ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5767/2013

Asupra recursului

civil de față, constată următoarele;

Prin cererea formulată la data de 28 ianuarie

2013 de către Comisia Locală Fărcășești de Fond Funciar s-a solicitat

revizuirea Sentinței civile nr. 1194 din 21 februarie 2008 pronunțată de

Judecătoria Târgu Jiu, în Dosarul nr. 4347.3/318/2007.

În motivarea cererii

de revizuire s-a arătat că există contradictorialitate între Decizia civilă nr.

629/A/2004 pronunțată de Tribunalul Gorj prin care s-a evocat fondul cauzei

respectiv s-a dispus respingerea plângerii formulată împotriva H.C.J. nr.

3263/2002 (definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 2354 din 6 octombrie 2005

a Curții de Apel Craiova) și Sentința civilă nr. 1194 din 21 februarie 2008

pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu (definitivă prin nerecurare) prin care s-a

admis plângerea formulată împotriva H.C.J. nr. 3263/2002 în sensul că s-a

dispus modificarea art. 2 a acestei hotărâri.

Prin Sentința civilă

nr. 687 din 28 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr.

899/318/2013, disjuns din Dosar nr. 16274/318/2012, s-a admis excepția

necompetenței teritoriale și s-a declinat competența de soluționare a cererii

de revizuire formulată de revizuenta Comisia Locala Fărcășești de Fond Funciar

în contradictoriu cu intimații Mitropolia Olteniei - Arhiepiscopia Craiovei,

Comisia Locală Bâlteni de Fond Funciar și Comisia Județeană Gorj de Fond

Funciar, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

În pronunțarea

soluției s-a avut în vedere că cele două hotărâri judecătorești pretins

contradictorii aparțin unor instanțe de grad diferit, respectiv judecătorie și

tribunal din raza aceleiași curți de apel, astfel că, în raport de prevederile

art. 327 pct. 7 C. proc. civ., instanța a declinat cererea de revizuire

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în favoarea Curții de

Apel Craiova.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. 259/54/2013.

Prin Decizia civilă

nr. 4748 din 8 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă,

s-a anulat, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuenta Comisia

Locala Fărcășești de Fond Funciar.

În pronunțarea

acestei soluții, instanța a avut în vedere faptul că, pentru termenul de

judecată din data de 10 aprilie 2013, revizuentei i s-a pus în vedere să achite

taxa judiciară de timbru în valoare de 10 RON și timbru judiciar în valoare de

0,15 RON.

La data de 10 aprilie

2013, revizuenta a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru,

cerere care a fost respinsă ca tardivă prin încheierea de ședință din data de

29 aprilie 2013, fapt pentru care aceasta avea, în continuare, obligația de a

timbra legal cererea.

Se are în vedere că,

potrivit art. 19 din Legea nr. 146/1997, dovada plății taxei judiciare de

timbru se face cu chitanța eliberată de unitatea fiscală

administrativ-teritorială. Revizuenta nu a depus în dosar chitanța eliberată de

unitatea fiscal administrativă-teritorial din care să rezulte faptul că și-a

îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru.

Reținând dispozițiile

Legii nr. 123/1997 și a Legii nr. 146/3997 în conformitate ce care acțiunile și

cererile introduse ia instanțele de judecată se timbrează anticipat, fiscal și

judiciar și că nerespectarea acestei obligații atrage sancțiunea anularea

cererii și cum la dosar nu există dovada achitării taxei judiciare de timbru în

valoare de 10 RON și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 RON, revizuenta

fiind citată cu mențiunea expresă a timbrării, instanța a dispus anularea, ca

netimbrată, a cererii de revizuire.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs revizuenta Comisia Locală Fărcășești de Fond Funciar

pentru motivul de recurs înscris în art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea

recursului, revizuenta a arătat că decizia atacată este nelegală întrucât,

instanța a făcut o greșita aplicare a legii, respectiv a dispozițiilor art. 15,

lit. r) din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, text în

conformitate cu care "sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile

și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la:

.. r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru

restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în

perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cererile accesorii și

incidente."

Invocă și faptul că,

acțiunea la fond nu a fost timbrată, situație în care potrivit dispozițiilor

art. 11 din aceeași lege, calea de atac formulată nu trebuia timbrată.

Consideră scutirea operată și în baza art. 16

1

din Legea nr.

146/1997, text în conformitate cu care sunt scutite de taxa judiciară de timbru

cererile, acțiunile și căile de atac formulate de către prefect sau primar

pentru anularea actelor juridice făcute sau emise cu încălcarea prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.

Soluționând cauza fără a cerceta fondul, solicită casarea deciziei și

trimiterea cauzei spre rejudecare,

Pe fondul cererii de

revizuire, dezvoltă pe larg argumentele potrivit cărora ar exista hotărâri

judecătorești potrivnice în sensul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv

între Decizia nr. 629/A din 20 octombrie 2004 a Tribunalului Gorj, pronunțată

în Dosarul nr. 1883/CIV/2004, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr.

2354 din 6 octombrie 2005 a Curții de Apel Craiova pronunțată în Dosarul nr.

