpatul S.I. a declarat că intenționa să probeze o

geacă (aceasta devenind agresiv verbal, reproșând modul în care a fost abordat,

afirmând „că a fost în mai multe țări, printre care și Germania și nu i s-a mai

întâmplat așa ceva"), după care împreună cu martorul O.T.P., i-a condus pe

cei trei la recepția hotelului, unde erau așteptați de angajații B.G.S. și organele

de poliție, împrejurare în care inculpatul era foarte revoltat, iar în timp ce aștepta

în fața liftului a scos din buzunarul gecii o pereche de cătușe metalice pe care

le-a introdus în rucsacul pe care îl purta la spate. La recepția hotelului minorii

au explicat adevăratul motiv pentru care se aflau în toaletă, respectiv că persoana

cu care au fost surprinși le-a propus să întrețină relații sexuale urmând ca, în

același timp, cu unul dintre ei să întrețină relații sexuale orale, iar cu celălalt

anal, promițându-le în schimb câte 200 euro, fiind depistați înainte de a începe

consumarea actelor sexuale, lucru pe care inculpatul l-a negat.

În sfârșit, din aceleași declarații a mai

rezultat că organele de poliție au procedat la efectuarea unei percheziții corporale

inculpatului, ocazie cu care asupra acestuia a fost găsită o pereche de cătușe,

iar după plecarea organelor de poliție, a purtat discuții cu mai mulți colegi și

angajați, prilej cu care a aflat că inculpatul a mai fost văzut de câteva ori în

incinta hotelului, în urma vizionării înregistrărilor camerelor de supraveghere

din acea zi, constatându-se că acesta a intrat în hotel pe intrarea principală,

trecând pe lângă recepție, a urcat cu liftul până la etajul I, unde a traversat

etajul, mergând către zona cu săli pentru evenimente, de unde a ieșit pe terasă,

în timp ce minorii au intrat pe ușa de acces în spatele hotelului, au urcat la etajul

I, întrând în toaletă.

Susținerile minorilor și martorei T.L.

au fost confirmate de martorul O.T.P., care a arătat că la data de 08 octombrie

2008, se afla de serviciu în cadrul Hotelului H., iar în jurul orelor 20,00 a fost

contactat telefonic de agentul de pază T.L., care l-a anunțat despre producerea

unui incident în toaleta bărbaților de la etajul I.

Martorul a mai arătat că, s-a deplasat

de urgență la locația indicată, unde a găsit-o pe martora T.L., care era împreună

cu trei indivizi, pe care i-au condus la recepția hotelului unde erau așteptați

de angajații B.G.S. și organele de poliție.

În sfârșit, probele la care s-a făcut referire

s-au coroborat și cu mențiunile din procesul - verbal încheiat de organele de poliție,

în care au fost consemnate cele declarate de aceste persoane imediat după comiterea

activității infracționale.

În condițiile arătate mai sus, s-a apreciat

că susținerile inculpatului de nerecunoaștere a celor două fapte, sunt nesincere

și au fi înlăturate de tribunal.

În raport cu același probatoriu tribunalul

a apreciat că nu s-a dovedit cu certitudine că inculpatul, în cursul lunii iulie

2008, a întreținut acte sexuale cu minorul F.L.I., în incinta toaletei situată la

etajul I al aceluiași hotel.

Pentru a concluziona astfel, tribunalul

a avut în vedere că susținerile minorului F.L.I., în sensul că, în cursului lunii

iulie 2008 a întreținut relații sexuale cu inculpatul într-o cabină a unei toalete

de la etajul I al Hotelului H., nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă

administrat în cauză, nefiind astfel răsturnată prezumția de nevinovăție de care

beneficiază inculpatul.

Pe de altă parte, minorul nu a indicat

cu exactitate data săvârșirii faptei, afirmând că, posibil în cursul lunii iulie

aceasta a fost comisă, ceea ce conduce la existența unui dubiu care profită inculpatului.

inculpatul, în timp ce se afla în Parcul

T., situat în Municipiul București, sector 4, a încercat să întrețină acte sexuale,

iar în data de 20 septembrie 2010, în timp ce se afla într-un apartament din blocul

B2, scara A, situat în București, sectorul 4, precum și, la sfârșitul anului 2010,

de două ori, în timp ce se afla în același parc, a întreținut acte sexuale, în baza

aceleiași rezoluții infracționale cu minorul A.A. (care nu avea împlinită vârsta

de 15 ani).

Vinovăția inculpatului a fost probată cu

certitudine cu declarațiile constante ale minorului, care s-au coroborat cu declarațiile

martorilor A.R., M.E.D., S.D., Ș.D.C. și B.A.; cu declarațiile inculpatului, de

recunoaștere a acestor fapte și cu mențiunile din procesele-verbale de redare a

convorbirilor telefonice ale inculpatului.

