ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.05.2017

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 889/2017

HOTĂRÂRE
25.05.2017
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 889/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 889/2017

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului Dolj sub nr. x/CAF/2006 la data de 28 august 2006,

reclamantul A. a solicitat desființarea Hotărârii nr. 587 din 13

iulie 2006 emisă de Prefectura Vâlcea, să fie obligată pârâta

să trimită Dosarul nr. x/2001, Secretariatului Comisiei Centrale de

despăgubiri și să-i reconstituie dreptul de proprietate pentru 4

hectare teren expropriat după 6 martie 1945. La data de 26 septembrie 2006,

reclamantul și-a precizat acțiunea, solicitând recunoașterea

dreptului de proprietate pentru suprafața de 31 ha teren arabil și 10

ha teren dobândit prin emiterea titlului de proprietate și pentru

suprafața de 4 ha teren expropriat.

Tribunalul

Dolj, prin sentința nr. 1117 din 17 octombrie 2006 a declinat

competența de soluționare a acțiunii în favoarea

Judecătoriei Bălcești, județul Vâlcea și la data de 28

februarie 2008 cauza a fost înregistrată la Judecătoria

Bălcești sub nr. x/185/2008.

La data de 06

decembrie 2012, reclamantul a formulat o completare la acțiune.

Prin Încheierea

nr. 468 din 07 februarie 2013 pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție în Dosarul nr. x/1/2012 s-a admis cererea de

strămutare a pricinii, cauza fiind strămutată la

Judecătoria Tg. Jiu.

Cauza a fost

înregistrată la Judecătoria Tg. Jiu sub nr. x/185/2008 stabilindu-se

termen de judecată la data de 21 martie 2013.

La data de 03

iunie 2014, reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere de disjungere a

capetelor de cerere din completarea la acțiune.

După un

prim ciclu procesual, Tribunalul Gorj, prin Decizia nr. 173 din 21 aprilie 2015,

a respins recursul declarat de recurentul reclamant A. împotriva încheierii din

data de 09 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Tg. Jiu în Dosarul

nr. x/185/2008*; a admis recursul împotriva încheierii din data de 29 mai 2014

și, în consecință, a fost casată parțial sentința

recurată și trimisă cauza la rejudecare aceleiași

instanțe, în vederea pronunțării și cu privire la capetele

de cerere din completarea la acțiune din data de 06 decembrie 2012

depusă la Judecătoria Bălcești, județul Vâlcea,

respectiv, completarea la acțiune din data de 06 mai 2014 depusă la

Judecătoria Tg. Jiu.

Prin

aceeași decizie a fost admis recursul declarat de recurentul reclamant A.

împotriva sentinței civile nr. 21 din 08 ianuarie 2015 a Judecătoriei

Tg. Jiu, fiind casată sentința civilă și trimisă

pentru rejudecare.

Totodată,

a fost menținută sentința civilă nr. 6701 din 06 noiembrie 2014

a Judecătoriei Tg. Jiu cu privire la soluția dată capetelor de

cerere privind desființarea Hotărârii nr. 587/2006 și obligarea

Comisiei Județene de a trimite Dosarul nr. x/2001 la Comisia Centrală

de despăgubiri și au fost respinse recursurile declarate de primarul com.

Zătreni și F. Zătreni, ca nefondate.

Dosarul a

fost restituit la Judecătoria Tg. Jiu, unde a primit nr. de înregistrare

x/195/2008**.

Reclamantul a

depus, la data de 27 mai 2015, note prin care a precizat cadrul procesual,

făcând trimitere la Decizia irevocabilă nr. 173/2015 și la

cererea de completare a acțiunii depusă la 06 decembrie 2012, la

Judecătoria Bălcești și reiterată la mai multe termene

de la Judecătoria Tg. Jiu, a arătat că înțelege să se

judece strict cu Comisia Județeană Vâlcea, a solicitat judecarea cu

prioritate a petitului principal nr. 1 și disjungerea capetelor de cerere nr.

3, 4, 5 și 6 din cererea completatoare, arătând că petitul nr. 2

este incidental și poate fi judecat o dată cu petitul principal.

La termenul

de judecată din 11 iunie 2015, având în vedere recomandările deciziei

de casare, instanța de fond a pus în discuție necesitatea stabilirii

cadrului procesual, în raport de petitele din cererea completatoare depusă

la dosar, la data de 06 decembrie 2012.

