ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 297/2014

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 297/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra

recursurilor de față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului Dolj la 23 decembrie 2008, reclamantul Baroul Dolj a chemat

în judecată pe pârâta SC R.. SRL, solicitând obligarea acesteia la restituirea

sumei de 376.058,88 lei cu titlu de plată nedatorată, încasată de către pârâtă

prin supraevaluarea lucrărilor de amenajare interioară, consolidare și

reparații capitale executate la imobilul proprietatea Baroului Dolj, din Stațiunea

Călimănești - Căciulata, județul Vâlcea.

Pârâta a depus

întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune,

învederând că la data de 20 decembrie 2005 s-a făcut recepția la terminarea

lucrărilor întocmindu-se procesul -verbal din20 decembrie 2005 și că potrivit

dispozițiilor art. 5 din Decretul nr. 167/1958 „dreptul la acțiune privitoare

la viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, se

prescrie prin împlinirea unui termen de 6 luni".

Pe fondul

cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, învederând că la data introducerii

acțiunii Baroul Dolj în calitate de beneficiar, datora pârâtei suma de

1.416.841,300 lei reprezentând lucrările efectuate, iar ultima plată efectuată

de Baroul Dolj către SC R. SRL a fost înregistrată la 25 iulie 2006.

Reclamantul a

depus o precizare a acțiunii prin care a învederat că nu poate depune la dosar

contractul nr. 1/2004, deoarece acesta nu se află în posesia sa, ci în posesia

pârâtei, mai exact a D.S.C.I.L., care a fost contabil șef la Baroul Dolj până

în primăvara anului 2008 și asociată la SC R. SRL și care a ridicat acest contract

împreună cu numeroase acte contabile ale Baroului de la sediul Baroului, fără

cunoștința și consimțământul Consiliului de conducere al Baroului.

Prin precizarea

la acțiune, reclamantul a solicitat obligarea directă a numitei D.S.C.I. la

plata sumelor achitate fără avizul Consiliului de conducere al Baroului, sume

ce vor fi determinate cu exactitate printr-o expertiză de specialitate.

Prin încheierea

de ședință de la data de 14 octombrie 2009, instanța a respins excepția

prescripției dreptului la acțiune, constatând că aceasta a fost formulată în

termen.

Prin sentința nr.

3305 din 14 decembrie 2011, Tribunalul Dolj a admis excepția lipsei calității

procesuale a pârâtei S.D.C.I., a admis în parte acțiunea formulată de Baroul

Dolj, a obligat pârâta SC R. SRL să plătească reclamantului suma de 158.304,66

lei și suma de 6.182 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respingând

totodată acțiunea fată de pârâta S.D.C.I.

Pentru a

pronunța această soluție, tribunalul a reținut în esență următoarele:

În urma licitației

organizate de reclamant la data de 30 aprilie 2004 și acceptării ofertei

propusă de s

o

cietatea pârâtă SC R. SRL pentru prețul total de 762.502,6

lei vechi fără T.V.A., această pârâtă a efectuat o serie de lucrări la imobilul

reclamantului situat în Stațiunea Călimănești - Căciulata, județul Vâlcea.

Între părți s-a

încheiat și contractul din 2004 prin care și-au asumat reciproc obligații, și

deși au recunoscut că s-a încheiat acest contract, niciuna dintre părți nu l-a

depus la dosar, susținând că nu se află în posesia vreunui exemplar.

Potrivit

raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză rezultă că reclamanta a

achitat pârâtei SC R. SRL suma de 1.207.180,73 lei reprezentând contravaloarea

lucrărilor efectuate de pârâtă la imobilul reclamantei, pentru care s-au emis

facturi de pârâtă întocmite în baza devizelor de lucrări ce au fost aprobate de

decanul Baroului Dolj.

Instanța a

reținut că pârâta SC R. SRL nu a respectat prețul unitar pentru materiale și

manopera evidențiată în devizul ofertă și nici cotele de recapitulație, astfel

că pârâtei necuvenit i-a fost plătită suma de 158.304,66 lei de către

reclamant.