Astfel, din declarațiile minorului A.A.

a rezultat că, în vara anului 2010, l-a cunoscut pe inculpat, prin intermediul rețelei

de socializare „H." care s-a recomandat „A." și care a afirmat că este

pasionat de fotografie, cu care s-a întâlnit, inițial, în fața Restaurantului M.D.,

situat în Complexul Comercial U., de unde, la propunerea acestuia, s-au deplasat

la Hotelul M. pentru a bea un suc, împrejurare în care inculpatul a aflat că este

elev în clasa a VlII-a la Școala nr. xx din București.

Din aceleași declarații a rezultat, cu

ocazia audierilor, că minorul, ulterior, s-a mai întâlnit cu inculpatul în diferite

locații Splaiul U. (în apropierea Bibliotecii Naționale), Parcul T.), purtând discuții

pe mai multe teme, inclusiv de natură sexuală, cu acest prilej acesta încercând

să-i sugereze că „ar fi mai bine să aibă o relație cu un alt băiat", afirmând

că este „normal", iar după aproximativ o săptămână de la această întâlnire,

a fost contactat, prin intermediul „messenger", de inculpat, acesta solicitându-i

o întâlnire pe care însă, inițial, a refuzat-o, împrejurare în care l-a amenințat

că le va povesti părinților despre orientarea sexuală pe care o are, după care,

în cele din urmă, a acceptat întâlnirea, aceasta având loc după câteva zile în Parcul

T., situat în Mun. București, unde au întreținut raporturi sexuale orale, același

lucru petrecându-se la un interval de două zile.

Din aceleași declarații a rezultat, de

asemenea, că după aproximativ 2-3 zile, a fost contactat telefonic de inculpat,

care i-a solicitat o nouă întâlnire, comunicându-i că, în cazul în care va refuza,

îi va povesti mamei acestuia despre cele petrecute în parc, arătându-i totodată

pe „messenger" o discuție care ar fi avut loc între ei, din care reieșea că

minorul îi solicitase servicii sexuale și despre care minorul a afirmat că este

trucată, împrejurări în care s-a întâlnit cu inculpatul în Parcul T., unde s-au

plimbat pe alei circulate, în zona fostului debarcader, unde acesta a încercat să-l

dezbrace și prin constrângere să întrețină relații sexuale orale, însă prin zonă

a trecut un agent de pază, împrejurare în care a reușit să fugă. Apoi inculpatul

i-a transmis pe telefonul mobil mai multe mesaje, amenințându-l că, în situația

în care nu era de acord să continue relația, le va povesti părinților, prietenilor

și colegilor săi despre cele întâmplate, după care „pentru a scăpa" o perioadă

de inculpat, știind că acesta nu are o locuință, i-a comunicat că acceptă să se

întâlnească cu acesta doar într-un apartament, după aproximativ 2-3 săptămâni inculpatul

informându-l despre faptul că „a făcut rost de o locuință, în zona Unirii".

Din aceleași declarații a mai rezultat

că minorul i-a comunicat inculpatului faptul că nu este de acord să se mai întâlnească,

împrejurare în care acesta l-a amenințat, afirmând că „va veni, împreună cu alți

băieți, după el, să-l bată și îl va distruge", motiv pentru care, urmare a

amenințărilor primite, la data de 20 septembrie 2011, a acceptat o întâlnire, care

a avut loc în parcul din zona Magazinului U., unde după ce s-au plimbat, în timp

ce se îndreptau spre zona „Piața N.U.", unde a fost forțat să intre în scara

unui bloc (inculpatul apucându-l cu mâinile de cap), urcat în lift (unde inculpatul

„l-a ținut cu mâinile de gură"), după care a fost condus într-un apartament

(garsonieră), aflat pe partea stângă a holului, situat la etajul 3 sau 4, unde i

s-a solicitat să se dezbrace și, urmare a refuzului său, a fost agresat, fiind lovit

cu pumnii și picioarele și obligat să întrețină relații sexuale orale.

În sfârșit, din aceleași declarații a mai

rezultat că minorul a încercat să opună rezistență, însă nu a reușit, inculpatul

lovindu-l cu capul de calorifer, iar după consumarea actului sexual, acesta a contactat

o persoană (identificată în persoana martorului A.G.), căreia i-a spus "vino",

după care inculpatul l-a condus la parterul blocului, împingându-l pe scări.

Declarațiile minorului s-au coroborat cu

declarațiile martorului M.E.D., din care a rezultat că acesta l-a cunoscut pe minor

la începutul anului 2011, prin intermediul unui site de socializare „F.", fiind

contactat de acesta, iar după aproximativ două luni, a fost contactat telefonic

de A.A., care i-a solicitat o întâlnire și care i-a povestit că a fost agresat de

un individ, afirmație care l-a determinat pe martor să accepte întâlnirea, mergând

însoțit de o prietenă, respectiv de martora S.D., care este de profesie consilier

psihologic (asistent social).

Din aceleași declarații a rezultat că,

tot cu prilejul acestei întâlniri, A.A. le-a povestit că în urmă cu aproximativ

6 luni, a cunoscut prin intermediul unui site de socializare (H.), un individ, care

a pretins că este fotograf și are vârsta de 20 de ani, cu care a întreținut relații

sexuale de patru ori, cu precizarea că un act sexual a fost întrerupt de intervenția

unui gardian public, acesta indicându-le celor doi și locurile în care s-au petrecut

abuzurile sexuale, respectiv Parcul C. și un apartament situat în zona Piața N.U.,

în spatele Judecătoriei sector 4 București.