1275/CIV/2005 și Sentința nr. 1194 din 21 februarie 2008 pronunțată de

Judecătoria Târgu Jiu, în Dosarul nr. 4347.3/318/2007.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport de criticile formulate și dispozițiile legale

incidente în cauză, Înalta Curte va constata netemeinicia recursului formulat

având în vedere următoarele considerente:

Prin cererea de

revizuire înregistrată la data de 12 februarie 2013 sub nr. 259/54/2013 pe

rolul Curții de Apel Craiova, Comisia Locală Fărcășești de Fond Funciar a

solicitat în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea

Sentinței civile nr. 1194 din 21 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Târgu

Jiu pentru contradictorialitatea acesteia cu Decizia civilă nr. 629/A/2004

pronunțată de Tribunalul Gorj.

Prin rezoluția de

primire a cererii s-a pus în vedere revizuentului pentru primul termen de

judecată să achite o taxă judiciară de timbru de 10 RON și de 0,15 RON timbru

judiciar. Revizuentul a fost citat cu această mențiune pentru termenul de

judecată din 10 aprilie 2013.

La termenul fixat,

revizuenta a solicitat acordarea unui nou termen pentru pregătirea apărării în

conformitate cu dispozițiile art. 156 alin. (2) C. proc. civ. și a formulat

cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru arătând că nu sunt aplicabile

dispozițiile Legii taxei judiciare de timbru întrucât în raport de obiectul

pricinii este scutită de plata taxei de timbru.

Prin încheierea de

ședință din camera de consiliu din data de 29 aprilie 2013 s-a dispus

respingerea, ca tardivă, a cererii de reexaminare formulată de revizuenta

Comisia Locală Fărcășești de Fond Funciar privind modul de stabilire a taxei

judiciare de timbru în Dosarul nr. 259/54/2013.

Înalta Curte are în

vedere dispozițiile art. 18 alin. (2) și (3) din Legea nr. 146/1997 care

reglementează în mod expres calea de atac ce poate fi exercitată împotriva

modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, încheierea pronunțată în

soluționarea unei cereri de reexaminare fiind una irevocabilă, care potrivit

art. 377 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. nu mai poate fi atacată cu recurs. Prin

urmare, reexaminarea este singura cale de atac prin intermediul căreia poate fi

cenzurată existența și întinderea obligației de plată a taxei judiciare de

timbru, sub acest aspect neexistând un drept de opțiune între formularea unei

cereri de reexaminare și exercitarea unei căi de atac de reformare.

Revizuenta a promovat

cerere de reexaminare prin care criticat modul de stabilire a taxei judiciare

de timbru, însă lipsa de diligență a acesteia a fost sancționată în condițiile

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 coroborat cu art. 103 C. proc. civ.,

prin respingerea cererii de reexaminare, ca tardivă.

Cum legea internă

acordă justițiabililor mijloacele eficiente pentru ca accesul în justiție să

fie liber în vederea realizării drepturilor pretinse, asigurând un mecanism

coerent și eficient pentru ca accesul la justiție să nu fie obstrucționat de

plata unei taxe de timbru și întrucât revizuenta a formulat cerere de

reexaminare privind modul de stabilire a taxei judiciare de timbru însă cu

depășirea termenului imperativ de 3 zile calculat - potrivit art. 18 alin. (2)

din Legea nr. 146/1997 - de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data

comunicării sumei datorate, Înalta Curte va constata că revizuenta Comisia

Locală Fărcășești de Fond Funciar nu mai are posibilitatea, ca prin intermediul

recursului exercitat, să formuleze critici în legătură cu măsura stabilită de

instanță în sarcina acesteia privind obligația de a achita taxa judiciară de

timbru.

În cauză, nu s-ar

putea semnala încălcarea dreptului la un proces echitabil ori a celui privind

liberul acces la justiție deoarece aceste drepturi nu sunt absolute. În acest

context, prin Decizia nr. 1/1994 Curtea Constituțională a statuat ca liberul

acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se

înfăptuiește actul de justiție. S-a considerat că legiuitorul are competența

exclusivă de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor

judecătorești, soluție care rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 125

alin. (3), potrivit cărora "competența și procedura de judecată sunt

stabilite de lege". Prin urmare, exercitarea unui drept de către titularul

său nu poate avea loc decât într-un cadru "prestabilit de legiuitor, cu

respectarea anumitor exigențe, între care și stabilirea ordinii în care se

exercită căile de atac și categoriile de hotărâri judecătorești supuse căilor

ordinare și extraordinare de atac".

Cum, în speță

criticile formulate în prezentul recurs vizează obligația stabilită în sarcina

revizuentei de achitare a taxei judiciare de timbru și întrucât contestarea

modului de aplicare a Legii taxelor de timbre a putut fi invocat prin

intermediul căii de atac special reglementată de legea cadru în materie,

respectiv pe calea reexaminării prevăzută de art. 18 alin. (2) din Legea nr.

146/1997, Înalta Curte va constata că aspectele învederate de revizuentă nu mai

pot face obiect de analiză în cadrul prezentului recurs.

În consecință, pentru

argumentele expuse, Înalta Curte constatând că motivul de recurs înscris în

art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu își găsește aplicabilitate, în baza art. 312

alin. (1) C. proc. civ. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

revizuenta Comisia Locală Fărcășești de Fond Funciar împotriva Deciziei nr.

4748 din 8 mai 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de revizuenta Comisia Locală Fărcășești de Fond

Funciar împotriva Deciziei nr. 4748 din 8 mai 2013 a Curții de Apel Craiova,

secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 decembrie 2013.

Procesat de GGC - AS