ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2062/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2062/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul
Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, astfel cum a
fost precizată la termenele de judecată din data de 8 iulie 2011 și 9
septembrie 2011, reclamantul A.N. a chemat în judecată pârâții Casa Județeană
de Pensii Gorj, Tribunalul Gorj și I.M.S.A.T.G.S.N.E.F. București, solicitând
ca prin sentința ce va pronunța să se dispună anularea tuturor deciziilor cu
nr. x emise de Casa Județeană de Pensii Gorj în baza Legii nr. 19/2000 prin
care această pârâtă s-a pronunțat asupra pensionării sale, obligarea pârâtei
Casa Județeană de Pensii Gorj să emită o nouă decizie de pensionare cu
aplicarea art. 107 alin. (3), art. 103 alin. (1), (2) și (4) și art. 2 lit. a),
c), d) și h) din Legea nr. 263/2010, obligarea pârâtei SC I.M.S.A.T.G.S.N.E.F.
București să elibereze o adeverință privind veniturile lunare în perioada în
care a fost angajat al acestei instituții și obligarea Tribunalului Gorj la
plata sumei de 1.500 RON reprezentând prejudiciu decurgând din distrugerea
adresei nr. 26831/1981 emisă de Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială
Gorj aflată în Dosarul nr. 250/CM/2002 al Tribunalului Gorj.
Prin Sentința civilă
nr. 6710 din 7 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj s-a respins ca
tardivă contestația formulată împotriva deciziilor emise de Casa Județeană de
Pensii Gorj în baza Legii nr. 19/2000; s-a respins acțiunea civilă formulată
împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Gorj, având ca obiect emiterea unei
noi decizii de pensionare în baza art. 107 alin. (3), art. 103 alin. (1), (2)
și (4) și art. 2 lit. a), c), d) și h) din Legea nr. 263/2010; s-a respins, ca
rămasă fără obiect, acțiunea formulată împotriva pârâtei SC
I.M.S.A.T.G.S.N.E.F.; s-a respins acțiunea civilă formulată împotriva pârâtului
Tribunalul Gorj.
Împotriva acestei
sentințe, a declarat recurs reclamantul A.N.
Prin Decizia nr. 4639
din 4 aprilie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins recursul
declarat de reclamant.
La data de 22 iunie
2012 împotriva acestei hotărâri A.N. a formulat contestație în anulare, înregistrată
pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. 1496/54/2012.
Prin Decizia nr. 8666
din 3 octombrie 2013 a Curții de Craiova, secția I civilă, s-a constatat
perimată contestația în anulare.
În motivarea acestei
decizii s-au reținut următoarele considerente:
Contestatorul a fost
citat la adresa indicată în cererea formulată iar la termenul de judecată din 6
septembrie 2012 părțile nu s-au prezentat în instanță și nici nu au solicitat
judecarea cauzei în lipsă, astfel că s-a dispus suspendarea cauzei, în temeiul
dispozițiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților.
Constatând că de la
data încheierii de suspendare cauza a rămas în nelucrare mai mult de un an din
vina părților, în conformitate cu dispozițiile art. 248 C. proc. civ., potrivit
cărora orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept dacă a rămas în
nelucrare din vina părții timp de un an și a dispozițiilor art. 252 C. proc.
civ., potrivit cărora perimarea se poate constata și din oficiu, în baza art.
248 și urm. C. proc. civ., instanța a constatat perimată contestația în
anulare.
Împotriva acestei
decizii a declarat recurs contestatorul A.N.
Dosarul a fost
înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la
data de 10 martie 2014, stabilindu-se termen la 26 iunie 2014.
Înalta Curte, la
termenul din 26 iunie 2014, a pus în discuția părților excepția
inadmisibilității recursului, pe care o va analiza cu prioritate, față de
dispozițiile art. 137 din C. proc. civ. și pe care o va admite, pentru
considerentele care succed:
În speță, recursul a
fost exercitat împotriva unei decizii irevocabile, prin care s-a constatat
perimată contestația în anulare exercitată împotriva unei decizii din recurs.
Împotriva hotărârii
judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții
imperative, de la care nu se poate deroga.
Potrivit art. 299
alin. (1) C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, sunt supuse
acestei căi de atac "hotărârile date fără drept de apel, cele date în
apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu
activitate jurisdicțională".
De asemenea, au acest
caracter, irevocabil, hotărârile date în recurs, când pricina a fost
soluționată prin reținerea unui incident procedural, cum este cel al perimării.
Or, așa cum s-a
menționat anterior, cu referire la dispozițiile procedurale care
circumstanțiază obiectul recursului, împotriva hotărârilor irevocabile nu mai
este deschisă această cale de atac.
Împrejurarea că în
art. 253 alin. (2) C. proc. civ. se menționează că "hotărârea care
constată perimarea este supusă recursului", nu poate fi înțeleasă în
sensul că este susceptibilă de această cale de atac și decizia prin care se
constată intervenit incidentul procedural al perimării.
Aceasta, întrucât
intenția legiuitorului nu a fost aceea de a deschide o nouă cale de atac a
recursului, după ce hotărârea a devenit irevocabilă fiind epuizat dreptul de a
exercita recurs.
La aceeași concluzie
conduce și coroborarea dispozițiilor art. 253 alin. (2) cu cele ale art. 299
alin. (1) C. proc. civ. și art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., texte care,
definind obiectul recursului, stabilesc în mod clar că acesta nu poate fi
reprezentat de hotărâri irevocabile.
Astfel spus,
hotărârea pronunțată asupra incidentului perimării poate fi atacată cu recurs
numai dacă și hotărârea care s-ar fi pronunțat în cererea perimată ar fi fost
susceptibilă de această cale de atac (după regula conform căreia accesoriul
urmează soarta principalului - "accesorium sequitur principale").
Or, potrivit art. 320
alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă
acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată cu contestație, respectiv Decizia
nr. 4639 din 4 aprilie 2012 a Curții de Apel Craiova.
Cum decizia
menționată este irevocabilă, nefiind supusă recursului, rezultă că și hotărârea
prin care s-a soluționat contestația în anulare îndreptată împotriva sa este
tot irevocabilă și, ca atare, potrivit legii ea nu poate face obiect al unui
recurs, chiar dacă, s-a constatat ca fiind perimată.
Prin urmare,
reținându-se că Decizia nr. 8666 din 3 octombrie 2013 a Curții de Craiova este
irevocabilă, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului și, față de
considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A.N. împotriva Deciziei nr.
8666 din 3 octombrie 2013 a Curții de Craiova, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 26 iunie 2014.
Procesat de GGC - AS