ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2718/2012

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii și procedura derulată în prună instanță Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, la data de 10 iunie 2010, reclamanta Z.V. a chemat în judecată pârâta A.N.R.P. - C.C.S.D. solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună: obligarea pârâtei să emită decizia de validare stabilind valoarea reală a cuantumului despăgubirilor stabilite conform standardelor și indicilor internaționali de evaluare - Dosar nr. 32369/ CC privind imobilul situat în Pitești, jud.Argeș, compus din teren în suprafață de 60 mp și construcție în suprafață de 82,63 mp, cu plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta arată că prin Dispoziția nr. 824/2007 emisă de Primarul Municipiului Pitești, a fost soluționată notificarea din 2001 propunându-se acordarea de despăgubiri, iar dosarul a fost înaintat la A.N.R.P cu adresa din 31 ianuarie 2007. Deși a formulat diverse memorii și cereri, până în prezent nu i-a fost comunicat stadiul soluționării cererii. Prin întâmpinare, pârâta C.C.S.D. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că dosarul nu a parcurs etapele prevăzute de procedura administrativă reglementată de Titlul VII din Legea nr. 247/2005. Hotărârea Curții de apel Prin sentința nr. 3159 din 3 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a VlII-a contencios administrativ si fiscal, a admis acțiunea reclamantei Z.V., în contractoriu cu pârâtele A.N.R.P.

și C.C.S.D. și a obligat pârâta C.C.S.D. să emită decizia privind titlul de despăgubire în termen de 3 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin notificarea înregistrată din 7209/2001 formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, reclamanta a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în mun. Pitești, jud. Argeș. Primăria Municipiului Pitești a emis Dispoziția din 2007 prin care, în calitate de entitate notificată, a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru imobilul notificat, iar dosarul a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale, fiind analizat din punct de vedere al legalității respingerii cererii de restituire în natură, constatându-se că este legală.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 247/2005, în cadrul procedurii administrative, după parcurgerea etapelor privind înregistrarea, analizarea și evaluarea dosarelor, pârâta C.C.S.D. emite decizia reprezentând titlul de despăgubiri. Omisiunea legiuitorului de a stabili un termen în interiorul căruia să se deruleze fiecare etapă a procedurii administrative nu poate conduce la concluzia că autoritatea publică este îndreptățită ea însăși să determine. - acest interval de timp, raportându-se la momente incerte (15 zile de la data existenței disponibilităților financiare în contul A.N.R.P.), întrucât este necesar ca emiterea titlului de plată și efectuarea plății să se facă într-un termen rezonabil, în sensul prevederilor art. 6 C.E.D.O., cum s-a pronunțat constant și instanța supremă.

Termenul rezonabil vizează atât durata procedurilor administrative, cât și timpul necesar procedurilor judiciare, statul având obligația de a organiza funcționarea puterilor sale astfel încât să răspundă acestei cerințe, pentru ca persoana să poată beneficia în mod efectiv de protecția asigurată de art. 6 din Convenție. Evaluând în concret modul în care A.N.R.P. și-a îndeplinit obligațiile administrative ce îi reveneau, prima instanță a reținut că tergiversarea emiterii titlului de despăgubire pe o perioadă de peste trei ani, cumulată cu invocarea unor motive inconsistente după primirea cererii de chemare în judecată conturează existența unui refuz nejustificat de soluționare a cererii, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) Legea nr. 554/2004.

În opinia primei instanțe, chiar dacă existența dificultăților cu care se confruntă autoritatea pârâtă în derularea procedurilor reglementate de dispozițiilor Titlului VII al Legii nr. 247/2005, este reală, nu poate fi acceptată nerezolvarea cererilor persoanelor îndreptățite într-un termen rezonabil și invocarea unor motive nelegale în scopul tergiversării sine die a procedurii, pentru că astfel se neagă însuși dreptul acestora de a se bucura de bunul pe care îl au, potrivi art. 1 din Protocolul nr. 1 Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs ambele pârâte, C.C.S.D. și A.N.R.P., criticând soluția instanței de fond, în temeiul art. 304 pct. 9 și 304 1 C. proc.

civ. Recursul promovat de C.C.S.D. În motivarea căii de atac, această recurentă a arătat că instanța de fond a reținut în mod greșit încălcarea termenului rezonabil de soluționare a cauzei, fără a ține seama de succesiunea etapelor procedurale reglementate în art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, modificat și completat prin O.U.G.nr. 81/2007 și de împrejurarea că dosarul intimatei - reclamante a fost analizat în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură, a fost transmis la evaluator și urmează să fie supus aprobării Comisiei. Recurenta a mai arătat că obligarea direct la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, trecând peste etapele administrative prealabile, este nejudicioasă și poate duce la conjuncturi juridice „anormale", autoritatea publică fiind pasibilă de sancțiunile prevăzute în art. 24 din Legea nr. 554/2004, cu toate că emiterea deciziei depinde de efectuarea raportului de evaluare.

