ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1226/2014
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1226/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2881 din
26 octombrie 2012, Tribunalul Covasna, secția civilă, a admis în parte acțiunea
principală în contrafacere și combaterea concurenței neloiale formulată de
reclamanta SC B.S.P. SRL București, în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC
C.P. SRL Sfantu-Gheorghe.
A admis în parte
cererea de intervenție accesorie în favoarea reclamantei formulată de intervenienta
SC M.W. SRL Sfântu-Gheorghe.
A constatat existența
unui drept exclusiv al reclamantei asupra mărcii înregistrată la O.S.I.M.
A respins, ca
neîntemeiate, petitele acțiunii principale referitoare la constatarea încălcării
de către pârâta reclamantă a dreptului exclusiv asupra mărcii de mai sus, interzicerea
efectuării de către aceasta a actelor prevăzute de art. 36 alin. (3) din Legea
nr. 84/1998, constatarea săvârșirii unui act de concurență neloială prin fabricarea
și folosirea de ambalaje individuale pentru bomboanele de pom, distrugerea acestor
ambalaje sub sancțiunea unor daune cominatorii și asigurarea publicității hotărârii
în condițiile Legii nr. 11/1991.
A admis în parte
acțiunea reconvențională formulată de pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe în contradictoriu
cu reclamanta SC B.S.P. SRL București, așa cum a fost întregită.
A constatat inexistența
unei vătămări aduse drepturilor asupra mărcii prin utilizarea de către pârâta reclamantă
a foliei destinată ambalării individuale a produselor „bomboane de pom”, astfel
cum aceasta se găsește atașată la dosarul de fond.
A respins, ca
neîntemeiate, petitele acțiunii reconvenționale referitoare la publicarea sentinței
în două ziare, de circulație locală și națională, cât și plata de către reclamanta
pârâtă a sumei de 5.965,5 RON cu titlu de despăgubiri.
A compensat în
parte cheltuielile de judecată efectuate de părți în sensul că obligă reclamanta
pârâtă să plătească pârâtei reclamante suma de 3.500 RON reprezentând cheltuieli
parțiale de judecată.
Prima instanță
a reținut că acel chip de îngeraș reprodus pe folia de ambalare a produselor comercializate
de pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe constituie o marcă individuală, figurativă
înregistrată la 13 ianuarie 2003 de societatea D. KFT la Oficiul de Brevete Maghiar,
expertul F.R.S. percepând în mod exact această marcă, respectiv ca fiind reprezentată
de un chip de îngeraș cu păr lung maro-roșcat, purtând o coroniță cu flori albe
și având aripi mici albe. Această marcă a fost înregistrată și la nivel internațional
la O.M.P.I./W.I.P.O. de către D. KFT la da de 25 noiembrie 2009, vechimea acestei
mărci fiind potrivit aceluiași expert recunoscută de la data depozitului din Ungaria,
respectiv 13 ianuarie 2013, care este o dată anterioară datei de depozit a mărcii
reclamantei.
Este adevărat
că reclamanta și pârâta comercializează produse identice, bomboane de pom, dar identitatea
există numai la nivelul denumirii produsului, fiind de observat că produsul comercializat
de pârâtă are un anumit ambalaj individual și un alt ambalaj atunci când este introdus
în pungile în care este comercializat. Ambii experți au apreciat că marca națională
și marca maghiară înregistrată internațional la data de din 25 noiembrie 2009 nu
sunt identice ci prezintă asemănări în sensul că ambele conțin imagini ale unor
îngerași cu aripioare și cununi de flori însă deosebirile rezidă în faptul că marca
reclamantei redă imaginea a doi îngerași bruneți identici în timp ce pe ambalajul
pârâtei apar două șiruri de îngerași blonzi identici, pe șirul inferior îngerașii
fiind reprezentați cu capul în jos, diferența fiind și în ceea ce privește chipurile
îngerașilor blonzi față de cei bruneți, aranjarea părului acestora, a cununilor
de flori și a formei aripilor, în plus expertul F.R.S. subliniind pe drept cuvânt
că îngerașul din marca din 20 aprilie 2006 are poziția feței frontală în timp ce
îngerașul din marca din 25 noiembrie 2009 are profilul feței orientat ușor dreapta.