Din aceleași declarații a mai rezultat

că A.A. le-a mai povestit că a fost agresat fizic și verbal de acea persoană, forțat

să consume băuturi alcoolice, fotografiat fără acordul lui, că acesta i-a tăiat

o șuviță de păr, că i-a apelat mama de câteva ori, precum și faptul că l-a căutat

și la școală.

Declarațiile martorului M.E.D. au fost

confirmate de declarațiile martorei S.D.

Declarațiile minorului s-au coroborat și

cu declarațiile martorului A.G. din care a rezultat că, l-a cunoscut pe inculpat

în cursul anului 2009 și s-a întâlnit cu acesta, prima oară, în zona Magazinului

U., lângă Restaurantul M.D., după care în cursul lunii septembrie 2010, posibil

în ziua de 19, a fost contactat telefonic de inculpat care i-a solicitat să se întâlnească

în zona „Unirii", cu prilejul întâlnirii acest rugându-l să îi împrumute cheia

de la apartament, motivând că trebuie să probeze un joc video pe laptop-ul acestuia,

precizând că va veni însoțit de încă o persoană, lucru cu care a fost de acord,

la această întâlnire inculpatul venind însoțit de o persoană având vârsta de aproximativ

15 ani și o înălțime de aproximativ 1,65 m, despre care a aflat că se numește „A.",

toți trei deplasându-se către apartamentul său, martorul încuind ușa din exterior

și plecând la magazinul din apropiere pentru a-și cumpăra o sticlă de suc, aspect

pe care l-a comunicat și celor doi, după care a fost contactat telefonic de inculpat,

care i-a comunicat că se poate întoarce la locuință, precum și faptul că „A."

a plecat deja, fără a-i preciza motivul, iar după ce a făcut acest lucru, inculpatul

i-a spus că a întreținut relații sexuale orale cu prietenul său, „A.", justificând

că acesta a fost motivul pentru care i-a spus că îl va suna când „termină",

afirmând despre „A." că este „nevastă-sa".

Probele la care s-a făcut referire s-au

coroborat și cu mențiunile din procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice

intervenite între inculpat și martorul B.A., precum și cu declarațiile acestui martor

din care a rezultat că inculpatul a întreținut relații sexuale cu o persoană pe

care o cheamă „A.".

În raport cu același probatoriu tribunalul

a apreciat că nu s-a dovedit cu certitudine că inculpatul, în lunile august 2010

și septembrie 2010 (20 septembrie 2010) a întreținut actele sexuale, la care s-a

făcut referire mai sus, prin constrângerea minorului.

Pentru a concluziona astfel, tribunalul

a avut în vedere că, susținerile minorului au fost confirmate, fără putință de tăgadă,

de probatoriul analizat, numai în sensul că, inculpatul a întreținut relații sexuale

orale cu acesta, în împrejurările relevate, iar nu și în sensul că această activitate

infracțională a fost exercitată de inculpat prin constrângerea sa, așa cum a susținut

minorul, declarațiile sale și mențiunile din raportul de constatare tehnico-științifică

din 30 aprilie 2013 nefiind suficiente pentru a răsturna prezumția de nevinovăție

de care beneficiază inculpatul și pentru a reține comiterea faptei de viol în încadrarea

juridică arătată în actul de sesizare.

inculpatul a întreținut acte sexuale cu

minorii I.A.M., P.A.P., P.A., O.L.V., A.M.V., I.G.A., N.M.M. și P.I.S., oferindu-le

diferite sume de bani după cum urmează:

a) În cursul lunilor martie și aprilie

2011,

în realizarea aceleiași

rezoluții infracționale, la intervale scurte de timp, a întreținut de patru ori

acte sexuale cu minorul I.A.M., oferindu-i sume de bani cuprinse între 50 - 100

RON, în timp ce se afla în apartamentul 43 din blocul Z8, scara 3, situat în București,

str. C., respectiv

apartamentul

din blocul P2, situat în București, str. A.

b) În cursul lunii martie 2010,

a întreținut acte sexuale cu minorul O.L.V.,

oferindu-i o sumă de bani, în timp ce se afla în apartamentul din blocul P2, situat

în Municipiul București, str. A.

c) La sfârșitul lunii mai sau începutul

lunii iunie și la începutul lunii iulie 2011,

în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la intervale

scurte de timp, a întreținut de două ori acte sexuale cu minorul P.A.P., oferindu-i

în schimb sume de bani cuprinse între 10-20 RON, în timp ce se afla în apartamentul

din blocul Z8, respectiv într-un parc situat în apropierea Pieții C., din Municipiul

București.

d) În

cursul lunilor mai sau iunie și la începutul lunii iulie 2011,

în realizarea aceleiași rezoluții

infracționale, la intervale scurte de timp, a întreținut de două ori acte sexuale

cu minorul P.A., oferindu-i în schimb sume de bani cuprinse între 30 - 40 RON, în

timp ce se afla într-un parc situat în apropierea Pieții C.

