ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3794/2018

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21 decembrie 2017 pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/2018, revizuentele A., B. și C., în contradictoriu cu intimații D., Comisia Locală De Fond Funciar Țicleni și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, au solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 1914 din 24 noiembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015.

În motivare, revizuentele au arătat că din conținutul și dispozitivul Deciziei civile nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, pronunțată de către Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015, precum și din considerentele Sentinței civile nr. 654 din data de 02.04.2014, pronunțată de către Judecătoria Târgu Cărbunești, menținută prin Decizia civilă nr. 725 din data de 03.07.2014 a Tribunalului Gorj, ambele pronunțate în Dosarul nr. x/2013, se poate constata că aceste hotărâri reprezintă autoritate de lucru judecat față de hotărârea pretins potrivnică.

Revizuentele au susținut că, în speță, funcționează dispozițiile cuprinse în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., referitoare la existența a două hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, astfel că cererea de revizuire formulată pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă, fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate, și anume: existența unor hotărâri judecătorești definitive care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătorești în cauză să fie pronunțate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Revizuentele au arătat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, întrucât în litigiul finalizat cu pronunțarea Deciziei civile nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, pronunțată de către Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015 nu a fost invocată autoritatea lucrului judecat a Deciziei civile nr. 725 din data de 03.07.2014 a Tribunalului Gorj, pronunțată în Dosarul nr. x/2013, iar instanța nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la acest aspect.

Astfel, revizuentele au subliniat că în cel de-al doilea proces nu a fost invocată puterea de lucru judecat, iar instanța nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la acest aspect, astfel că, alături de celelalte condiții cerute de text este îndeplinită și această condiție de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe pct. 8 al art. 509 C. proc. civ.

Au mai arătat revizuentele că pentru pronunțarea unei soluții de admitere a cererii de revizuire argumentația se regăsește în înseși faptul că scopul reglementării acestui motiv de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia.

În consecință, revizuentele au solicitat admiterea cererii de revizuire.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul D., a invocat, pe cale de excepție, tardivitatea cererii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea revizuirii, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Prin Decizia civilă nr. 381 din data de 5 februarie 2018, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins excepția tardivității cererii de revizuire. A respins cererea de revizuire formulată de revizuenții A., B. și C., în contradictoriu cu intimații D., Comisia Locală de Fond Funciar Țicleni și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, împotriva Deciziei civile nr. 1914 din 24 noiembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2015, ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Craiova a reținut că revizuentele și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ. potrivit cărora " revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi cerută dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Conform art. 431 C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.

Rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

Invocarea acestui motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri definitive potrivnice, contradictorii, hotărârile contradictorii sunt date de instanțe de același grad sau grade diferite, cea de - a doua hotărâre a fost pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat, ceea ce presupune existența triplei identități de părți, obiect și cauză.

Raportând aceste considerente de ordin teoretic la datele speței, această instanță a constatat că nu poate fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe contrarietate de hotărâri, nefiind vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, neexistând tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Astfel, Decizia civilă nr. 1914 din 24.11.2017, pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015 a avut drept părți, în calitate de reclamanți, pe numiții A., B. și C., iar în calitate de intimați-pârâți pe numiții E., F., G., H., I., J., precum și Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Țicleni, județul Gorj și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, iar ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. x/05.06.2003, emis de către Comisia Județeană Funciară Gorj, pentru D., K. și L.; a procesului-verbal de punere de punere în posesie și a schiței parcelare, cu privire la suprafața de 520 mp ce a fost inclusă în suprafața de 720 mp cu destinația de curți-construcții situată în tarlaua x, parcela x.

Acțiunea respectivă, formulată de reclamanți, a fost respinsă în mod definitiv prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat.

Cea de-a doua hotărâre judecătorească reprezentată de Sentința civilă nr. 654/02.04.2014, pronunțată de către Judecătoria Târgu Cărbunești, în Dosarul nr. x/2013, menținută prin Decizia civilă nr. 725/03.07.2014 a Tribunalului Gorj, a avut ca obiect acțiunea formulată de reclamantul D., în contradictoriu cu pârâții M., Comisia Locală de fond funciar Țicleni și Comisia Județeană de fond funciar Gorj, prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate x/21.10.2002 și prin care s-a susținut că o parte din terenul înscris în titlul său de proprietate este înscris și în titlul de proprietate emis de pe urma defunctului N.

