ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1226/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2881 din 26 octombrie 2012, Tribunalul Covasna, secția civilă, a admis în parte acțiunea principală în contrafacere și combaterea concurenței neloiale formulată de reclamanta SC B.S.P. SRL București, în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC C.P. SRL Sfantu-Gheorghe. A admis în parte cererea de intervenție accesorie în favoarea reclamantei formulată de intervenienta SC M.W. SRL Sfântu-Gheorghe. A constatat existența unui drept exclusiv al reclamantei asupra mărcii înregistrată la O.S.I.M.

A respins, ca neîntemeiate, petitele acțiunii principale referitoare la constatarea încălcării de către pârâta reclamantă a dreptului exclusiv asupra mărcii de mai sus, interzicerea efectuării de către aceasta a actelor prevăzute de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 84/1998, constatarea săvârșirii unui act de concurență neloială prin fabricarea și folosirea de ambalaje individuale pentru bomboanele de pom, distrugerea acestor ambalaje sub sancțiunea unor daune cominatorii și asigurarea publicității hotărârii în condițiile Legii nr. 11/1991. A admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe în contradictoriu cu reclamanta SC B.S.P. SRL București, așa cum a fost întregită.

A constatat inexistența unei vătămări aduse drepturilor asupra mărcii prin utilizarea de către pârâta reclamantă a foliei destinată ambalării individuale a produselor „bomboane de pom”, astfel cum aceasta se găsește atașată la dosarul de fond. A respins, ca neîntemeiate, petitele acțiunii reconvenționale referitoare la publicarea sentinței în două ziare, de circulație locală și națională, cât și plata de către reclamanta pârâtă a sumei de 5.965,5 RON cu titlu de despăgubiri. A compensat în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți în sensul că obligă reclamanta pârâtă să plătească pârâtei reclamante suma de 3.500 RON reprezentând cheltuieli parțiale de judecată. Prima instanță a reținut că acel chip de îngeraș reprodus pe folia de ambalare a produselor comercializate de pârâta SC C.P.

SRL Sfântu-Gheorghe constituie o marcă individuală, figurativă înregistrată la 13 ianuarie 2003 de societatea D. KFT la Oficiul de Brevete Maghiar, expertul F.R.S. percepând în mod exact această marcă, respectiv ca fiind reprezentată de un chip de îngeraș cu păr lung maro-roșcat, purtând o coroniță cu flori albe și având aripi mici albe. Această marcă a fost înregistrată și la nivel internațional la O.M.P.I./W.I.P.O. de către D. KFT la da de 25 noiembrie 2009, vechimea acestei mărci fiind potrivit aceluiași expert recunoscută de la data depozitului din Ungaria, respectiv 13 ianuarie 2013, care este o dată anterioară datei de depozit a mărcii reclamantei.

Este adevărat că reclamanta și pârâta comercializează produse identice, bomboane de pom, dar identitatea există numai la nivelul denumirii produsului, fiind de observat că produsul comercializat de pârâtă are un anumit ambalaj individual și un alt ambalaj atunci când este introdus în pungile în care este comercializat.

Ambii experți au apreciat că marca națională și marca maghiară înregistrată internațional la data de din 25 noiembrie 2009 nu sunt identice ci prezintă asemănări în sensul că ambele conțin imagini ale unor îngerași cu aripioare și cununi de flori însă deosebirile rezidă în faptul că marca reclamantei redă imaginea a doi îngerași bruneți identici în timp ce pe ambalajul pârâtei apar două șiruri de îngerași blonzi identici, pe șirul inferior îngerașii fiind reprezentați cu capul în jos, diferența fiind și în ceea ce privește chipurile îngerașilor blonzi față de cei bruneți, aranjarea părului acestora, a cununilor de flori și a formei aripilor, în plus expertul F.R.S. subliniind pe drept cuvânt că îngerașul din marca din 20 aprilie 2006 are poziția feței frontală în timp ce îngerașul din marca din 25 noiembrie 2009 are profilul feței orientat ușor dreapta.