Sub aspectul obligării sale la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței, a arătat că soluția instanței de fond este nelegală, deoarece termenul arătat nu este suficient pentru epuizarea procedurii, mai ales că depinde și de modul în care evaluatorii își îndeplinesc obligațiile contractuale, precum și de poziția persoanei îndreptățite, indicând în acest sens dispozițiile art. 16.13. din Normele de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005. Recursul promovat de A.N.R.P. În motivare, recurenta a arătat că, instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea față de A.N.R.P., deoarece nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Atribuțiile sale sunt prevăzute de art. 2 din H.G. nr. 361/2005, cu modificările și completările ulterioare, iar în cursul procedurii administrative privind acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, reglementată de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, A.N.R.P. nu este investită cu emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire, ci C.C.S.D., potrivit art. 13 alin. (1) din actul normativ precitat. Faptul că A.N.R.P. asigură organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Centrale nu îi conferă calitate procesuală pasivă în cauză. 4. Procedura derulată în recurs Prin notele scrise înregistrate la dosar la data de 30 mai 2012, recurenta C.C.S.D. a solicitat acordarea unui termen de grație de 6 luni pentru punerea în executare a sentinței, invocând în apărare dispozițiile O.U.G.

nr. 4 din 13 martie 2012, prin care s-a suspendat procedura emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII din Legea nr. 247/2005. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurentele -pârâte cât și sub toate aspectele, potrivit art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, în limitele și pentru considerentele în continuare arătate. 5 l. Argumentele de fapt și de drept relevante Intimata - reclamantă Z.V. a investit instanța de contencios administrativ la data de 10 iunie 2010, cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.R.P.

și C.C.S.D. obligarea la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilul aferent dispoziției din 2007 emisă de Primăria municipiului Pitești. Instanța de fond a reținut că tergiversarea emiterii titlului de despăgubire pe o perioadă de peste trei ani, cumulată cu invocarea unor motive inconsistente după primirea cererii de chemare în judecată, încalcă principiul termenului rezonabil și conturează existența unui refuz nejustificat de soluționare a cererii, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) Legea nr. 554/2004. Criticile recurentei-pârâte C.C.S.D. cu privire la încălcarea termenului rezonabil nu pot fi reținute, deoarece se constată că dosarul intimatei-reclamante privind acordarea despăgubirilor în conformitate cu Legea nr. 247/2005 a fost înregistrat de cel puțin 4 ani la Secretariatul Comisiei, iar până la data soluționării prezentului recurs, 31 mai 2012, recurenta nu a emis decizia reprezentând titlul de despăgubire.

În mod corect a reținut instanța de fond că există un refuz nejustificat al recurentei în soluționarea dosarului, în condițiile în care, nu au existat motive temeinice care să justifice întârzierea nepermisă. Ca un argument în sensul celor arătate este și faptul că intimata-reclamantă a formulat o cerere privind soluționarea cu prioritate a Dosarului nr. 32369/ CC, în condițiile art. 3 din Decizia nr. 2815 din 16 septembrie 2008 a Comisiei Centrale, potrivit cărora, în cazuri excepționale, temeinic motivate, C.C.S.D. va putea decide tratarea cu prioritate a unui anumit dosar, solicitare aprobată de către Comisia Centrală. Deși legea nu impune un termen pentru emiterea deciziei, ea prevede anumite etape în soluționarea cererilor de retrocedare, dar aceasta nu înseamnă că nu trebuie soluționate într-un termen rezonabil, deoarece intimata-reclamantă are dreptul la un proces echitabil și la soluționarea într-un termen rezonabil a cauzei, potrivit art. 6 parag.