Cererea respectivă a fost soluționată în mod definitiv prin respingerea acțiunii având ca obiect constatare nulitate absolută parțială a titlului de proprietate.

Analizând cele două hotărâri judecătorești invocate de către revizuenți, instanța de revizuire a constatat că Decizia civilă nr. 1914/24.11.2017 a Tribunalului Gorj a cărei revizuire s-a solicitat, nu încalcă autoritatea de lucru judecat față de hotărârea menționată ca drept potrivnică, respectiv Sentința civilă nr. 654/02.04.2014 a Judecătoriei Târgu Cărbunești, menținută prin Decizia civilă nr. 725/03.07.2014 a Tribunalului Gorj, câtă vreme în cele două acțiuni nu au figurat același părți, precum și faptul că au avut drept obiect constatarea nulității absolute a unor titluri de proprietate diferite, emise în procedura de aplicare a legii fondului funciar, pe numele unor autori diferiți.

Față de aceste considerente, constatând că aspectele invocate de revizuente nu se circumscriu cazului de revizuire reglementat de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova a respins cererea de revizuire, ca nefondată.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termenul legal, recurentele-revizuente A., B. și C.

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 11 aprilie 2018, sub nr. x/2018, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 2 filtru.

Motivele de recurs vizează, în esență, modalitatea de soluționare a cererii de revizuire, din perspectiva faptului că, în mod greșit, curtea de apel a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel,recurentele-revizuente au arătat că, în speță sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale cererii privind revizuirea Deciziei civile nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, pronunțată de către Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015 întrucât funcționează dispozițiile cuprinse în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., referitoare la existența a două hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, respectiv Sentința civilă nr. 654 din data de 02.04.2014, pronunțată de către Judecătoria Târgu Cărbunești, menținută prin Decizia civilă nr. 725 din data de 03.07.2014 a Tribunalului Gorj, ambele pronunțate în Dosarul nr. x/2013.

Cu privire la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, recurentele-revizuente au susținut că în litigiul finalizat cu pronunțarea Deciziei civile nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, de către Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2015 nu a fost invocată autoritatea lucrului judecat a Deciziei civile nr. 725 din data de 03.07.2014 a Tribunalului Gorj, pronunțată în Dosarul nr. x/2013, iar instanța nu a analizat acest aspect, așa cum rezultă din încheierea de dezbateri din data de 17.11.2017 și nici din cuprinsul și dispozitivul Deciziei civile nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, pronunțată de către Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2015.

Așadar, consideră recurentele-revizuente, în cel de-al al doilea proces nu a fost invocată puterea de lucru judecat, iar instanța nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la acest aspect, astfel că, alături de celelalte condiții cerute de text este îndeplinită și această condiție de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe pct. 8 al art. 509 C. proc. civ.

Recurentele-revizuente au susținut nelegalitatea deciziei recurate și prin prisma faptului că aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, susținând că aceasta cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei.

Sub acest aspect au arătat că hotărârea atacată cuprinde considerente care conduc la o concluzie opusă, fiind invocate dispoziții legale care justifică admiterea cererii de revizuire.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte reține următoarele:

Cu privire la motivul de recurs, prin care recurentele critică faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, susținând că aceasta cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei (art. 488 pct. 6 C. proc. civ.), Înalta Curte reține că, potrivit art. 425 C. proc. civ., instanța de judecată are obligația de a arăta, în cadrul hotărârii, motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile părților.

Hotărârea ar putea fi modificată pentru acest motiv dacă: există contradicție între considerente și dispozitiv; există contradicție între considerente, în sensul că din unele rezultă netemeinicia acțiunii, iar din altele faptul că este întemeiată; lipsește motivarea soluției sau instanța de control judiciar a copiat considerentele hotărârii atacate, fără să răspundă motivelor de critică.

Contrar susținerilor recurentelor, în cauză nu se verifică niciuna din ipotezele prevăzute de acest text legal, motivat de împrejurarea că instanța a argumentat care sunt considerentele de fapt și de drept avute în vedere la pronunțarea soluției, respectiv care sunt argumentele pentru care cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu poate fi primită, întrucât hotărârile invocate ca pretins potrivnice nu întrunesc cerințele acestor dispoziții legale.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că invocarea dispozițiilor art. 488 pct. 6 C. proc. civ. este lipsită de o susținere pertinentă în dezvoltarea acestui motiv de recurs, astfel că urmează să fie respins.