Bomboanele de pom ale pârâtei sunt comercializate de aceasta în pungi cu aspect complet diferit atât față de aspectul ambalajului individual al bomboanelor sale cât și față de aspectul pungilor în care sunt comercializate bomboanele de pom ale reclamantei, expertul I. opinând că deși ambele tipuri de pungi permit să se întrevadă ambalajele individuale ale bomboanelor de pom, nu există un risc de confuzie pentru public, ambalajele folosite de pârâtă nereprezentând o imitație servilă a ambalajelor reclamantei, neexistând vreo activitate de copiere sistematică de către pârâtă a ambalajelor folosite de reclamantă în comerțul său. Acestea din urmă sunt constatări de fapt întemeiate pe examinarea ambalajelor prezentate de părți și depuse prin fotocopiere la dosar, constatări realizate de experți și pe care instanța le însușește în mod integral.

În ceea ce privește anterioritatea mărcii internaționale a titularului D. KFT, în anexa nr. 7 a raportului expertului F.R.S. există un extras din baza de date a O.M.P.I./W.I.P.O. referitoare la marca din 25 noiembrie 2009 unde se menționează că data de înregistrare de bază recunoscută a mărcii maghiare este data de 13 ianuarie 2003, având semnificația înregistrării inițiale sau a celei de bază a mărcii, prin urmare aceste informații trebuie coroborate cu actualul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 84/1998 care definește drept mărci anterioare pe cele a căror dată de depozit este anterioară datei de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau după caz a dreptului de prioritate invocat în susținerea acesteia și care fac parte printre alte categorii și din categoria mărcilor comunitare.

Așa fiind, tribunalul a privit ca justă concluzia expertului Fântână care a susținut că prin utilizarea de către SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe a ambalajului pentru bomboane de pom purtând marca din 25 noiembrie 2009 a titularului D. KFT având anterioritate pe teritoriul Uniunii Europene de la data depozitului din Ungaria, 13 ianuarie 2003, nu s-a putut aduce atingere unei mărci ulterioare protejate la nivel național din 20 aprilie 2006, drept pentru care și problematica riscului de confuzie, incluzând și riscul de asociere, chiar reală de ar fi, nu poate fi dezlegată decât în sensul că un atare risc se produce în beneficiul mărcii ulterioare și în detrimentul mărcii anterioare și nu invers, aceeași caracteristică a vechimii mărcilor aflate în conflict, excluzând posibilitatea desfășurării unor activități de concurentă neloială de către SC C.P.

SRL Sfântu-Gheorghe față de SC B.S.P. SRL București, în fapt societatea pârâtă folosind acel tip de ambalaj individual în mod legitim, respectiv în temeiul unei înțelegeri comerciale cu comerciantul maghiar D. KFT, care deține o marcă înregistrată asupra acelui ambalaj, marcă anterioară celei de care se prevalează reclamanta.

În consecință, dintre toate petitele acțiunii principale, pe temeiul art. 4 din Legea nr. 84/1998 tribunalul nu a putut să îl admită decât pe cel dintâi, și să constate existența unui drept exclusiv al reclamantei pârâte asupra mărcii înregistrată la O.S.I.M., marcă care nu este identică cu cea sub care pârâta ambalează în mod individual bomboanele sale de pom, drept pentru care acțiunea principală a fost admisă numai în parte și au fost respinse ca neîntemeiate petitele acțiunii principale referitoare la constatarea încălcării de către pârâta reclamantă a dreptului exclusiv asupra mărcii de mai sus, interzicerea efectuării de către aceasta a actelor prevăzute de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 84/1998, constatarea săvârșirii unui act de concurență neloială prin fabricarea și folosirea de ambalaje individuale pentru bomboanele de pom, distrugerea acestor ambalaje sub sancțiunea unor daune cominatorii și asigurarea publicității hotărârii în condițiile Legii nr. 11/1991.

Soluția de mai sus implică și admiterea în parte a cererii de intervenție accesorie în condițiile în care intervenienta, deținătoarea unei mărci în care îngerașii sunt identici cu cei din marca reclamantei, nu s-a considerat prejudiciată de această ultimă marcă și i-a recunoscut caracterul exclusiv. Față de considerentele de mai sus s-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe în contradictoriu cu reclamanta SC B.S.P. SRL București, așa cum a fost întregită și s-a constatat inexistența unei vătămări aduse drepturilor asupra mărcii prin utilizarea de către pârâta reclamantă a foliei destinată ambalării individuale a produselor „bomboane de pom”, astfel cum aceasta se găsește atașată la dosarul de fond.