Bomboanele de
pom ale pârâtei sunt comercializate de aceasta în pungi cu aspect complet diferit
atât față de aspectul ambalajului individual al bomboanelor sale cât și față de
aspectul pungilor în care sunt comercializate bomboanele de pom ale reclamantei,
expertul I. opinând că deși ambele tipuri de pungi permit să se întrevadă ambalajele
individuale ale bomboanelor de pom, nu există un risc de confuzie pentru public,
ambalajele folosite de pârâtă nereprezentând o imitație servilă a ambalajelor reclamantei,
neexistând vreo activitate de copiere sistematică de către pârâtă a ambalajelor
folosite de reclamantă în comerțul său.
Acestea din urmă
sunt constatări de fapt întemeiate pe examinarea ambalajelor prezentate de părți
și depuse prin fotocopiere la dosar, constatări realizate de experți și pe care
instanța le însușește în mod integral.
În ceea ce privește
anterioritatea mărcii internaționale a titularului D. KFT, în anexa nr. 7 a raportului
expertului F.R.S. există un extras din baza de date a O.M.P.I./W.I.P.O. referitoare
la marca din 25 noiembrie 2009 unde se menționează că data de înregistrare de bază
recunoscută a mărcii maghiare este data de 13 ianuarie 2003, având semnificația
înregistrării inițiale sau a celei de bază a mărcii, prin urmare aceste informații
trebuie coroborate cu actualul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 84/1998 care definește
drept mărci anterioare pe cele a căror dată de depozit este anterioară datei de
depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau după caz a dreptului de prioritate
invocat în susținerea acesteia și care fac parte printre alte categorii și din categoria
mărcilor comunitare.
Așa fiind, tribunalul
a privit ca justă concluzia expertului Fântână care a susținut că prin utilizarea
de către SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe a ambalajului pentru bomboane de pom purtând
marca din 25 noiembrie 2009 a titularului D. KFT având anterioritate pe teritoriul
Uniunii Europene de la data depozitului din Ungaria, 13 ianuarie 2003, nu s-a putut
aduce atingere unei mărci ulterioare protejate la nivel național din 20 aprilie
2006, drept pentru care și problematica riscului de confuzie, incluzând și riscul
de asociere, chiar reală de ar fi, nu poate fi dezlegată decât în sensul că un atare
risc se produce în beneficiul mărcii ulterioare și în detrimentul mărcii anterioare
și nu invers, aceeași caracteristică a vechimii mărcilor aflate în conflict, excluzând
posibilitatea desfășurării unor activități de concurentă neloială de către SC
C.P. SRL Sfântu-Gheorghe față de SC B.S.P. SRL București, în fapt societatea pârâtă
folosind acel tip de ambalaj individual în mod legitim, respectiv în temeiul unei
înțelegeri comerciale cu comerciantul maghiar D. KFT, care deține o marcă înregistrată
asupra acelui ambalaj, marcă anterioară celei de care se prevalează reclamanta.
În consecință,
dintre toate petitele acțiunii principale, pe temeiul art. 4 din Legea nr. 84/1998
tribunalul nu a putut să îl admită decât pe cel dintâi, și să constate existența
unui drept exclusiv al reclamantei pârâte asupra mărcii înregistrată la O.S.I.M.,
marcă care nu este identică cu cea sub care pârâta ambalează în mod individual bomboanele
sale de pom, drept pentru care acțiunea principală a fost admisă numai în parte
și au fost respinse ca neîntemeiate petitele acțiunii principale referitoare la
constatarea încălcării de către pârâta reclamantă a dreptului exclusiv asupra mărcii
de mai sus, interzicerea efectuării de către aceasta a actelor prevăzute de
art. 36 alin. (3) din Legea nr. 84/1998, constatarea săvârșirii unui act de concurență
neloială prin fabricarea și folosirea de ambalaje individuale pentru bomboanele
de pom, distrugerea acestor ambalaje sub sancțiunea unor daune cominatorii și asigurarea
publicității hotărârii în condițiile Legii nr. 11/1991.
Soluția de mai
sus implică și admiterea în parte a cererii de intervenție accesorie în condițiile
în care intervenienta, deținătoarea unei mărci în care îngerașii sunt identici cu
cei din marca reclamantei, nu s-a considerat prejudiciată de această ultimă marcă
și i-a recunoscut caracterul exclusiv.
Față de considerentele
de mai sus s-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâta SC
C.P. SRL Sfântu-Gheorghe în contradictoriu cu reclamanta SC B.S.P. SRL București,
așa cum a fost întregită și s-a constatat inexistența unei vătămări aduse drepturilor
asupra mărcii prin utilizarea de către pârâta reclamantă a foliei destinată ambalării
individuale a produselor „bomboane de pom”, astfel cum aceasta se găsește atașată
la dosarul de fond.