1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar termenul rezonabil de soluționare a cauzei cuprinde și durata procedurilor administrative impuse de lege anterior sesizării instanței, în speță fiind inclusă și procedura administrativă conform Titlului VII din Legea nr. 247/2007. Calculul termenului rezonabil începe de la momentul formulării notificării, anul 2001, în temeiul Legii nr. 10/2001, motiv pentru care se constată că instanța de fond a procedat în mod corect la obligarea pârâtei C.C.S.D. la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire.

Referitor la susținerile recurentei, în sensul că nu poate fi obligată direct la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, instanța de control judiciar reține că sunt nefondate, pentru că etapele și operațiunile premergătoare sunt subsumate scopului emiterii actului administrativ prin care se finalizează procedura de stabilire a despăgubirilor, care, în întregul ei, este supusă imperativului termenului rezonabil. Comisia Centrală este entitatea care, potrivit atribuțiilor prevăzute în lege, desemnează evaluatorul în vederea întocmirii raportului de evaluare, pe baza căruia urmează să procedeze apoi la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire. Aceste elemente constituie argumente pentru păstrarea sentinței fondului sub aspectul obligării Comisiei Centrale la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire în Dosarul nr. 32369/ CC aferent Dispoziției din 2007 emisă de Primarul municipiului Pitești.

Însă, în ceea ce privește termenul de 3 luni stabilit în dispozitiv pentru îndeplinirea obligației C.C.S.D., Înalta Curte are în vedere faptul că după pronunțarea instanței de fond a intrat în vigoare O.U.G. nr. 4 din 13 martie 2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Potrivit articolului unic, alin. (1) din O.U.G.

nr. 4/2012, cu modificările și completările ulterioare, „La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă, pe o perioadă de 6 luni, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare". O.U.G. nr. 4/2012 a fost adoptată în contextul implementării hotărârii-pilot pronunțate de către C.E.D.O.

în cauza Măria Atanasiu și alții împotriva României, fiind o măsură temporară care va reglementa pe lângă măsurile privind reformarea legislației în domeniu, și modul în care va continua procesul de acordare a despăgubirilor de natură a oferi un remediu adecvat tuturor persoanelor afectate de legile de reparație. Într-adevăr, instanța europeană a reținut în motivarea hotărârii-pilot pronunțate în cauza Măria Atanasiu și alții împotriva României că statului trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din țară și pentru punerea lor în aplicare. În concluzie, acțiunea formulată este întemeiată, sub aspectul obligării C.C.S.D.

la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, așa cum a reținut și instanța de fond, însă, finalizarea procedurii administrative reglementate la Titlul VII din Legea nr. 247/2005 și emiterea titlului de despăgubire este condiționată de termenul suspensiv stabilit de legiuitor prin norme legale, astfel că, în temeiul art. 304 1 C. proc. civ., soluția va fi reformată sub acest aspect, în sensul că se va înlătura termenul de 3 luni stabilit în dispozitiv pentru îndeplinirea obligației C.C.S.D. Pe de altă parte, Înalta Curte reține că sunt fondate și criticile recurentei-pârâte A.N.R.P., cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive în cauză. Potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului Ministru, C.C.S.D.

care are, în principal, următoarele atribuții: a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despăgubire; b) ia alte măsuri legale, necesare acestei legi. Prin urmare, obligația legală de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubire și cea anterioară, subsumată acesteia, privind întocmirea raportului de evaluare, revin C.C.S.D. Faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 2 din H.G. nr. 361/2005, A.N.R.P. asigură organizarea și funcționarea Secretariatului C.C.S.D., nu îi conferă autorității legitimare procesuală pasivă în acțiunile promovate în contencios administrativ, prin care se invocă refuzul nejustificat de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubire.

Prin urmare, va fi reținută ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de această pârâtă, cu consecința admiterii recursului, modificării sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză. l. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312, alin. (1) - (3) raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se vor admite recursurile, modificându-se în parte, sentința atacată în sensul respingerii acțiunii față de A.N.S.D. pentru lipsa calității procesuale pasive și se va înlătura termenul de 3 luni stabilit în dispozitiv pentru îndeplinirea obligației C.C.S.D.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței referitoare la obligarea C.C.S.D. la emiterea titlului de despăgubire.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de A.N.R.P. și C.C.S.D. împotriva sentinței nr. 3159 din 3 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată, în sensul că, respinge acțiunea față de A.N.R.P. pentru lipsa calității procesuale pasive și înlătură termenul de 3 luni stabilit pentru îndeplinirea obligației C.C.S.D. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 mai 2012.