S-au respins, ca neîntemeiate, petitele acțiunii reconvenționale referitoare la publicarea sentinței în două ziare, de circulație locală și națională, cât și plata de către reclamanta pârâtă a sumei de 5.965,5 RON cu titlu de despăgubiri, în primul rând pentru că o atare publicare se poate face potrivit art. 11 din Legea nr. 11/1991 numai odată cu condamnarea ori obligarea la încetarea faptei ilicite sau repararea daunei, soluții care nu s-au pronunțat în cauza de față și în al doilea rând pentru că plata unor cheltuieli de judecată stabilite printr-o hotărâre judecătorească menținută în calea de atac a recursului, nu semnifică decât executarea de bună voie a unei hotărâri judecătorești, ceea ce nu poate fi expresia unei fapte ilicite care mai apoi să dea dreptul la despăgubiri.

În baza art. 276 C. proc. civ. s-au compensat în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți în sensul că a fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 3.500 RON reprezentând cheltuieli parțiale de judecată, părțile suportând cheltuieli de judecată cu retribuirea apărătorilor și a experților. Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale prin decizia civilă nr. 28/Ap din 23 aprilie 2013, a respins apelul declarat de pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe împotriva sentinței civile nr. 2881 din 26 octombrie 2012 a Tribunalului Covasna. A respins cererea de aderare la apel formulată de intimata SC B.S.P. SRL București.

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele: Că prima instanță și-a bazat hotărârea pe expertizele judiciare efectuate în cauză, lucrări de specialitate pe baza cărora s-a stabilit existența unui drept exclusiv asupra mărcii înregistrată la O.S.I.M. dar și inexistența unei vătămări aduse drepturilor asupra acestei mărci prin utilizarea de către pârâta reconvențională a foliei destinată ambalării individuale a produselor. Astfel, s-a reținut că intervenienta accesorie SC M.W.

SRL Sfântu-Gheorghe deține marca națională înregistrată din 6 februarie 2006 care reprezintă un cap de îngeraș cu păr maro închis/negru purtând o coroniță cu flori albe și având aripi mici albe deasupra unei coroane de flori cu un spațiu interior de culoare roz, coroană aflată deasupra unui spațiu gri-alb, dreptunghiular, totul pe un fond roșu cu stele albe mari și mici, figura folosind culorile alb, galben, roz și maro, în timp ce partea reclamantă deține marca națională înregistrată la data de 20 aprilie 2006 care reprezintă două capete de îngerași cu păr maro închis/negru, purtând o coroniță cu flori albe și având aripi mici albe, având în partea superioară câte trei rânduri de stele albe mari și mici, fondul fiind roșu culorile folosite în figuri fiind alb, galben, roz și maro, ceea ce într-adevăr pune în evidență identitatea îngerașilor protejați prin mărcile intervenientei și reclamantei.

Mărcile în speță nu sunt identice ci prezintă doar asemănări iar bomboanele de pom ale pârâtei sunt comercializate de aceasta în pungi cu aspect complet diferit atât față de aspectul ambalajului individual al bomboanelor cât și față de aspectul pungilor în care sunt comercializate bomboanele de pom ale reclamantei, neexistând risc de confuzie pentru public. Așa cum s-a stabilit prin expertiza judiciară și raportat la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 84/1998, tribunalul a stabilit în mod corect că prin utilizarea de către pârâtă a unui ambalaj pentru bomboane având anterioritate nu s-a putut aduce atingere mărcii ulterioare protejate la nivel național din 20 aprilie 2006, excluzând posibilitatea desfășurării unei activități de concurență neloială de către SC C.P.

SRL Sfântu-Gheorghe față de SC B.S.P. SRL București. În consecință, în temeiul art. 4 din Legea nr. 84/1998, tribunalul a constatat în mod corect doar existența unui drept exclusiv al reclamantei asupra mărcii, respingând petitele referitoare la constatarea încălcării acestui drept exclusiv și repararea prejudiciului. Pe această linie de raționament, în mod correct tribunalul a admis și petitul din cererea reconvențională de constatare a inexistenței unei vătămări aduse drepturilor asupra mărcii nr. X1. În ceea ce privește petitele privind publicarea sentinței în ziar de circulație locală și națională, curtea a reținut că o asemenea obligație nu poate fi impusă decât în măsura în care s-ar fi constatat o condamnare sau obligare la încetarea faptei ilicite sau repararea pagubei, soluții care nu s-au pronunțat în cauza de față.