e) În cursul lunii iunie 2011,

la intervale scurte de timp, în realizarea,

aceleiași rezoluții infracționale, a întreținut de șapte ori acte sexuale (orale

și anale) cu minorul I.G.A., oferindu-i în schimb sume de bani cuprinse între 15

- 35 RON, în timp ce se afla apartamentul din blocul 119, situat în Municipiul București,

str. G.C.

f) În cursul lunii iunie 2011,

la intervale scurte de timp, în realizarea

aceleiași rezoluții infracționale, a întreținut de șapte ori acte sexuale (orale

și anale) cu minorul A.M.V. oferindu-i în schimb sume de bani cuprinse între 15

- 35 RON, în timp ce se afla în apartamentul din blocul 119, situat în Municipiul

București, str. G.C.

g) În cursul lunii iunie 2011,

la intervale scurte de timp, în realizarea,

aceleiași rezoluții infracționale, a întreținut de cinci ori acte sexuale cu minorul

N.M.M. oferindu-i în schimb sume de bani - câte 15 RON, în timp ce se afla în Municipiul

București, zona Lacul M.

h) În cursul lunii iunie sau iulie 2011,

a întreținut acte sexuale

cu minorul P.I.S., oferindu-i în schimb suma de

25 RON, fapta în timp ce se afla în Municipiul București,

zona Lacul M.

Vinovăția inculpatului a fost probată cu

certitudine cu declarațiile constante ale minorilor, care s-au coroborat cu declarațiile

inculpatului de recunoaștere a acestor fapte, cu mențiunile din procesele-verbale

de redare a convorbirilor telefonice ale inculpatului, cu procesele-verbale de recunoaștere

a inculpatului de pe planșe fotografice și cu declarațiile martorilor B.M. și O.A.M.

Astfel, din declarațiile minorului I.A.M.

a rezultat că la începutul anului 2011, a fost contactat telefonic pe telefonul

mobil la nr. xxx de o persoană necunoscută, care s-a recomandat „D." și care

l-a întrebat dacă ar vrea să fie „sclavul său dar și al unor prieteni cu care urma

să vină", în schimbul unei sume de bani, căruia i-a spus că are vârsta de 16

ani.

Din aceleași declarații a rezultat, de

asemenea, că minorul a avut discuții telefonice cu inculpatul aproximativ 2 luni,

iar în cele din urmă, împreună cu prietenii săi, minorul O.L.V. și majorul B.M.

au acceptat propunerea inculpatului, sens în care s-au întâlnit cu acesta la domiciliul

minorului O.L.V., unde inculpatul a întreținut relații sexuale cu aceștia (inculpatul

având un rol pasiv) primind suma de 300 RON.

Din aceleași declarații a mai rezultat

că minorul I.A.M. împreună cu minorul O.L.V. și majorii B.M. și O.A.M. s-au întâlnit

cu inculpatul la domiciliul minorului O.L.V. unde au întreținut relații sexuale

cu acesta, în schimbul sumei de 60 RON.

De asemenea, la insistențele inculpatului,

minorul I.A.M. a acceptat o nouă întâlnire cu inculpatul, care a avut loc la domiciliul

minorului, unde au fost prezenți martorul major S.C. zis „O." și martorul minor

P.A.P. zis „C.", unde toți trei au întreținut relații sexuale cu inculpatul

(acesta fiind pasiv) în schimbul sumei de 50 RON.

În sfârșit, din declarațiile minorului

a mai rezultat că în urma insistențelor inculpatului, s-a întâlnit la domiciliul

său, din nou, cu acesta, fiind însoțit de martorul minor P.A.P. care a întreținut

relații sexuale cu inculpatul, ambii primind suma de 50 RON.

Minorul l-a recunoscut din planșe fotografice

pe inculpat, ca fiind persoana „D." cu care, în cursul lunilor iunie-iulie

2011, a întreținut acte sexuale (orale și anale), în schimbul unor sume de bani.

Declarațiile minorului s-au coroborat cu

mențiunile din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, care au avut

loc la data de 01 iulie 2011, în cursul cărora se poartă discuții despre o posibilă

întâlnire, a minorilor, cu inculpatul și „favorurile de natură sexuală" așteptate

de la aceștia.

Declarațiile minorului s-au coroborat și

cu declarațiile minorului O.L.V., care a arătat că la începutul anului 2011, posibil

în luna martie sau aprilie a fost vizitat la domiciliul său de I.A.M., care l-a

informat că a întreținut acte sexuale orale cu inculpatul, în schimbul unor sume

de bani, iar ulterior, la domiciliul său, situat în Municipiul București, str. A.,

fiind împreună cu I.A.M., și martorii majori S.C. și B.M. au întreținut relații

sexuale cu inculpatul, primind de la acesta suma de 30 RON.