S-au respins,
ca neîntemeiate, petitele acțiunii reconvenționale referitoare la publicarea sentinței
în două ziare, de circulație locală și națională, cât și plata de către reclamanta
pârâtă a sumei de 5.965,5 RON cu titlu de despăgubiri, în primul rând pentru că
o atare publicare se poate face potrivit art. 11 din Legea nr. 11/1991 numai odată
cu condamnarea ori obligarea la încetarea faptei ilicite sau repararea daunei, soluții
care nu s-au pronunțat în cauza de față și în al doilea rând pentru că plata unor
cheltuieli de judecată stabilite printr-o hotărâre judecătorească menținută în calea
de atac a recursului, nu semnifică decât executarea de bună voie a unei hotărâri
judecătorești, ceea ce nu poate fi expresia unei fapte ilicite care mai apoi să
dea dreptul la despăgubiri.
În baza art. 276
C. proc. civ. s-au compensat în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți
în sensul că a fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 3.500 RON reprezentând
cheltuieli parțiale de judecată, părțile suportând cheltuieli de judecată cu retribuirea
apărătorilor și a experților.
Curtea de Apel
Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă
și asigurări sociale prin decizia civilă nr. 28/Ap din 23 aprilie 2013, a respins
apelul declarat de pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe împotriva sentinței civile
nr. 2881 din 26 octombrie 2012 a Tribunalului Covasna.
A respins cererea
de aderare la apel formulată de intimata SC B.S.P. SRL București.
Pentru a pronunța
această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Că prima instanță
și-a bazat hotărârea pe expertizele judiciare efectuate în cauză, lucrări de specialitate
pe baza cărora s-a stabilit existența unui drept exclusiv asupra mărcii înregistrată
la O.S.I.M. dar și inexistența unei vătămări aduse drepturilor asupra acestei mărci
prin utilizarea de către pârâta reconvențională a foliei destinată ambalării individuale
a produselor.
Astfel, s-a reținut
că intervenienta accesorie SC M.W. SRL Sfântu-Gheorghe deține marca națională înregistrată
din 6 februarie 2006 care reprezintă un cap de îngeraș cu păr maro închis/negru
purtând o coroniță cu flori albe și având aripi mici albe deasupra unei coroane
de flori cu un spațiu interior de culoare roz, coroană aflată deasupra unui spațiu
gri-alb, dreptunghiular, totul pe un fond roșu cu stele albe mari și mici, figura
folosind culorile alb, galben, roz și maro, în timp ce partea reclamantă deține
marca națională înregistrată la data de 20 aprilie 2006 care reprezintă două capete
de îngerași cu păr maro închis/negru, purtând o coroniță cu flori albe și având
aripi mici albe, având în partea superioară câte trei rânduri de stele albe mari
și mici, fondul fiind roșu culorile folosite în figuri fiind alb, galben, roz și
maro, ceea ce într-adevăr pune în evidență identitatea îngerașilor protejați prin
mărcile intervenientei și reclamantei.
Mărcile în speță
nu sunt identice ci prezintă doar asemănări iar bomboanele de pom ale pârâtei sunt
comercializate de aceasta în pungi cu aspect complet diferit atât față de aspectul
ambalajului individual al bomboanelor cât și față de aspectul pungilor în care sunt
comercializate bomboanele de pom ale reclamantei, neexistând risc de confuzie pentru
public.
Așa cum s-a stabilit
prin expertiza judiciară și raportat la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 84/1998,
tribunalul a stabilit în mod corect că prin utilizarea de către pârâtă a unui ambalaj
pentru bomboane având anterioritate nu s-a putut aduce atingere mărcii ulterioare
protejate la nivel național din 20 aprilie 2006, excluzând posibilitatea desfășurării
unei activități de concurență neloială de către SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe față
de SC B.S.P. SRL București.
În consecință,
în temeiul art. 4 din Legea nr. 84/1998, tribunalul a constatat în mod corect doar
existența unui drept exclusiv al reclamantei asupra mărcii, respingând petitele
referitoare la constatarea încălcării acestui drept exclusiv și repararea prejudiciului.
Pe această linie
de raționament, în mod correct tribunalul a admis și petitul din cererea reconvențională
de constatare a inexistenței unei vătămări aduse drepturilor asupra mărcii nr. X1.