S-a reținut că

între reclamant și pârâta S.D.C.I. nu există vreun raport juridic obligațional

născut în baza vreunui contract încheiat între aceste părți, iar pe de altă

parte, reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii cerințelor angajării

răspunderii civile delictuale a acestei pârâte în baza art. 998 - 999 C. civ.,

motiv pentru care a respins acțiunea față de pârâta S.D.C.I. pentru lipsa calității

procesuale pasive.

Împotriva

acestei sentințe au declarat apel atât reclamantul Baroul Dolj, cât și pârâta SC

R. SRL Craiova.

Apelantul

reclamant Baroul Dolj a solicitat schimbarea sentinței atacate în sensul

respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatei - pârâte S.D.C.I.

și a obligării acesteia, în solidar, alături de pârâta SC R. SRL la plata sumei

de 158.304,66 lei.

Apelanta -

pârâtă SC R. SRL. Craiova solicită schimbarea sentinței în sensul respingerii

acțiunii ca nefondată.

Prin Decizia nr.

101/ A din 23 noiembrie 2012, Curtea de Apel Galați, secția a ll-a civilă, maritimă

și fluvială, a respins apelurile ca nefondate.

Pentru a

pronunța această soluție, Curtea a reținut în esență următoarele:

În ceea ce

privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.D.C.I.,

aceasta s-a aflat în raporturi de muncă cu reclamanta în perioada în care se

afirmă că ar fi favorizat-o pe pârâta SC R. SRL în defavoarea reclamantei și

că, fără această poziție de angajat nu ar fi avut posibilitatea săvârșirii

faptelor indicate de către reclamantă.

Așa fiind,

reclamanta ar fi trebuit să promoveze acțiunea în răspundere patrimonială

prevăzută de Legea nr. 53/2003, grefată pe raporturi de muncă.

Cererea de

chemare în judecată a fost expediată prin poștă la 19 decembrie 2008 și față de

data înregistrării procesului - verbal de recepție la terminarea lucrărilor -

20 decembrie 2005, la data formulării acțiunii nu era îndeplinit termenul de

prescripție.

Prin

adjudecarea lucrării, între părți a intervenit un acord contractual, în sensul

că SC R. SRL se angajează să efectueze lucrările indicate în ofertă pentru

prețul de 762.502,60 lei fără T.V.A.

În oferta

făcută de SC R. SRL și acceptată de reclamant se regăsesc lucrări precum

demolarea ziduri din cărămidă, desfacere șarpante și articole precum „diferență

preț materiale" fără a se arăta consecințele variației de prețuri.

Prin sentința

apelată s-a reținut că s-a achitat, fără titlu, pârâtei suma de 158.304,66 lei,

respectiv suma de 113.611,19 lei provenită din nerespectarea procentelor de

cheltuieli indirecte, profit și organizare de șantier și suma de 44.683,47 lei

T.V.A.

Curtea a

apreciat că motivele de apel ale pârâtei SC R. SRL referitoare la lipsurile

expertizei tehnice în construcții și la existența unor alte lucrări

suplimentare ce trebuie achitate de către reclamantă sunt vădit nefondate.

În cauză,

pârâta nu poate, în lipsa unei cereri reconvenționale să formuleze ea însăși

cereri în contradictoriu cu reclamanta prin care să solicite să se aprecieze că

sumele rezultând din majorarea cheltuielilor indirecte și a calculului T.V.A.

pot fi reținute de ea pentru alte lucrări efectuate la solicitarea reclamantei.

Împotriva

acestei decizii au formulat recurs atât reclamantul Baroul Dolj, cât și pârâta

SC R. SRL.

Reclamantul Baroul

Dolj critică decizia sub următoarele motive de nelegalitate:

Hotărârea

pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau

aplicarea greșită a legii - art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

S-a reținut în

mod greșit lipsa calității procesuale pasive a intimatei S.D. apreciind că

aceasta se află în raporturi de muncă cu reclamantul.

Faptul că se

suprapuneau două raporturi juridice în privința intimatei nu dă posibilitatea

instanței să aleagă sau să aprecieze că se impunea alegerea unuia dintre

acestea. Este adevărat că intimata era într-un raport de muncă cu reclamantul -

recurent, dar acesta apreciază că există și o altă faptă civilă delictuală.

Instanța

trebuia să stabilească dacă în speță este vorba despre un administrator de fapt

sau nu.

Pe de altă

parte, instanța a făcut o aplicare greșită a noțiunii de administrator de fapt,

precum și a textelor de lege incidente.