Martorul minor O.L.V. l-a recunoscut din

planșe fotografice pe inculpat ca fiind persoana care s-a recomandat „D.",

pe care a cunoscut-o în cursul anului 2011 și cu care, atât el cât și prietenii

săi menționați mai sus, au întreținut relații sexuale în schimbul unor sume de bani.

Probele la care s-a făcut referire mai

sus, s-au coroborat și cu declarațiile minorului P.A.P., din care a rezultat că

la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie 2011, a fost contactat telefonic

pe telefonul mobil cu nr. zzz de o persoană necunoscută, care i-a propus să întrețină

acte sexuale („sex oral"), în schimbul unor sume de bani, propunere cu care

însă nu a fost de acord. Apoi, după două zile, în timp ce se afla la domiciliul

minorului I.A.M., împreună cu S.C., au întreținut relații sexuale cu inculpatul,

în schimbul unor sume de bani.

Din aceleași declarații a mai rezultat

că, la începutul lunii iulie 2011, acesta și fratele său, respectiv minorul P.A.,

împreună cu S.C. s-au întâlnit cu inculpatul într-un parc situat lângă Piața C.,

unde au întreținut acte sexuale orale cu acesta (minorii fiind cei activi) în schimbul

unor sume de bani.

Minorul P.A.P. l-a recunoscut din planșe

fotografice pe inculpat ca fiind cel cu care în cursul anului 2011 a întreținut

relații sexuale în schimbul unor sume de bani.

Declarațiile minorului P.A.P. s-au coroborat

cu declarațiile fratelui său, respectiv P.A., care a arătat că în cursul lunii mai

sau iunie 2011, a întreținut relații sexuale cu inculpatul (care, inițial, s-a recomandat

ca fiind „D."), în cursul a două întâlniri diferite, în timp ce se aflau într-un

parc, situat în apropierea Pieței C.

Minorul P.A.P., l-a recunoscut din planșe

fotografice pe inculpat ca fiind, cel cu care în cursul anului 2011, a întreținut

acte sexuale în schimbul unor sume de bani.

Declarațiile minorilor, sunt susținute

de declarațiile martorilor B.M. și S.C.I. (care l-au recunoscut din planșe fotografice

pe inculpat, ca fiind cel cu care au întreținut relații sexuale în împrejurările

relatate de minori) și de declarațiile martorilor O.I. și O.A.M. (care l-au recunoscut

din planșe fotografice pe inculpat ca fiind cel despre care știau că întreține relații

sexuale orale cu minori în schimbul unor sume de bani.

Din declarațiile minorului A.M.V. a rezultat

că, în iarna anului 2010, prin intermediul aplicației de comunicare messenger l-a

cunoscut pe inculpat (care s-a recomandat „N." și care a afirmat că are vârsta

de 27 de ani și că a procurat ID-ul de messenger de pe profilul pe care minorul

îl postase pe site-ul H.), care i-a propus să întrețină acte sexuale orale în schimbul

sumei de 50 de euro, propunere cu care nu a fost de acord, și cu care a continuat

să comunice până în primăvara anului 2011, interval de timp în care inculpatul a

continuat să insiste cu propunerea inițială.

Din aceleași declarații a mai rezultat

că, în cursul lunii iunie 2011 a fost contactat telefonic („cu număr ascuns")

de inculpat care i-a solicitat să se întâlnească și care i-a propus să întrețină

acte sexuale în schimbul unor sume de bani, propunere cu care, în cele din urmă

a fost de acord. În acest sens minorul, fiind însoțit de minorul I.G.A., s-a întâlnit

cu inculpatul în zona L., unde i-au cerut un timp de gândire pentru a-i comunica

acestuia un răspuns la propunerea sa. Ulterior, după ce minorul și-a manifestat

acordul la propunerea inculpatului, în timp ce se afla la domiciliul său împreună

cu minorul I.G.A., au întreținut relații sexuale orale cu inculpatul în schimbul

sumei de 35 RON.

Din aceleași declarații a mai rezultat,

de asemenea, că ulterior întâlnirii la care s-a făcut referire mai sus, a mai întreținut,

acte sexuale cu inculpatul la domiciliul minorului, atât acesta cât și minorul I.G.A.,

în schimbul sumei de 35 RON, apoi, la același domiciliu, împreună cu minorul N.M.M.,

au întreținut relații sexuale cu inculpatul, primind amândoi de la inculpat suma

de 25 RON, iar în final, la aceeași locație, împreună cu N.M.M. și I.G.A. au întreținut

relații sexuale cu inculpatul, în schimbul unor sume de bani.

În sfârșit, din aceleași declarații, a

rezultat că la domiciliul minorului A.M.V., au mai avut loc trei întâlniri la care

a participat minorul N.M.M., în cursul cărora au întreținut relații sexuale cu inculpatul,

în schimbul unor sume de bani.

Minorul l-a recunoscut, din planșe fotografice

pe inculpat, ca fiind cel cu care în cursul lunilor iunie-iulie 2011 a întreținut

acte sexuale, în schimbul unor sume de bani.

Declarațiile minorului s-au coroborat cu

mențiunile din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice intervenite

între inculpat și alte persoane.

