ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1697/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A.O.F. a chemat în judecată pârâta SC A.T. SA - sucursala Botoșani solicitând instanței să oblige pârâta la plata unor dezdăunări în sumă de 34.170 euro - echivalentul a 1.161.780.000 lei vechi - la care să se adauge dobânda practicată de pârâtă până în momentul efectiv al plății. Prin sentința nr. 319 din 5 martie 2009, Tribunalul Botoșani, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea reclamantului A.O.F. în contradictoriu cu pârâta SC A.T. SA - sucursala Botoșani.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 24 decembrie 2005 între părți s-a încheiat un contract de asigurare, având ca obiect asigurarea pentru furt și avarii a autoturismului. Că autovehiculul a fost asigurat la suma de 34.170 euro și că în ziua de 30 octombrie 2006, A.A., persoana căreia asiguratul i-a dat procură pentru a putea circula cu autoturismul asigurat în țară și străinătate, a susținut că se deplasa din direcția Sculeni spre lași și că în jurul orelor 23,30 ajuns în dreptul unei curbe fiind orbit de o altă mașină ce venea din sens opus, a intrat în derapaj, părăsind carosabilul lovind un cap de pod, după care s-a răsturnat în câmp. Pentru stabilirea împrejurărilor și dinamicii producerii accidentului, în cauză, la cererea părților, au fost efectuate două rapoarte de expertiză.

Instanța a considerat că raportul de expertiză efectuat în cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice lași exprimă un punct de vedere corect, că, concluziile finale ale acestui raport rezultate în urma analizării tuturor mijloacelor materiale de probă și a urmelor nu au confirmat cele declarate de conducătorul auto implicat în accident și martorul S.C. cu privire la modul în care a fost avariat autoturismul. Potrivit art. 85 din Condițiile Generale la contractul de asigurare C.A.S.C.O.

dacă asiguratul a comunicat date inexacte sau incomplete ori nu a informat asigurătorul despre orice modificare intervenită în legătură cu datele luate în considerare la încheierea poliței, precum și schimbarea împrejurărilor esențiale privind posibilitatea producerii riscului asigurat, asigurătorul are dreptul să refuze plata despăgubirii, astfel că față de aceste considerente, tribunalul a reținut că avariile la autoturismul asigurat s-a produs în alte împrejurări și alte condiții decât cele declarate de conducătorul auto și a respins acțiunea reclamantului. Curtea de Apel Suceava, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 23 din 29 aprilie 2013 a admis apelul declarat de reclamantul A.O.F., prin procurator C.F., în contradictoriu cu pârâta SC A.T.A.

SA prin sucursala Iași și sucursala Botoșani, împotriva sentinței nr. 319 din 5 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția comercială și de contencios administrativ, pe care a schimbat-o în tot în sensul că a admis acțiunea formulată de reclamant. A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 116.178 lei reprezentând echivalentul a 34.170 euro, calculată la data introducerii acțiunii, precum și dobânda practicată de BC A.T. SA, calculată începând cu data introducerii acțiunii, 29 martie 2007 și până la data plății efective. A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 8.484,5 lei cheltuieli de judecată din ambele instanțe.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de apel invocate, curtea a reținut ca fiind reale susținerile reclamantului cu privire la situația de fapt, că, soluția instanței de fond s-a întemeiat doar pe raportul de expertiză criminalistică efectuată în cadrul Laboratorului de Expertize Criminalistice lași, la cea. 2 ani de la data producerii accidentului prin care expertul P.D. acreditează ideea acțiunii intenționate, infirmat de toate celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor audiați în cauză, care au asistat efectiv la evenimentul rutier, raportul de expertiză dispus de către instanța de judecată și efectuat de către expertul C.N., precum și de raportul și procesul-verbal efectuat de către Șeful Postului de Poliție Popricani-lași.

Relevantă în cauză este soluția dată de către organele de cercetare abilitate, plângerii penale depuse de către asigurător împotriva conducătorului auto implicat în accident, Judecătoria lași stabilind fără echivoc, prin sentința nr. 381 din 7 martie 3013, în Dosarul nr. 22537/245/2012, lipsa de vinovăție a conducătorului auto, precum și modalitatea producerii accidentului din 31 octombrie 2006, dovedită printr-o nouă expertiză tehnică de specialitate efectuată de către expertul L.D., aceeași situație de fapt fiind confirmată și de către lucrătorul de poliție din cadrul Postului de Poliție Popricani care s-a prezentat la apelul de urgență efectuat de către conducătorul auto imediat după producerea accidentului.

De remarcat este faptul că asigurătorul apelant și-a îndeplinit obligațiile contractuale exprimate prin prevederile cap. XII, pct. 26, lit. f), g), h) și k) și ale cap. XXII din contractul încheiat, anunțând organele de poliție, pompierii, societatea de asigurări, etc, achitând la termen prima de asigurare, conform dovezilor depuse la dosar. Ca parte căzută în pretenții, conform art. 274 C. proc. civ. a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 8.484,5 lei cheltuieli de judecată din ambele instanțe. Împotriva Deciziei nr. 23 din 29 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta SC A.T.A. SA București, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului reclamantului. Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 11 și 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare aspectul netimbrării recursului, având în vedere că acesta primează înaintea oricăror alte cereri și excepții, formulate în fața instanțelor de judecată și a reținut următoarele: Art. 1 din Legea nr. 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către instanță.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părții se anulează ca netimbrată. Față de dispozițiile legale evocate, se constată că, cererea de recurs formulată de pârâta SC A.T.A. SA București nu a fost însoțită de dovada achitării taxei de timbru, recurenta fiind citată pentru termenul de judecată de astăzi, 15 mai 2014, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 2.302 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei, conform dovezii aflate la fila 31 din dosarul de recurs.

Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepții, motive de recurs, constatând că cererea de recurs nu a fost timbrată anticipat și nici până la termenul stabilit de instanță, 15 mai 2014, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită și că în cauză nu operează scutirea legală de la plata taxei de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 modificată și art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și să dispună anularea recursului pârâtei, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC A.T.A. SA București împotriva Deciziei nr. 23 din 29 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 mai 2014.