ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 874/2017

Decizia nr. 874/2017

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 886 din 29 iunie 2015,

pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă, s-a respins

cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile

nr. 501 din 21 mai 2014 pronunțate de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/263/2013,

în contradictoriu cu intimații B. Glogova, C. Gorj și RN D. SA Gorj.

Împotriva

acestei decizii a formulat recurs revizuentul A., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia nr.

153 din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția I

civilă, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul A. împotriva

Deciziei nr. 886 din 29 iunie 2015, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția

I civilă, în Dosarul nr. x/95/2015.

În

considerentele deciziei s-au reținut următoarele:

Observând

cererea de revizuire ce a format obiectul analizei primei instanțe, s-a constatat

că a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509, pct. 1, 5, 6, 8 C.

proc. civ.

Conform art. 513

alin. (5) C. proc. civ.: „hotărârea dată asupra revizuirii este

supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea

revizuită”. Alin. (6) al aceluiași text de lege arată că

„dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac

este recursul”.

Cu privire la

prima ipoteză, hotărârea atacată cu revizuire, respectiv Decizia

nr. 501 din 21 mai 2014 a Tribunalului Gorj, are caracter definitiv, fiind

pronunțată în soluționarea unei cereri de apel de către o

instanță de apel (într-o cauză având ca obiect fond funciar).

Prin urmare, Decizia

nr. 886 din 29 iunie 2015 a aceluiași tribunal, prin care a fost

soluționată cererea de revizuire, ce face obiectul prezentului recurs

fiind supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea

atacată, este o hotărâre definitivă.

Astfel,

raportat la dispozițiile legale menționate anterior și la

considerentele expuse, criticile aduse Deciziei nr. 886 din 29 iunie 2015, sub aspectul

soluționării cererii de revizuire întemeiată pe

dispozițiile art. 503 pct. 1, 5, 6, sunt inadmisibile.

Revizuentul

și-a întemeiat cererea de revizuire și pe dispozițiile art. 513 pct.

8 C. proc. civ., arătând că sentința civilă nr. 200/2014 pronunțată

în Dosar nr. x/263/2013 de Judecătoria Motru a fost anulată prin Decizia

nr. 1823 din 7 iulie 2009 a Tribunalului Gorj, solicitând menținerea

primei hotărâri. A precizat că Decizia nr. 1823 din 07 iulie 2009,

pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/263/2008, îi este

potrivnică.

Art. 509 alin.

(1) pct. 8 C. proc. civ. prevede drept cauză de revizuire existența

unor hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de

instanțe diferite prin care se încalcă autoritatea de lucru judecat a

primei hotărâri.

Cu privire la

acest motiv de revizuire, instanța a constatat că dezlegarea

dată de instanța de fond este corectă, neexistând hotărâri

potrivnice prin care se încalcă autoritatea de lucru judecat.

Pentru

considerentele expuse mai sus, curtea de apel a constatat ca nefiind fondat

recursul declarat de A. împotriva Deciziei civile nr. 886 din 20 iunie 2015

pronunțate de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/95/2015.

Împotriva Deciziei

nr. 153 din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă,

a declarat recurs A.

Analizând

recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de

excepția de inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în

cauză, Înalta Curte constată următoarele:

Decizia

recurată, nr. 153 din 7 aprilie 2016, a fost pronunțată de

Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în soluționarea unui

recurs declarat împotriva unei hotărâri prin care, în mod definitiv, a

fost soluționată o cerere de revizuire având ca motiv contrarietatea

de hotărâri, prevăzut de 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin urmare,

în prezenta cauză se formulează recurs împotriva unei hotărâri

care soluționează un alt recurs.

Dispozițiile

art. 483 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că: „Hotărârile date în

apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și

alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse

recursului”.

Din

interpretarea per a contrario a art. 483 alin. (1) C. proc. civ. rezultă

că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în recurs,

decât dacă, printr-o prevedere expresă a legii, hotărârea ar fi

supusă acestei căi de atac, situație care nu se

regăsește în speță.

Art. 457 C.

proc. civ., care consacră principiul legalității căii de

atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este

supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în

condițiile și termenele stabilite de aceasta.

O

hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte

căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte,

căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în

afara legii.

Regula are

valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din

Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a

hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar

și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în

condițiile legii.

În raport de

interpretarea per a contrario a art. 483 C. proc. civ., hotărârea

definitivă pronunțată în soluționarea unei cereri de recurs

nu mai poate fi atacată din nou cu recurs.

Pentru

argumentele expuse, din coroborarea dispozițiilor menționate C. proc.

civ., Decizia nr. 153 din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția

I civilă, nu mai este supusă căii de atac a recursului.

În

consecință, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte va

respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei

nr. 153 din 7 aprilie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția I

civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 153 din

7 aprilie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără

cale de atac.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 23 mai 2017.