Declarațiile minorului A.M.V. s-au coroborat

cu declarațiile minorului I.G.A., care a arătat că în cursul lunii iunie 2011 s-a

întâlnit cu inculpatul în apartamentul primului minor, unde au întreținut, de 7

ori, relații sexuale cu inculpatul, în schimbul unor sume de bani, cuprinse între

30 și 40 RON, care cunoștea vârsta lor.

Minorul l-a recunoscut din planșe fotografice

pe inculpat, ca fiind persoana cu care, în cursul lunilor iunie-iulie, a întreținut

relații sexuale, în schimbul unor sume de bani.

Probele la care s-a făcut referire s-au

coroborat și cu declarațiile minorilor N.M.M. și P.I.S.

Astfel, minorul N.M.M. a arătat că în cursul

lunii iunie 2011, prin intermediul minorului A.M.V., l-a cunoscut pe inculpat, cu

care, împreună cu minorul P.I.S. au întreținut acte sexuale, în schimbul a câte

15 RON, în timp ce se aflau în Municipiul București, zona Lacul M.

Minorul l-a recunoscut din planșe fotografice

pe inculpat, ca fiind cel cu care a întreținut relații sexuale în împrejurările

arătate.

Minorul P.I.S. a confirmat susținerile

minorului N.M.M., arătând că, împreună cu acesta din urmă, a întreținut relații

sexuale cu inculpatul în zona Lacul M., în schimbul unor sume de bani.

Minorul l-a recunoscut din planșe fotografice

pe inculpat, ca fiind cel cu care, în cursul lunilor iunie-iulie, a întreținut acte

sexuale, în schimbul unor sume de bani.

Prima instanță a apreciat că faptele săvârșite

de inculpat, așa cum au fost descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive

ale următoarelor infracțiuni:

- act sexual cu un minor săvârșită în formă

continuată, prevăzută și pedepsită de art. 198 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. (2 fapte, victime A.M.V. - 7 acte materiale și I.G.A.

- 7 acte materiale);

- act sexual cu un minor săvârșită în formă

continuată, prevăzută și pedepsită de art. 198 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. (o infracțiune, victimă N.M.M. - 5 acte materiale);

- act sexual cu un minor săvârșită în formă

continuată, prevăzută și pedepsită de art. 198 alin. (1) C. pen. cu aplic. art.

41 alin. (2) C. pen. (o infracțiune, victimă A.A. - 4 acte materiale);

- act sexual cu un minor săvârșită în formă

continuată, prevăzută și pedepsită de art. 198 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. (o infracțiune, victimă I.A.M. - 4 acte materiale);

- act sexual cu un minor săvârșită în formă

continuată, prevăzută și pedepsită de art. 198 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. (2 infracțiuni, victime P.A.P. - 2 acte materiale și P.A.

- 2 acte materiale);

- act sexual cu un minor săvârșită în formă

continuată, prevăzută și pedepsită de art. 198 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. (2 infracțiuni, victime P.I.S. și O.L.V.);

- tentativă de act sexual cu un minor săvârșită,

prevăzută și pedepsită de art. 20 C. pen. rap. la art. 198 alin. (1) și (3) C.

pen. (2 infracțiuni, victime F.L.I. și A.R.).

În condițiile în care, tribunalul a reținut

că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor

arătate mai sus, în baza art. 334 C. proc. pen. va proceda la schimbarea încadrării

juridice a faptelor arătate în rechizitoriu, în sensul învederat mai sus.

Sub aspectul învederat mai sus, Tribunalul

a avut în vedere, împrejurarea că prin actul de sesizare în mod greșit s-a reținut

și incidența prevederilor alin. (2) al art. 198, în condițiile în care inculpatul

nu are niciuna dintre calitățile prevăzute în acest text de lege, iar în cauză nu

s-a probat că acesta a abuzat de încrederea victimelor sau de autoritatea ori influența

sa asupra acestora.

În același context, Tribunalul a avut în

vedere și faptul că, în condițiile în care nu s-a probat că inculpatul a întreținut

relațiile sexuale cu minorul A.A. prin constrângere, în cursul lunii august 2010

și în data de 20 septembrie 2010, aceste fapte constituie 2 acte materiale ce intră

în conținutul aceleiași infracțiuni de relații sexuale cu un minor, comisă în formă

continuată, alături de celelalte 2 acte materiale la care s-a făcut referire mai

sus și reținute în sarcina inculpatului în raport cu aceeași victimă.

În sfârșit, Tribunalul a avut în vedere

și faptul că, în raport cu minorul F.L.I., în cauză, s-a probat vinovăția inculpatului

numai pentru săvârșirea faptei din 08 octombrie 2008, iar nu și pentru cea arătată

în actul de sesizare ca fiind comisă în cursul lunii iulie 2008, situație în care

se impune ca faptele să fie încadrate distinct, în prevederile art. 20 C. pen. rap.

la art. 198 alin. (1) și (3) C. pen. (faptă săvârșită la data de 08 octombrie 2008,

pentru care inculpatul urmează să fie condamnat) și art. 198 alin. (1) și (3)

C. pen. (faptă arătată în rechizitoriu ca fiind săvârșită în cursul lunii iulie

2008, pentru care inculpatul urmează să fie achitat).