Cu

această ocazie, s-a stabilit obiectul cauzei, respectiv capetele de cerere

asupra cărora instanța trebuie să se pronunțe, astfel: 1) nulitatea

celor trei titluri de proprietate, respectiv: din 2002, și din 2003; 2) constatarea

valabilității actelor: adeverință, proces verbal de punere

în posesie și parțial, adresa din 2000; 3) micșorarea câtimii

obiectului cererii și s-a avut în vedere faptul că acestea nu sunt

chestiuni asupra cărora se impune o pronunțare în mod special, a

instanței; 4) acordul cu privire la suprafața de 4 ha, teren

expropriat; 5) notificarea adresată prefectului Vâlcea,în baza Legii nr. 221/2009;

6) nulitatea unor înscrisuri neautentice, prin verificarea de scripte.

Prin

aceeași încheiere, s-a dispus disjungerea capătului 5 din precizarea

formulată de către petent la data de 06 decembrie 2012, ce

vizează notificările adresate instituției prefectului Vâlcea, în

temeiul Legii nr. 221/2009, fiind înregistrat un Dosar distinct, cu nr. x/318/2015.

A fost

respinsă solicitarea apărătorului reclamantului de a se disjunge

petitele nr. 3, 4, 6 din precizarea la acțiune.

Față

de cererea de anulare a titlului de proprietate din 2002 emis pentru reclamant B.

și fratele acestuia, A., în prezent decedat, în cauză a fost

introdusă moștenitoarea acestuia, respectiv, C.

Prin

sentința civilă nr. 853 din 4 februarie 2016 pronunțată de

Judecătoria Tg. Jiu în Dosar nr. x/185/2008** a fost admisă cererea

de completare dispozitiv formulată de către reclamantul A., în

contradictoriu cu pârâtele D. Vâlcea, E. Vâlcea, F. Zătreni și pe

intervenienta C.

A fost

completat dispozitivul sentinței civile nr. 6701 din 06 noiembrie 2014 în

sensul că a fost admisă în parte cererea formulată în

completarea acțiunii inițiale și s-a dispus anularea titlului de

proprietate din 09 decembrie 2002 emis pentru B. și A. în calitate de

moștenitori ai defunctului G., emis de Comisia Județeană pentru

stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vâlcea. Au

fost respinse cererile privind nulitatea titlurilor de proprietate din 2003

emise de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate

privată asupra terenurilor Vâlcea, constatarea valabilității

actelor: adeverință de proprietate, proces - verbal de punere în

posesie și adresa din 2000. A fost anulată cererea privind nulitatea

unor înscrisuri neautentice, formulată de reclamantul A.

Împotriva sentinței

și a încheierilor premergătoare pronunțate de instanță

la termenele din 11 iunie 2015, 2 iulie 2015, 24 septembrie 2015, 21 ianuarie 2016

și 4 februarie 2016 au declarat recurs reclamantul A. și

intervenienta forțată C., criticând încheierea pentru netemeinicie și

nelegalitate.

Prin Decizia civilă

nr. 65 din 5 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul Gorj s-a respins,

ca inadmisibilă, cererea de constatare nulitate parțială a

titlului de proprietate din 09 decembrie 2002 pentru suprafața de 7,75 ha

formulată de primarul com. Zătreni la termenul din 05 aprilie 2016.

S-a luat act

de renunțarea recurentei interveniente C. la judecarea recursului.

S-a admis

recursul formulat de recurentul reclamant A. împotriva sentinței nr. 853

din 04 februarie 2016 și a încheierilor premergătoare pronunțate

de Judecătoria Tg. Jiu, în Dosarul nr. x/185/2008.

S-a modificat

sentința în sensul că s-a respins cererea privind anularea titlului

de proprietate din 9 decembrie 2002.

S-au

menținut restul dispozițiilor sentinței.

Prin Decizia civilă

nr. 89 din 17 mai 2016, tribunalul a respins cererea privind lămurirea

și completarea Deciziei civile nr. 65/05 aprilie 2016 pronunțată

de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/185/2008/a3** formulată de reclamant.

La data de 13

mai 2016, reclamantul A. a depus la tribunal o cerere prin care a învederat

că în mod greșit Judecătoria Târgu Jiu a disjuns capătul 5

din acțiunea sa, considerând că este o cerere în temeiul Legii nr. 221/2009

și a făcut referiri la dreptul de proprietate pentru terenurile avute

în patrimoniu de autorul său.

