ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 674/2010

Prin notificarea înregistrată la 13 noiembrie 2001, reclamanții P.P. și D.S.E. au solicitat A.V.A.S. măsuri reparatorii pentru imobilul casă de locuit, situat în județul Teleorman, municipiul Roșiori de Vede, ce a aparținut autorilor lor, P.V. și P.I. și F. și a fost naționalizat. Prin Decizia nr. 113 din 28 septembrie 2004, A.V.A.S. a respins notificarea, cu motivarea că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului. Prin sentința civilă nr. 238 din 16 martie 2005, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins ca nefondată contestația formulată de reclamanți împotriva deciziei pentru următoarele considerente: Într-o interpretare logică și coroborată a dispozițiilor art. 22 din H.G.

nr. 498/2003, pentru a se face dovada dreptului de proprietate asupra imobilului preluat de stat, notificatorul trebuie să depună în afara înscrisurilor menționate la lit. a) din textul menționat și dovada că la data naționalizării mai avea încă în proprietate imobilul. Or, această din urmă dovadă nu a fost făcută în cauză, nefiind astfel îndeplinite condițiile art. 22 din Legea nr. 10/2001. Prin Decizia nr. 176 din 18 martie 2009 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a constatat perimat apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței. Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut următoarele: Prin încheierea din 15 februarie 2006, la cererea reclamanților apelanți s-a dispus suspendarea judecății apelului, în baza art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ., până la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței civile nr. 1200 din 27 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă. Dosarul a rămas în nelucrare până la data de 26 ianuarie 2009 când curtea a dispus repunerea pe rol a cauzei, din oficiu, dat fiind că, prin adresa din 19 ianuarie 2009, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a comuniat că litigiul în considerarea căruia s-a dispus suspendarea cauzei a fost soluționat irevocabil la data de 26 februarie 2007. În atare situație, cum a trecut mai mult de 1 an de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței nr. 1200/2005 a Tribunalului București, sunt îndeplinite condițiile art. 248 și 252 C. proc.

civ. pentru a opera perimarea judecății apelului. Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la aceeași curte de apel. În dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurenții susțin că au intrat în posesia deciziei civile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - prin care a rămas irevocabilă sentința nr. 1202/2005 a Tribunalului București - abia la data de 6 mai 2008. În atare situație, aveau obligația de a formula cerere de repunere pe rol a cauzei suspendate până la data de 6 mai 2009. Cum termenul de 1 an nu s-a împlinit, măsura perimării luată de instanța de apel este nelegală.

Intimata A.V.A.S. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat. Recursul este, într-adevăr, nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente: Potrivit art. 244 alin. (1) C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți. Alineatul al doilea al aceluiași articol prevede că suspendarea va dăinui până când hotărârea pronunțată în pricina care a motivat suspendarea va deveni irevocabilă. În speță, suspendarea judecății apelului s-a dispus la data de 15 februarie 2006 până la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței civile nr. 1200/2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Așa cum corect a reținut curtea de apel, această sentință a rămas definitivă prin Decizia civilă nr. 177 din 28 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, și a devenit irevocabilă prin Decizia nr. 1844 din 26 februarie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Prin urmare, suspendarea dispusă de instanța de apel în baza art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a dăinuit, conform alin. (2), până la data pronunțării deciziei instanței de recurs, respectiv până la data de 26 februarie 2007. Din punctul de vedere al textului de lege aplicabil, nu are nicio relevanță data la care pretind recurenții că ar fi luat cunoștință de decizia pronunțată în recurs, decizie care de altfel s-a pronunțat în contradictoriu cu ei.

Data la care sentința tribunalului a devenit irevocabilă este cea la care s-a judecat recursul și nu o dată ulterioară, la care s-ar fi redactat hotărârea ori părțile ar fi avut posibilitatea să ia cunoștință de considerentele acesteia. Conform art. 250 alin. (1) C. proc. civ. cursul perimării este suspendat cât timp dăinuiește suspendarea judecării pronunțată de instanță în cazurile prevăzute de art. 244, precum și în alte cazuri stabilite de lege dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată. În speță, cursul perimării a fost suspendat de la data de 15 februarie 2006 și până la data de 26 februarie 2007, adică atât timp cât a dăinuit cauza de suspendare. Începând cu 26 februarie 2007, recurenții aveau obligația ca, pentru a preveni perimarea judecății apelului, în termen de 1 an să solicite repunerea cauzei pe rol.

Cum nu au procedat în acest mod, pricina a rămas în nelucrare până la data de 26 ianuarie 2009, când curtea de apel a dispus din oficiu repunerea cauzei pe rol și a constatat-o perimată. Această soluție a curții de apel este în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., nefiind incident motivul de recurs prevăzut de artr.304 pct. 9 C. proc. civ. invocat de recurenți. În baza art. 312 C. proc. civ. va menține decizia curții de apel și va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții P.P. și D.S.E. împotriva Deciziei nr. 176/A din 18 manie 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5 februarie 2010.