De asemenea, tribunalul a reținut în mod corect că plata unor cheltuieli de judecată stabilite printr-o hotărâre judecătorească nu se poate considera expresia unei fapte ilicite care să dea dreptul la despăgubiri. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța de fond a aplicat în mod correct dispozițiile art. 276 C. proc. civ. privind compensarea în parte a cheltuielilor părților, rămânând un rest de 3.500 RON reprezentând cheltuieli de judecată parțiale în sarcina reclamantei reconvenționale SC B.S.P. SRL București, părțile suportând cheltuielile de judecată în legătură cu retribuiea apărătorilor și experților.

În ceea ce privește cererea de aderare la apel, curtea a reținut că aceasta nu poate fi considerată un apel principal în condițiile în care aceasta nu s-a făcut înlăuntrul termenului de apel, iar apelantul principal nu și-a retras apelul sau acesta nu a fost respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului. Că, cererea formulată în cauză nu îndeplinește condițiile legale în sensul în care conține motive prin care nu se tinde la schimbarea hotărârii primei instanțe în senul celor cerute prin apelul principal. Dimpotrivă, prin cererea de aderare la apel se solicită respingerea apelului principal și schimbarea hotărârii în sensul potrivnic celui cerut prin apelul principal.

Împotriva deciziei civile nr. 28/Ap din 23 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale a declarat recurs pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, admiterea apelului său, modificarea în parte a sentiței instanței de fond în sensul respingerii acțiunii reclamantei și admiterii cererii sale reconvenționale.

În criticile formulate recurenta pârâtă a susținut în esență următoarele: - Apreciază că în mod greșit s-a procedat în cauză la admiterea petitului I al acțiunii introductive, în condițiile în care aceasta a fost formulată în baza art. 4 și art. 35 din Legea nr. 84/1998, invocând argumentele detaliate pe larg în cuprinsul expertizei 2 administrate în cauză, potrivit căreia reclamanta nu deține un drept exclusiv asupra mărcii nr. X1, în condițiile în care mai există cel puțin doi titulari diferiți asupra mărcilor nr. X2 și X1, situație în raport de care se impunea respingerea acțiunii reclamantei. Se arată că existența unui drept asupra mărcii nr. X1 derivă din lege, iar admisibilitatea petitului I se află în strânsă interdependență cu respingerea petitelor 2-6.

- Sub aspectul petitului din cererea reconvențională prin care s-a solicitat obligarea la publicarea sentinței în două ziare de circulație locală și națională, instanța în mod greșit a interpretat dispozițiile art. 11 din Legea nr. 11/1991, avându-se în vedere că prin acțiunea reclamantei i-au fost produse grave prejudicii de imagine ce nu pot fi reparate decât prin aducerea la cunoștința publică a conținutului sentinței pronunțate de instanța de fond, întâmpinând greutăți și în prelungirea liniilor de credit necesare desfășurării activității. - A criticat respingerea capătului său de cerere prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 5.965,5 RON, urmare a interpretării greșite a dispozițiilor art. 274 C. proc.

civ., în condițiile în care ordonanța președințială ce a făcut obiectul Dosar nr. 2015/119/2009, prin care reclamanta a obținut interzicerea comercializării de societatea sa a produsului bomboane de pom în sezonul 2009-2010, soluție care are legătură cu prezenta cauză. A susținut că prin obligarea societății sale la plata cheltuielilor de judecată în Dosar nr. 2015/119/2009, societatea sa a fost prejudiciată direct prin fapta reclamantei, prejudiciul său fiind determinat și de acțiunea ce a făcut obiectul prezentei cauze. Analizând decizia civilă nr. 28/Ap din 23 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în raport de criticile formulate și temeiurile de drept arătate, ținând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte a constatat că recursul declarat de pârâta SC C.P.