În ceea ce privește
petitele privind publicarea sentinței în ziar de circulație locală și națională,
curtea a reținut că o asemenea obligație nu poate fi impusă decât în măsura în care
s-ar fi constatat o condamnare sau obligare la încetarea faptei ilicite sau repararea
pagubei, soluții care nu s-au pronunțat în cauza de față. De asemenea, tribunalul
a reținut în mod corect că plata unor cheltuieli de judecată stabilite printr-o
hotărâre judecătorească nu se poate considera expresia unei fapte ilicite care să
dea dreptul la despăgubiri.
În ceea ce privește
cheltuielile de judecată, instanța de fond a aplicat în mod correct dispozițiile
art. 276 C. proc. civ. privind compensarea în parte a cheltuielilor părților, rămânând
un rest de 3.500 RON reprezentând cheltuieli de judecată parțiale în sarcina reclamantei
reconvenționale SC B.S.P. SRL București, părțile suportând cheltuielile de judecată
în legătură cu retribuiea apărătorilor și experților.
În ceea ce privește
cererea de aderare la apel, curtea a reținut că aceasta nu poate fi considerată
un apel principal în condițiile în care aceasta nu s-a făcut înlăuntrul termenului
de apel, iar apelantul principal nu și-a retras apelul sau acesta nu a fost respins
ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului.
Că, cererea formulată
în cauză nu îndeplinește condițiile legale în sensul în care conține motive prin
care nu se tinde la schimbarea hotărârii primei instanțe în senul celor cerute prin
apelul principal. Dimpotrivă, prin cererea de aderare la apel se solicită respingerea
apelului principal și schimbarea hotărârii în sensul potrivnic celui cerut prin
apelul principal.
Împotriva deciziei
civile nr. 28/Ap din 23 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția
civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări
sociale a declarat recurs pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe, întemeiat pe art.
304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie
admiterea recursului, admiterea apelului său, modificarea în parte a sentiței instanței
de fond în sensul respingerii acțiunii reclamantei și admiterii cererii sale reconvenționale.
În criticile formulate
recurenta pârâtă a susținut în esență următoarele:
- Apreciază că
în mod greșit s-a procedat în cauză la admiterea petitului I al acțiunii introductive,
în condițiile în care aceasta a fost formulată în baza art. 4 și art. 35 din Legea
nr. 84/1998, invocând argumentele detaliate pe larg în cuprinsul expertizei 2 administrate
în cauză, potrivit căreia reclamanta nu deține un drept exclusiv asupra mărcii
nr. X1, în condițiile în care mai există cel puțin doi titulari diferiți asupra
mărcilor nr. X2 și X1, situație în raport de care se impunea respingerea acțiunii
reclamantei.
Se arată că existența
unui drept asupra mărcii nr. X1 derivă din lege, iar admisibilitatea petitului I
se află în strânsă interdependență cu respingerea petitelor 2-6.
- Sub aspectul
petitului din cererea reconvențională prin care s-a solicitat obligarea la publicarea
sentinței în două ziare de circulație locală și națională, instanța în mod greșit
a interpretat dispozițiile art. 11 din Legea nr. 11/1991, avându-se în vedere că
prin acțiunea reclamantei i-au fost produse grave prejudicii de imagine ce nu pot
fi reparate decât prin aducerea la cunoștința publică a conținutului sentinței pronunțate
de instanța de fond, întâmpinând greutăți și în prelungirea liniilor de credit necesare
desfășurării activității.
- A criticat respingerea
capătului său de cerere prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei
de 5.965,5 RON, urmare a interpretării greșite a dispozițiilor art. 274 C. proc.
civ., în condițiile în care ordonanța președințială ce a făcut obiectul Dosar
nr. 2015/119/2009, prin care reclamanta a obținut interzicerea comercializării de
societatea sa a produsului bomboane de pom în sezonul 2009-2010, soluție care are
legătură cu prezenta cauză.
A susținut că
prin obligarea societății sale la plata cheltuielilor de judecată în Dosar nr. 2015/119/2009,
societatea sa a fost prejudiciată direct prin fapta reclamantei, prejudiciul său
fiind determinat și de acțiunea ce a făcut obiectul prezentei cauze.
Analizând decizia
civilă nr. 28/Ap din 23 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția
civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări
sociale, în raport de criticile formulate și temeiurile de drept arătate, ținând
cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte a constatat că recursul
declarat de pârâta SC C.P. SRL Sfântul-Gheorghe este nefondat avându-se în vedere
următoarele considerente:
- Se reține că,
în mod just în cauză, în urma analizei probelor administrate, instanța de apel,
în virtutea caracterului devolutiv al apelului, în temeiul art. 4 din Legea nr.
