ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5892/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 1173/2002, Tribunalul Galați a respins ca nefondată contestația reclamantei, reținând faptul că aceasta nu a făcut dovada calității sale de persoană îndreptățită la restituire. Prin Decizia civilă nr. 403 R din 30 octombrie 2007, Curtea de Apel Galați, secția civilă, a anulat, ca nesemnat, apelul declarat de reclamanta O.E. împotriva Sentinței civile nr. 1172 din 21 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Galați, reținând că deși i s-a pus în vedere reclamantei - apelante să semneze cererea de apel, aceasta a refuzat și făcând aplicarea dispozițiilor art. 287 (2) C. proc. civ., a constatat nulitatea cererii de apel pentru lipsa semnăturii.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta O.E., arătând că, în mod nelegal, prin decizia recurată, s-a constatat nulitatea cererii de apel pentru lipsa semnăturii acesteia, deoarece cererea de apel a fost semnată. Prin Decizia civilă nr. 4123 din 19 iunie 2008 pronunțată în Dosarul nr. 5435/121/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a admis recursul declarat de reclamanta O.E., a casat Decizia civilă nr. 403/R din 30 octombrie 2007 a Curții de Apel Galați și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. A reținut că cererea de apel formulată de reclamanta O.E., la 19 iulie 2007 este semnată de către aceasta și față de dispozițiile art. 287 alin. (2) C. proc.

civ., a constatat că instanța de apel a anulat greșit cererea de apel formulată de reclamantă. În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. 982/44/2008 și alte probe nu s-au mai administrat, iar prin Decizia civilă nr. 252 din 20 noiembrie 2008. Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, constată apelul nefondat, pentru următoarele considerente: Prin cererea formulată, reclamanta a solicitat restituirea suprafeței de teren situată în Galați, ce a fost moștenit de mama sa de la părinții săi P.G. și C. Pentru a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, reclamanta trebuia să facă dovada calității de persoană îndreptățită, mai exact să dovedească că la momentul preluării terenului de către stat, autorii săi erau proprietarii terenului.

Însă, așa cum corect a reținut instanța de fond, terenul pe care petenta îl solicită a fost înstrăinat în anul 1967 de către mama sa, 200 mp situat în str. A. și în anul 1995, terenul din str. A. de către sora sa. Față de considerentele expuse mai sus și văzând și dispozițiile art. 296 C. proc. civ., va respinge ca nefondat apelul. Instanța de apel a reținut că pentru a putea beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, reclamanta trebuia să facă dovada calității de persoană îndreptățită, și că la momentul preluării terenului de către stat, antecesorii săi erau proprietarii terenului. Or, reține instanța de apel, terenul pe care petenta îl solicită a fost înstrăinat în 1967 de către mama sa 200 mp în str. A. iar în anul 1995 a fost înstrăinat terenul din str. A., de către sora reclamantei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta O.E., criticând hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate sub următoarele aspecte: Se susține de către recurentă că instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, în condițiile în care antecesorii săi nu au vândut terenul din litigiu. Se mai arată că a depus cerere pentru restituirea terenului și în temeiul legii fondului funciar, cerere nesoluționată încă. Întrucât recurenta a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar, instanța prin încheierea de ședință din 22 martie 2010 a înaintat această cerere și a dispus acordarea ajutorului public judiciar privind asistența juridică în temeiul art. 8, 13 și 15 din O.G.

nr. 51/2008 prin desemnarea unui avocat. Astfel la dosar, apărătorul recurentei a depus la dosar o precizare și încadrare a motivelor de recurs, prin care însă se dezvoltă alte motive de recurs decât cele indicate de recurentă în cererea inițială de recurs, susținându-se că instanța de apel a schimbat și natura actului dedus judecății. Față de invocarea altor motive decât cele expuse de recurentă în cererea de recurs inițială, urmează ca în analizarea recursului, față de dispozițiile art. 303 alin. (1) C. proc. civ., să fie avute în vedere doar motivele de recurs cuprinse în cererea inițială de recurs. Astfel, examinând hotărârea instanței de apel prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat. Acțiunea reclamantului vizează anularea Dispoziției nr. 2660 din 14 aprilie 2006 emisă de Primăria Municipiului Galați în aplicarea Legii nr. 10/2001. Prin Dispoziția nr. 2660 din 14 aprilie 2006 s-a respins cererea reclamantei privind restituirea în natură a imobilului teren de 500 mp în str. A. și respectiv 200 mp în str. A. din Municipiul Galați, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada trecerii imobilelor în proprietatea Statului, și că terenurile sus-menționate au fost înstrăinate de antecesoarea reclamantei și de sora acesteia. Din actele de la dosar, rezultă că terenurile solicitate, au fost înstrăinate de antecesoarea reclamantei și de sora acesteia, situație în care nu sunt incidente dispozițiile art. 1 și 4 din Legea nr. 10/2001, imobilele solicitate nu se circumscriu noțiunii de preluare abuzivă.

Cum în cauză nu s-a făcut dovada preluării abuzive de către stat a imobilelor solicitate, susținerile recurentei sunt nefondate și fără suport juridic, motiv pentru care nefiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta O.E. împotriva Deciziei nr. 252A din 20 noiembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2010. Procesat de GGC - CL