La data de 23

mai 2016 reclamantul a formulat o nouă cerere prin care a arătat

că înțelege să mențină cererile formulate la 10 mai 2016,

16 mai 2016, 20 mai 2016, a făcut referire la modul de soluționare a Dosarului

nr. x/18572008 și a arătat că modifică punctul 5 al acțiunii

sale.

Tribunalul a

calificat cererea din 13 mai 2016, trimisă prin poștă și

înregistrată la 17 mai 2016, drept recurs declarat împotriva Deciziei nr. 65

din 5 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul Gorj, dat fiind faptul

că la data respectivă dosarul nu se mai afla pe rolul instanței,

prin pronunțarea deciziei din 5 aprilie 2016 tribunalul fiind dezinvestit.

După

înregistrarea căii de atac la Curtea de Apel și acordarea termenului

de judecată, recurentul a depus o cerere, înregistrată din 17 august 2016,

prin care a solicitat suspendarea judecății, conexarea dosarului de

față cu Dosarul nr. x/957/2015, stabilirea cadrului procesual.

Referitor la

recurs a arătat că a adus lămuriri privind motivele de nulitate

a actelor emise de comisia de fond funciar.

Din

conținutul acestei ultime cereri Curtea a stabilit că recursul

privește numai Decizia nr. 65 din 5 aprilie 2016, nu și Decizia de

lămurire și completare, pronunțată sub nr. 89 din 17 mai 2016

a Tribunalului Dolj.

Prin Decizia civilă

nr. 304 din 01 septembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova

în Dosarul nr. x/185/2008/a3** s-a respins ca inadmisibil recursul.

Împotriva Deciziei

civile nr. 65 din 05 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția

I civilă, în Dosarul nr. x/185/2008/a3**, au formulat cerere de revizuire primarul

com. Zătreni, H. și F. Zătreni, în temeiul dispozițiilor a art.

509 alin. (1) C. proc. civ.

Curtea de

Apel Craiova, cu titlu prealabil, a constatat că cererea de revizuire s-a

formulat împotriva unei hotărâri care, deși a fost dată la data

de 05 aprilie 2016, a vizat soluționarea unui dosar început sub imperiul

aplică aceleași dispoziții procesuale.

În aceste

condiții, Curtea de Apel Craiova a statuat că Tribunalului Gorj îi

revine competența de soluționare a cererii de revizuire

formulată împotriva Deciziei civile nr. 65 din 05 aprilie 2016,

pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în Dosarul nr.

x/185/2008/a3**, întemeiată pe art. 322 pct. 2 și 3 C. proc. civ., a

disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct.

7 C. proc. civ., reținând că aceasta urmează a fi judecată

de instanța mai mare în grad față de instanțele care au

pronunțat hotărâri potrivnice, respectiv Curtea de Apel Craiova.

Instanța

a solicitat revizuenților să precizeze care sunt hotărârile

contradictorii pentru care se solicită revizuirea, iar reprezentantul

revizuenților a arătat că cererea de revizuire întemeiată

pe contrarietate de hotărâri privește Decizia civilă nr. 65/2016,

pronunțată de Tribunalul Gorj și hotărârile emise de E.

Curtea de

Apel Craiova, secția I civilă, prin Decizia nr. 57 din 20 februarie 2017,

a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct.

7 C. proc. civ. de cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.

322 pct. 2 și 3 C. proc. civ.; a respins, ca inadmisibilă, cererea de

revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

și a declinat la Tribunalul Gorj cererea de revizuire întemeiată pe

dispozițiile art. 322 pct. 2 și 3 C. proc. civ.

Revizuentul A.

a formulat cerere de îndreptare eroare materială, lămurire,

completare a Deciziei nr. 57/2017 a Curții de Apel Craiova, de acordarea a

daunelor materiale și morale, precum și de renunțare la

acțiunea de tergiversare formulată, rămasă fără

obiect după pronunțarea Deciziei nr. 57/2017.

Prin Decizia nr.

1 din 3 aprilie 2017, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a

disjuns cererea formulată de A. având ca obiect acordarea de daune

materiale și morale și a trimis-o spre repartizare aleatorie; a

respins, ca rămasă fără obiect, cererea de renunțare

la contestația privind tergiversarea procesului; a respins, ca

nefondată, cererea de îndreptare eroarea materială, lămurire

și completare a Deciziei nr. 57 din 20 februarie 2017 pronunțată

de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/54/2017.