Tribunalul a apreciat că prin schimbarea

încadrării juridice a faptelor în raport cu minorul F.L.I. (în sensul reținerii

a unei încadrări juridice distincte pentru fiecare dintre cele două fapte) nu s-a

creat o vătămare a dreptului la apărare al inculpatului întrucât acesta și-a formulat

apărările cu privire la aceste fapte, solicitând achitarea.

La individualizarea pedepselor, Tribunalul

a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol

social și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, precum și persoana inculpatului

care deși este necunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine oscilantă negând,

inițial, comiterea tuturor faptelor, iar ulterior recunoscând săvârșirea faptelor

de întreținere de relații sexuale cu victimele arătate în rechizitoriu, mai puțin

cele reținute în actul de sesizare ca fiind comise în cursul anului 2008.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, Tribunalul

a respins cererea reprezentantului Ministerului Public privind obligarea inculpatului

la plata de daune morale către victimele infracțiunilor deduse judecății, având

în vedere, pe de o parte, faptul că victimele P.A., O.L.V., F.L.I. și A.R. erau

majori la data la care au avut loc dezbaterile în fond asupra cauzei, situație în

care nu sunt aplicabile prevederile art. 17 C. proc. pen. (pentru exercitarea din

oficiu a acțiunii civile atunci când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate

de exercițiu sau cu o capacitate de exercițiu restrânsă) și nici prevederile art.

18 alin. (2) C. proc. pen. (pentru susținerea acțiunii civile de către procuror

atunci când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu

o capacitate de exercițiu restrânsă), iar pe de altă parte, împrejurarea că, în

cazul victimelor minore I.A.M., A.A., P.A.P., I.G.A., A.M.V., P.I.S. și N.M.M. nu

sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru acordarea de daune

morale nefiind probată existența unui prejudiciu cu acest titlu.

Tribunalul a luat act că părțile vătămate

A.M.V. și P.I.S. nu s-au constituit părți civile în cauză.

Tribunalul a dispus restituirea către inculpat

a bunurilor ridicate de la domiciliul acestuia cu ocazia efectuării percheziției

domiciliare menționate în procesul-verbal din 14 iulie 2011, respectiv: două telefoane

marca N., un telefon marca S., un telefon marca Sa., un aparat foto marca So., trei

agende cu înscrisuri, patru plicuri L. cu înscrisuri și șase plicuri cu înscrisuri.

Pentru a dispune restituirea bunurilor

tribunalul a avut în vedere că acestea nu fac obiectul infracțiunilor deduse judecății.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal

au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul.

Inculpatul a criticat sentința pronunțată

solicitând:

- reducerea pedepsei de 6 ani închisoare

la care a fost condamnat, pedeapsă pe care a considerat-o prea aspră;

- achitarea sa pentru infracțiunea prevăzută

de art. 198 alin. (1) și (3) C. pen., în dauna părții vătămate F.L.I.;

- reducerea cheltuielilor de judecată,

care sunt într-un cuantum deosebit de mare.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București

a criticat sentința sub următoarele aspecte:

a faptei reținută în actul de sesizare în sarcina inculpatului S.I., din prevederile

art. 197 alin. (1) - (3) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 198 alin.

(1) C. pen. cu aplic. art 41 alin. (2) C. pen. în art. 198 alin. (1) cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale - victimă A.A.).

infr. prev. de art. 198 alin. (1) și (3) C. pen., reținută în actul de sesizare

ca fiind săvârșită în dauna părții vătămate F.L.l.;

a faptelor reținute în sarcina inculpatului, din prevederile art. 198 alin.

(1)-(3) C. pen. în art. 198 alin. (1) și (3) C. pen.;

aplicate inculpatului sub aspectul cuantumului, în raport de criteriile prevăzute

de art. 72 C. pen.;

a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. e) C. pen.;

ca urmare a neobligării inculpatului la plata unor sume, cu titlu de daune morale

către minorii I.A.M., A.A., P.A.P., I.G.A., A.M.V., P.I.S. și N.M.M.

Prin decizia penală nr. 391 din 20 decembrie

2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală,

au fost admise apelurile declarate de Parchetul

de pe lângă Tribunalul București și de inculpatul S.I. împotriva sentinței penale

nr. 528 din 26 iunie 2013 a Tribunalului București, secția I-a penală, a desființat-o,

în parte, și în rejudecare:

A fost majorat sporul de pedeapsă aplicat

pe lângă pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare de la 1 an închisoare la 2 ani

închisoare, astfel încât, în temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., inculpatul

S.I. va executa pedeapsa de 7 ani închisoare.

Au fost interzise inculpatului drepturile

prev. de art. 64 lit. e) pe o durată de 3 ani, după terminarea executării pedepsei

principale a închisorii sau considerarea acesteia ca fiind executată.