Intimata S.D.

era un administrator ocult ce exercita nemijlocit activități specifice

societății comerciale respective.

Atât Legea nr. 31/1990

cât și art. 218 alin. (2) C. civ. stabilesc că persoana juridică este angajată

prin actele organelor sale în măsura în care actele sunt făcute de persoane ce

au această calitate chiar dacă depășesc puterea de reprezentare.

Pe lângă

administrarea în fapt a societății SC R. SA în care formal nu apărea,

beneficiile ajungeau direct sau indirect în patrimoniul său, urmare a

raporturilor cu asociatul fiind soțul său și astfel se aplică regimul

comunității de bunuri.

SC R. SRL

critică decizia sub următoarele motive de nelegalitate: în mod greșit a fost

respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune.

Termenul de

prescripție de 3 ani curge de la data semnării procesului - verbal de recepție

finală - 20 decembrie 2005 și se împlinea la 20 decembrie 2008, iar acțiunea Baroului

Dolj a fost înregistrată la 23 decembrie 2008.

Instanța a

interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura și înțelesul

vădit neîndoielnic al acestuia - art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

Actul juridic

dedus judecății este contractul încheiat între Baroul Dolj, în calitate de

beneficiar și SC R. SA în calitate de antreprenor, pentru lucrările de

execuție, de amenajare interioară, consolidare și reparații capitale la imobil.

Datorită

creșterii prețurilor din luna de decontare, s-au majorat cotele din devizele

inițiale emise de SC R. SA și acceptate de Baroul Dolj, devenind în devizele

finale: 15 % cheltuieli indirecte, 8 % profit și 5 % organizare șantier.

Această majorare a fost acceptată de Baroul Dolj.

Conținutul

contractului consensual încheiat între părți este dovedit prin toate

înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Instanța nu a dat eficiență

dispozițiilor art. 969 și 970 C. civ. și a încălcat aceste dispoziții legale

obligând SC R. SA să restituie o sumă pe care a primit-o conform clauzelor

contractuale și lucrărilor efectuate la imobil.

De asemenea, au

fost încălcate dispozițiile art. 150 alin. (3) din C. fisc. - Legea nr. 151/2003,

deoarece expertul nu a ținut seama de prevederile legii, propunând restituirea

sumei de 44.683,47 lei plătită cu titlu de T.V.A. către Baroul Dolj, SC R. SA

nu a primit o plată nedatorată, astfel că în mod greșit s-au aplicat

dispozițiile art. 992 C. civ.

În realitate, Baroul

Dolj datorează constructorului SC R. S.A. Craiova suma de 141.684,13 lei.

Instanța de

apel a încălcat drepturile procesuale ale SC R. SA și dreptul acesteia la

apărare respingând proba cu expertiză tehnică specialitatea contabilitate, în

faza apelului, în condițiile în care expertiza efectuată de expert N.G.R. este

incompletă, incorectă, prezintă inadvertențe și contradicții, iar concluziile

sunt eronate.

În cauză,

intimata S.D.C.I. a formulat întâmpinare la recursul declarat de Baroul Dolj solicitând

respingerea acestuia ca nefondat.

Analizând

recursurile prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, înalta Curte

apreciază că acestea sunt nefondate și urmează a fi respinse pentru următoarele

considerente:

În ceea ce

privește recursul declarat de Baroul Dolj:

Recurentul -

reclamant Baroul Dolj a arătat că nu are niciun raport contractual cu intimata

S.D.C.I. și că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale existând

îndeplinite condițiile pentru instituirea unei răspunderi a acesteia ca

persoană fizică în nume propriu, distinct și independent de alte raporturi

juridice, cum sunt cele de muncă și de răspunderea societății.

De asemenea,

consideră că intimata pârâtă a fost administrator de fapt și că a exercitat

această activitate în folosul său și al societății și că, în contextul

atribuțiilor sale de contabil șef s-a interpus în raportul juridic contractual

dintre Baroul Dolj și SC R. SRL, favorizând-o pe aceasta din urmă.

Faptul că pârâta

s-a aflat în raporturi de muncă cu Baroul Dolj și că în calitate de contabil

șef a favorizat pârâta SC R. SA face aplicabilă în speță pentru repararea

prejudiciului Legea nr. 53/2003, potrivit dispozițiilor: „Salariații răspund

patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile

contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în

legătură cu munca lor".