Împotriva Deciziei

nr. 57 din 20 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, a declarat recurs

revizuentul A..

În

susținerea motivelor de recurs a arătat că instanța nu s-a

pronunțat pe excepțiile invocate, respectiv tardivitatea, lipsa de

interes, nulitatea actelor falsificate de către autoritățile

care au emis titlurile de proprietate privind terenurile în litigiu situate în

comuna Zătreni.

Recurentul a

susținut că au fost încălcate principii de drept, instanța

nepronunțându-se cu privire la probele pe care le-au depus și nici cu

privire la faptele penale dovedite și recunoscute de partea adversă.

Recurentul a

declarat recurs și împotriva Deciziei nr. 1 din 3 aprilie 2017 a

Curții de Apel Craiova, criticând-o pentru nelegalitate și

arătând că primarul și com. Zătreni jud. Vâlcea și

angajații primăriei nu recunosc și respectă Decizia irevocabilă

nr. 173 din 21 aprilie 2015 și refuză să îi restituie 41 ha.

teren.

Prin

întâmpinare, primarul com. Zătreni a solicitat respingerea recursurilor

și judecarea cauzei în lipsă. Intimatul dezvoltă

apărări pe fondul cauzei, arătând că recurentul nu a urmat

procedurile și termenele instituite de legile fondului funciar și nu

a acționat în judecată E., care avea activitate

jurisdicțională în acest domeniu. Solicitările recurentului sunt

neîntemeiate și nelegale, folosește expresii jignitoare și

ignoră dovezile privind faptul că mama sa a vândut parte din

terenurile solicitate, așa cum rezultă din probele dosarului.

La termenul

de judecată din data de 25 mai 2017 Înalta Curte a rămas în

pronunțare pe excepția inadmisibilității recursurilor, în

raport de dispoz. art. 328, 158 alin. (3) și 281

3

Excepția urmează a fi soluționată cu prioritate având în

vedere dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora

instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de

procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în

parte, cercetarea în fond a pricinii.

Analizând Decizia

recurată nr. 57 din 20 februarie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția

I civilă, Înalta Curte constată următoarele:

Curtea de

Apel Craiova, secția I civilă, prin Decizia nr. 57 din 20 februarie 2017,

a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct.

7 C. proc. civ. de cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.

322 pct. 2 și 3 C. proc. civ., a respins, ca inadmisibilă, cererea de

revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

și a declinat la Tribunalul Gorj cererea de revizuire întemeiată pe

dispozițiile art. 322 pct. 2 și 3 C. proc. civ.

Prin decizia

atacată prin prezentul recurs au fost dezlegate juridic două aspecte:

unul referitor la soluționarea unei cereri de

revizuire pentru contrarietate de hotărâri în temeiul dispoz. art. 322 pct.

7 C. proc. civ. și unul prin care s-a dezlegat o chestiune de ordine

publică legată de învestirea legală a instanței, respectiv

de competența sa materială.

Recursul,

prin care se atacă soluția de respingere a cererii de revizuire

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este

inadmisibil pentru următoarele considerente:

Căile de

atac reprezintă mijloacele procedurale prin intermediul cărora

părțile interesate sau procurorul au posibilitatea de a solicita

și obține desființarea hotărârilor judecătorești

nelegale sau netemeinice.

Căile de

atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt cele

prevăzute de lege, iar în afara cailor de atac prevăzute de lege nu

se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a obține reformarea sau

retractarea unei hotărâri judecătorești.

Atacarea

hotărârii judecătorești cu o altă cale de atac decât cea

stabilită de lege constituie o încălcare a principiului

legalității căilor de atac, consacrat de legea procesual

civilă, în concordanță cu principiul statuat prin art. 129 din

Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, privind liberul acces la justiție și dreptul la

un proces.

Potrivit

dispozițiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ. hotărârea dată

asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege

pentru hotărârea revizuită.

În

speță, hotărârea atacată cu recurs prin care curtea de apel

a soluționat cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, potrivit

textului de lege menționat, este supusă acelorași căi de

atac ca și hotărârea atacată.

Hotărârea

atacată pe calea revizuirii, respectiv Decizia nr. 65 din 5 aprilie 2016 a

Tribunalului Gorj, a fost pronunțată de această

instanță în soluționarea recursului formulat de reclamantul A.