Criticile încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. sunt, de asemenea, nefondate, pentru considerentele care succed.

Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desființării unei hotărâri judecătorești definitive, care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt descoperite după pronunțarea acesteia.

Cum retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte asupra stabilității raporturilor juridice civile, legea reglementează această cale de atac numai în anumite cazuri, strict determinate.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat și presupune îndeplinirea mai multor condiții cumulative: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente - părți, obiect și cauză, hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

Așadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, în situația în care instanțele au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabila, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autoritarii de lucru judecat.

În speța dedusă judecății, recurentele-revizuente au invocate o pretinsă contrarietate între Decizia civilă nr. 1914 din data de 24 noiembrie 2017, pronunțată de către Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015 și Sentința civilă nr. 654/02.04.2014, pronunțată de către Judecătoria Târgu Cărbunești, în Dosarul nr. x/2013, menținută prin Decizia civilă nr. 725/03.07.2014 a Tribunalului Gorj.

Astfel cum a reținut și instanța de revizuire, Decizia civilă nr. 1914 din 24.11.2017, pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2015 a avut drept părți, în calitate de reclamante, pe numitele A., B. și C., iar în calitate de intimați - pârâți pe numiții E., F., G., H., I., J., precum și Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Țicleni, județul Gorj și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, iar ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. x/05.06.2003, emis de către Comisia Județeană Funciară Gorj, pentru D., K. și L.; a procesului-verbal de punere de punere în posesie și a schiței parcelare, cu privire la suprafața de 520 mp ce a fost inclusă în suprafața de 720 mp cu destinația de curți-construcții situată în tarlaua x, parcela x.

Acțiunea respectivă, formulată de reclamanți, a fost respinsă în mod definitiv prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat.

Cea de-a doua hotărâre judecătorească reprezentată de Sentința civilă nr. 654/02.04.2014, pronunțată de către Judecătoria Târgu Cărbunești, în Dosarul nr. x/2013, menținută prin Decizia civilă nr. 725/03.07.2014 a Tribunalului Gorj, a avut ca obiect acțiunea formulată de reclamantul D., în contradictoriu cu pârâții M., Comisia Locală de fond funciar Țicleni și Comisia Județeană de fond funciar Gorj, prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate x/21.10.2002 și prin care s-a susținut că o parte din terenul înscris în titlul său de proprietate este înscris și în titlul de proprietate emis de pe urma defunctului N..

Cererea respectivă a fost soluționată în mod definitiv prin respingerea acțiunii având ca obiect constatare nulitate absolută parțială a titlului de proprietate.

Analizând cele două hotărâri judecătorești invocate de către revizuente, Înalta Curte constată că Decizia civilă nr. 1914/24.11.2017 a Tribunalului Gorj, a cărei revizuire s-a solicitat, nu încalcă autoritatea de lucru judecat față de hotărârea menționată ca drept potrivnică, respectiv Sentința civilă nr. 654/02.04.2014 a Judecătoriei Târgu Cărbunești, menținută prin Decizia civilă nr. 725/03.07.2014 a Tribunalului Gorj, câtă vreme în cele două acțiuni nu au figurat același părți, precum și faptul că au avut drept obiect constatarea nulității absolute a unor titluri de proprietate diferite, emise în procedura de aplicare a legii fondului funciar, pe numele unor autori diferiți.

Drept urmare, Înalta Curte reține că nu sunt întrunite în mod cumulativ cerințele impuse de dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., mai sus evocate, neexistând identitate de obiect și părți și cauză, astfel că susținerea recurentelor-revizuente este nefondată.

Înalta Curte subliniază că instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Scopul reglementării acestui motiv de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia.

Concluzionând, se constată că aspectele invocate, pe larg, prin cererea de revizuire, reiterate prin cererea de recurs, îmbracă în realitate caracterul unor critici de nelegalitate, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești intrată în puterea lucrului judecat, nu pe motiv că ar fi fost pronunțată cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat ci, dimpotrivă, prin înfrângerea acestui principiu, anume sub motiv că judecata ar fi fost greșită, ceea ce nu este permis pe calea revizuirii.

Față de considerentele arătate, reținând legalitatea deciziei recurate, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentele A., B. și C. împotriva Deciziei nr. 381 din data de 5 februarie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 06 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - GV