SRL Sfântul-Gheorghe este nefondat avându-se în vedere următoarele considerente: - Se reține că, în mod just în cauză, în urma analizei probelor administrate, instanța de apel, în virtutea caracterului devolutiv al apelului, în temeiul art. 4 din Legea nr. 84/1998 a constat existența unui drept exclusiv al reclamantei pârâte asupra mărcii nr. X1 înregistrată la O.S.I.M., marcă care nu este identică cu cea sub care pârâta ambalează în mod individual bomboanele sale de pom, excluzând posibilitatea desfășurării unei activități de concurență neloială de către aceasta prin fabricarea și folosirea de ambalaje individuale pentru bomboanele de pom, drept pentru care au fost respinse ca neîntemeiate petitele acțiunii principale referitoare la constatarea încălcării de către pârâtă a dreptului exclusiv asupra mărcii de mai sus, interzicerea efectuării de către aceasta a actelor prevăzute de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 84/1998, distrugerea acestor ambalaje sub sancțiunea unor daune cominatorii și asigurarea publicității hotărârii în condițiile Legii nr. 11/1991.

Cum mărcile în speță nu sunt identice ci prezintă doar asemănări iar bomboanele de pom ale pârâtei sunt comercializate de aceasta în pungi cu aspect complet diferit atât față de aspectul ambalajului individual al bomboanelor cât și față de aspectul pungilor în care sunt comercializate bomboanele de pom ale reclamantei, neexistând risc de confuzie pentru public sau de asociere cu marca nr. X1, raportat la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 84/1998, instanța de apel a stabilit în mod just că prin utilizarea de către pârâtă a unui ambalaj pentru bomboane având anterioritate nu s-a putut aduce atingere mărcii ulterioare protejate la nivel național sub nr. X1 din 20 aprilie 2006, excluzând posibilitatea desfășurării unei activități de concurență neloială de către SC C.P.

SRL Sfântu-Gheorghe față de SC B.S.P. SRL București. În consecință, în temeiul art. 4 din Legea nr. 84/1998, instanța de apel a constatat în mod corect doar existența unui drept exclusiv al reclamantei asupra mărcii nr. X1, respingând petitele referitoare la constatarea încălcării acestui drept exclusiv și repararea prejudiciului.

- Și în ceea ce privește critica recurentei pârâte prin care a susținut că petitul din cererea reconvențională prin care s-a solicitat obligarea la publicarea sentinței instanței de fond în două ziare de circulație locală și națională și că în mod greșit au fost interpretate dispozițiile art. 11 din Legea nr. 11/1991, avându-se în vedere că prin acțiunea reclamantei i-au fost produse grave prejudicii de imagine, se reține că soluția instanței de apel este corectă, avându-se în vedere că o asemenea obligație nu poate fi impusă decât în măsura în care s-ar fi constatat o condamnare sau obligare la încetarea faptei ilicite sau repararea pagubei, soluții care nu s-au pronunțat în cauza de față. - Nici critica ce privește cheltuielile de judecată efectuate de societatea pârâtă, urmare a acțiunii reclamantei în combaterea concurenței neloiale ce a făcut obiectul prezentului dosar, prin care a susținut interpretarea greșită a dispozițiilor art. 274 C. proc.

civ. nu poate fi primită, în raport de aplicarea prevederilor art. 276 C. proc. civ. și de soluția instanței de fond, menținută de Curtea de Apel Brașov, privind compensarea în parte a cheltuielilor părților, pârâta SC B.S.P. SRL București fiind obligată numai la diferența de 3500 RON, cheltuieli de judecată parțiale, părțile suportând cheltuielile de judecată în legătură cu retribuirea apărătorilor și experților. Față de considerentele anterior expuse, nu poate fi reținută nici afirmația reclamantei în sensul respingerii recursului ca inadmisibil, întrucât criticile formulate de recurenta pârâtă se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., știut fiind că, neîncadrarea criticilor de netemeinicie în art. 304 C. proc.

civ. se sancționează cu nulitatea cererii de recurs și nu cu inadmisibilitatea recursului. Așa fiind, cum decizia instanței de apel este legală, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ, urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe împotriva deciziei civile nr. 28/Ap din 23 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.P. SRL Sfântu-Gheorghe împotriva deciziei civile nr. 28/Ap din 23 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2014.