împotriva sentinței nr. 853 din 04 februarie 2016 și a încheierilor

premergătoare pronunțate de Judecătoria Tg. Jiu, în Dosarul nr. x/185/2008,

fiind, așadar, o hotărâre irevocabilă în sensul

dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

Prin urmare,

raportat la art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea

pronunțată în revizuire este, la rândul său, irevocabilă.

Cum

față de dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ.,

hotărârile irevocabile nu sunt susceptibile de calea de atac a recursului,

iar recursul exercitat în cauză este îndreptat împotriva unei

hotărâri irevocabile, Înalta Curte constată că acesta este

inadmisibil și îl va respinge ca atare.

Calea de atac

a recursului apare ca inadmisibilă și din perspectiva atacării

soluției de declinare la Tribunalul Gorj a cererii de revizuire

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 3 C. proc. civ.

Potrivit

dispozițiilor art. 158 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost

modificat de art. 20 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru

soluționării proceselor "Dacă instanța se declară

necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de

atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau,

după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională

competent."

Or, cum

împotriva hotărârii de declinare nu se poate declara nicio cale de atac,

prezentul recurs apare ca inadmisibil și va fi respins ca atare.

Recursul

îndreptat împotriva Deciziei nr. 1 din 3 aprilie 2017 a Curții de Apel

Craiova, secția I civilă, este inadmisibil, pentru următoarele

considerente:

În cauza de

față se rețin dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ.,

ce prevăd că pot fi supuse recursului hotărârile date

fără drept de apel, cele date în apel precum și, în

condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu

activitate jurisdicțională.

Potrivit

dispozițiilor art. 281

1

încheierile pronunțate în temeiul art. 281 și 2811, precum

și hotărârea pronunțată potrivit art. 2812 sunt

supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în

legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea,

lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori

completarea.

În

speță, reclamantul A. a exercitat calea de atac a recursului

împotriva Deciziei nr. 1 din 3 aprilie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția

I civilă, în Dosarul nr. x/54/2017, prin care a respins cererea de

îndreptare eroare materială, lămurire și completare a Deciziei civile

nr. 57 din 20 februarie 2017 pronunțată de aceeași

instanță.

Așa cum

s-a arătat în precedent, Decizia civilă nr. 57 din 20 februarie 2017

a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, nu este susceptibilă

de a fi atacată cu recurs în raport de dispozițiile art. 328 alin.

(1) și art. 158 alin. (3) C. proc. civ., fiind, din coroborarea textelor

legale menționate, așadar o hotărâre irevocabilă în sensul

dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

Or, exercitarea

de către reclamant a recursului împotriva deciziei date de curtea de apel cu

privire la îndreptarea, lămurirea completarea unei hotărâri irevocabile,

ce nu are deschisă această cale de atac, față de

dispozițiile legale mai susmenționate, este inadmisibilă.

Față

de cele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge

recursurile formulate de revizuentul A., ca inadmisibile.

Respinge, ca inadmisibile,

recursurile declarate de A. împotriva Deciziei nr. 57 din 20 februarie 2017 a

Curții de Apel Craiova, secția I civilă și a Deciziei nr. 1

din 3 aprilie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 25 mai 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-02-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 632/2014
i S.S., în suprafață totală de 4345 mp, fiind încheiate în acest sens mai multe acte de vânzare-cumpărare cu terțe persoane. Prin sentința civilă nr. 789 din 11 februarie 2005 (definitivă și irevocabilă la data de 24 aprilie 2007), pronunța
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #114115)
ții). Secția I civilă, decizia nr.585 din 19 februarie 2014 Prin încheierea din data de 13.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a dispus disjungerea cererii formulată de reclamanta Comuna Rast, prin Primar, în contradictoriu cu pârâții
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3059/2014
aceeași unitate administrativ-teritorială, în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilității față de terți a acestor înscrieri. Cum atât reclamantul, cât și pârâții au depus la dosarul cau
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2406/2015
14 august 2006, Consiliul Județean Dolj a declarat utilitatea publică de interes local a lucrării de strămutare a com. Rast, calitatea de expropriator revenind com. Rast prin Consiliul Local. Aspectele referitoare ia identificarea terenuril
ÎCCJ 2014-02-18
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 555/2014
solicitat și despăgubiri civile motivând că, în cazul imobilelor reglementate de Legea nr. 10/2001, foștii proprietari și-au păstrat această calitate, iar intimații au întârziat în recunoașterea dreptului la măsuri reparatorii. Prin Sentinț
Sursă