Inculpatul a fost obligat să plătească

părților vătămate daune morale după cum urmează: - părții vătămate A.A. - suma de

5000 euro; - părții vătămate A.M.V. - 5000 euro; - părții vătămate I.G.A.- 5000

euro; - părții vătămate N.M.M. - 5000 euro; - I.A.M. - 5000 euro; - P.A.P. - 2000

euro – P.I.S. - 2000 euro.

Au fost redus cuantumul cheltuielilor judiciare

către stat la care a fost obligat inculpatul de la 30.000 RON la 15.000 RON.

Au fost menținute celelalte dispoziții

ale sentinței.

A fost menținută arestarea preventivă a

inculpatului și a fost dedusă prevenția de la 15 iulie 2011 la zi - 20 decembrie

2013.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea

prezentului apel au rămas în sarcina statului.

Onorariul avocatului din oficiu de 200

RON s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

- Primul motiv de apel,

referitor la greșita schimbare a încadrării

juridice a faptelor comise asupra părții vătămate A.A., Curtea l-a apreciat ca nefondat;

Instanța de fond a apreciat că actele sexuale

cu minorul A.A. au fost consimțite de acesta, că nu a fost dovedită constrângerea

minorului în cauză, motiv pentru care, a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii

de viol în infracțiunea unică continuată de acte sexuale cu un minor.

Criticile Parchetului referitoare la această

schimbare a încadrării juridice, au fost apreciate ca fiind neîntemeiate.

Așa cum în mod corect a reținut prima instanță,

din probele administrate în cauză, nu rezultă că inculpatul l-ar fi constrâns pe

minorul A.A. pentru a întreține acte sexuale. Probele care s-au administrat nu fac

decât să dovedească întreținerea de acte sexuale, însă nu și constrângerea iar cele

indirecte care s-au administrat pentru dovedirea constrângerii nu au gradul de certitudine

necesar pentru a fundamenta o soluție de condamnare pentru infracțiunea de viol

și nu pot răsturna prezumția de nevinovăție.

Declarația mamei minorului, martora A.M.,

care a arătat că fiul său a fost constrâns de inculpat în vara anului 2010, pentru

a întreține acte sexuale cu acesta, nu este de natură să servească la aflarea adevărului

deoarece această mărturie se bazează pe ceea ce martora știe de la minor, din relatările

acestuia, ori relatările minorului nu poate avea o valoare probatorie deosebită,

pentru o serie de împrejurări care vor fi expuse ulterior de instanța de apel.

Declarația martorului M.E.D., invocată

de asemenea în acuzare, în ceea ce privește comiterea infracțiunii de viol, nu este

o probă directă, bazându-se de asemenea, pe relatările minorului A.A., care a povestit

martorului faptul că a fost constrâns de inculpat, la întreținerea de acte sexuale.

Nici declarația martorei S.D. nu este o

probă care să facă dovada comiterii infracțiunii de viol, întrucât și această martoră

a relatat împrejurări pe care le cunoaște exclusiv de la minor, fiind prezentă atunci

când minorul a discutat cu martorul mai sus menționat M.E.D., despre constrângerea

exercitată de inculpat.

Declarația martorului A.G. care a relatat

că i-a dat inculpatului cheile de la garsoniera sa din Piața N.U. pentru a merge

cu minorul acolo, nu face decât să confirme faptul că inculpatul a întreținut cu

minorul acte sexuale, din această declarație invocată în acuzare nerezultând sub

nicio formă constrângerea. Este greu de acceptat ipoteza că minorul, în urma discuției

telefonice cu inculpatul a mers de bună voie până în zona Pieței N.U., că a urcat

în acest apartament iar apoi, că, în interiorul acestui apartament ar fi fost constrâns.

Din declarația martorului nu a rezultat că ar fi observat vreun semn de împotrivire

din partea minorului.

Faptul că potrivit declarațiilor părinților

părții vătămate A.A., acesta și-ar fi schimbat comportamentul în toamna anului 2010,

în sensul că a devenit apatic și necomunicativ, nu demonstrează de la sine că există

și legătura de cauzalitate dintre această schimbare și o posibilă faptă de viol

a inculpatului, atâta vreme cât nu există dovezi certe, concludente, din care să

rezulte fără putință de tăgadă acest aspect. Tot astfel sunt și considerațiile în

legătură cu raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică a minorului întocmit

de D.G.A.S.P.C. a sectorului 4 București, din care a rezultat că minorul prezintă

o tensiune în sfera agresivității și o tulburare a dezvoltării sexuale, caracterizată

prin incertitudine asupra orientării sexuale.

Din probele administrate în cauză a rezultat

că minorul avea astfel de probleme încă înainte de a intra în legătură cu inculpatul,

deoarece tocmai datorită acestor tulburări și lipsei orientării sexuale, minorul

s-a apropiat de inculpat, discutând cu aceasta din urmă pe aceste teme.

Din probe mai rezultă și o posibilă relație

homosexuală între minor și martorul M.E.D. și pentru aceste considerente, instanța

de apel analizează cu mari rezerve atât declarațiile minorului cât