84/1998 a constat existența unui drept exclusiv al reclamantei pârâte asupra mărcii
nr. X1 înregistrată la O.S.I.M., marcă care nu este identică cu cea sub care pârâta
ambalează în mod individual bomboanele sale de pom, excluzând posibilitatea desfășurării
unei activități de concurență neloială de către aceasta prin fabricarea și folosirea
de ambalaje individuale pentru bomboanele de pom, drept pentru care au fost respinse
ca neîntemeiate petitele acțiunii principale referitoare la constatarea încălcării
de către pârâtă a dreptului exclusiv asupra mărcii de mai sus, interzicerea efectuării
de către aceasta a actelor prevăzute de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 84/1998,
distrugerea acestor ambalaje sub sancțiunea unor daune cominatorii și asigurarea
publicității hotărârii în condițiile Legii nr. 11/1991.
Cum mărcile în
speță nu sunt identice ci prezintă doar asemănări iar bomboanele de pom ale pârâtei
sunt comercializate de aceasta în pungi cu aspect complet diferit atât față de aspectul
ambalajului individual al bomboanelor cât și față de aspectul pungilor în care sunt
comercializate bomboanele de pom ale reclamantei, neexistând risc de confuzie pentru
public sau de asociere cu marca nr. X1, raportat la art. 6 alin. (2) din Legea
nr. 84/1998, instanța de apel a stabilit în mod just că prin utilizarea de către
pârâtă a unui ambalaj pentru bomboane având anterioritate nu s-a putut aduce atingere
mărcii ulterioare protejate la nivel național sub nr. X1 din 20 aprilie 2006, excluzând
posibilitatea desfășurării unei activități de concurență neloială de către SC
C.P. SRL Sfântu-Gheorghe față de SC B.S.P. SRL București.
În consecință,
în temeiul art. 4 din Legea nr. 84/1998, instanța de apel a constatat în mod corect
doar existența unui drept exclusiv al reclamantei asupra mărcii nr. X1, respingând
petitele referitoare la constatarea încălcării acestui drept exclusiv și repararea
prejudiciului.
- Și în ceea ce
privește critica recurentei pârâte prin care a susținut că petitul din cererea reconvențională
prin care s-a solicitat obligarea la publicarea sentinței instanței de fond în două
ziare de circulație locală și națională și că în mod greșit au fost interpretate
dispozițiile art. 11 din Legea nr. 11/1991, avându-se în vedere că prin acțiunea
reclamantei i-au fost produse grave prejudicii de imagine, se reține că soluția
instanței de apel este corectă, avându-se în vedere că o asemenea obligație nu poate
fi impusă decât în măsura în care s-ar fi constatat o condamnare sau obligare la
încetarea faptei ilicite sau repararea pagubei, soluții care nu s-au pronunțat în
cauza de față.
- Nici critica
ce privește cheltuielile de judecată efectuate de societatea pârâtă, urmare a acțiunii
reclamantei în combaterea concurenței neloiale ce a făcut obiectul prezentului dosar,
prin care a susținut interpretarea greșită a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ.
nu poate fi primită, în raport de aplicarea prevederilor art. 276 C. proc. civ.
și de soluția instanței de fond, menținută de Curtea de Apel Brașov, privind compensarea
în parte a cheltuielilor părților, pârâta SC B.S.P. SRL București fiind obligată
numai la diferența de 3500 RON, cheltuieli de judecată parțiale, părțile suportând
cheltuielile de judecată în legătură cu retribuirea apărătorilor și experților.
Față de considerentele
anterior expuse, nu poate fi reținută nici afirmația reclamantei în sensul respingerii
recursului ca inadmisibil, întrucât criticile formulate de recurenta pârâtă se circumscriu
motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., știut fiind că, neîncadrarea
criticilor de netemeinicie în art. 304 C. proc. civ. se sancționează cu nulitatea
cererii de recurs și nu cu inadmisibilitatea recursului.
Așa fiind, cum
decizia instanței de apel este legală, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor
art. 312 alin. (1) C. proc. civ, urmează să respingă ca nefondat recursul declarat
de pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe împotriva deciziei civile nr. 28/Ap din 23
aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru
cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat
recursul declarat de pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe împotriva deciziei civile
nr. 28/Ap din 23 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă
și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 27 martie 2014.