Așa fiind, s-a

reținut în mod corect că în temeiul dispozițiilor art. 969, 992 - 997 și 1092 C.

civ. nu se poate antrena răspunderea civilă delictuală a pârâtei S.D.C.I.

Pe de altă

parte, în cauză nu s-a dovedit faptul că această pârâtă ar fi acționat în

calitate de administrator de fapt al pârâtei SC R. SRL.

Potrivit

dispozițiilor art. 73 din Legea nr. 31/1990, în situația în care s-ar fi

dovedit calitatea de administrator de fapt al SC R. SRL, nu poate fi atrasă

direct de către terți răspunderea administratorului societății.

În situația în

care se stabilea că pârâta intimată avea calitatea de administrator de fapt,

atunci se aplicau toate regulile privind administratorul de drept al

societății, în condițiile prevăzute de Legea nr. 31/1990.

Este de reținut

că în speță nu sunt întrunite cerințele angajării răspunderii civile delictuale

a pârâtei intimate S.D.C.I., respectiv existența faptei ilicite, a

prejudiciului, vinovăției și legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și

prejudiciu.

Față de aceste

considerente, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a reținut ca întemeiată

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.D.C.I.

În ceea ce privește

recursul declarat de SC R. SRL:

Termenul de

prescripție al dreptului la acțiune prevăzut de art. 3 alin. (2) din Decretul nr.

158/1967 nu s-a împlinit, acțiunea fiind formulată în termen.

Aceasta

deoarece cererea de chemare în judecată a fost expediată prin poștă la 19

decembrie 2008, data poștei, iar termenul de prescripție se împlinea la 20

decembrie 2008, față de data semnării procesului - verbal de recepție finală -

20 decembrie 2005.

Pe fondul

cauzei, Înalta Curte reține că instanța de apel nu a interpretat greșit actul

juridic dedus judecății și nici nu a schimbat natura și înțelesul vădit

neîndoielnic al acestuia, în cauză nefiind întrunite cerințele art. 304 pct. 8 C.

proc. civ.

Urmare a

licitației organizată de reclamantul Baroul Dolj și acceptării ofertei propusă

de societatea pârâtă SC R. SRL pentru prețul total de 762.502,6 lei fără T.V.A.,

societatea a efectuat lucrări la imobilul reclamantului situat în Stațiunea

Călimănești -Căciulata.

În realitate,

recurenta SC R. SRL critică faptul că instanța de apel nu a reținut că părțile

și-ar fi asumat obligații prin „draftul contractului de antrepriză" și nu

a ținut seama de acesta la soluționarea cauzei.

Recurenta SC R.

SRL critică astfel stabilirea situației de fapt, ceea ce nu constituie motiv de

nelegalitate al deciziei recurate, nefiind încadrat în dispozițiile art. 304 pct.

1 - 9 C. proc. civ. Aprecierea probelor nu poate constitui motiv de recurs.

Mai mult decât

atât, respectivul „draft" nu este acceptat prin semnătură de ambele părți

și în mod corect nu a fost luat în considerare.

În aceeași

ordine de idei, criticile referitoare la lipsurile expertizei, la necesitatea

efectuării unui nou raport de expertiză privesc temeinicia deciziei recurate,

respectivele critici neîncadrându-se în motivele de nelegalitate prevăzute de

dispozițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ. și ca atare, nu pot face

obiectul prezentului recurs.

Așa fiind, s-a

reținut în conformitate cu dispozițiile legale în materie și ale contractului

încheiat între părți faptul că s-a achitat fără titlu pârâtei - recurente SC R.

SRL suma de 158.304,66 lei.

Față de aceste

considerente, Înalta Curte apreciază că în cauză nu există motive de

nelegalitate care să impună casarea sau modificarea deciziei recurate și, pe

cale de consecință, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

recursurile urmează a fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca

nefondate recursurile declarate de reclamantul Baroul Dolj - Craiova și de

pârâta SC R. SRL Craiova - prin lichidator Judiciar Expert Com SRL C. împotriva

Deciziei nr. 101/ A din 23 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Galați,

secția a ll-a civilă, maritimă și fluvială.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2014.