ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2062/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, astfel cum a fost precizată la termenele de judecată din data de 8 iulie 2011 și 9 septembrie 2011, reclamantul A.N. a chemat în judecată pârâții Casa Județeană de Pensii Gorj, Tribunalul Gorj și I.M.S.A.T.G.S.N.E.F. București, solicitând ca prin sentința ce va pronunța să se dispună anularea tuturor deciziilor cu nr. x emise de Casa Județeană de Pensii Gorj în baza Legii nr. 19/2000 prin care această pârâtă s-a pronunțat asupra pensionării sale, obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Gorj să emită o nouă decizie de pensionare cu aplicarea art. 107 alin. (3), art. 103 alin. (1), (2) și (4) și art. 2 lit. a), c), d) și h) din Legea nr. 263/2010, obligarea pârâtei SC I.M.S.A.T.G.S.N.E.F.

București să elibereze o adeverință privind veniturile lunare în perioada în care a fost angajat al acestei instituții și obligarea Tribunalului Gorj la plata sumei de 1.500 RON reprezentând prejudiciu decurgând din distrugerea adresei nr. 26831/1981 emisă de Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială Gorj aflată în Dosarul nr. 250/CM/2002 al Tribunalului Gorj.

Prin Sentința civilă nr. 6710 din 7 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj s-a respins ca tardivă contestația formulată împotriva deciziilor emise de Casa Județeană de Pensii Gorj în baza Legii nr. 19/2000; s-a respins acțiunea civilă formulată împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Gorj, având ca obiect emiterea unei noi decizii de pensionare în baza art. 107 alin. (3), art. 103 alin. (1), (2) și (4) și art. 2 lit. a), c), d) și h) din Legea nr. 263/2010; s-a respins, ca rămasă fără obiect, acțiunea formulată împotriva pârâtei SC I.M.S.A.T.G.S.N.E.F.; s-a respins acțiunea civilă formulată împotriva pârâtului Tribunalul Gorj. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul A.N.

Prin Decizia nr. 4639 din 4 aprilie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins recursul declarat de reclamant. La data de 22 iunie 2012 împotriva acestei hotărâri A.N. a formulat contestație în anulare, înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. 1496/54/2012. Prin Decizia nr. 8666 din 3 octombrie 2013 a Curții de Craiova, secția I civilă, s-a constatat perimată contestația în anulare. În motivarea acestei decizii s-au reținut următoarele considerente: Contestatorul a fost citat la adresa indicată în cererea formulată iar la termenul de judecată din 6 septembrie 2012 părțile nu s-au prezentat în instanță și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel că s-a dispus suspendarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 C. proc.

civ., pentru lipsa părților. Constatând că de la data încheierii de suspendare cauza a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, în conformitate cu dispozițiile art. 248 C. proc. civ., potrivit cărora orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an și a dispozițiilor art. 252 C. proc. civ., potrivit cărora perimarea se poate constata și din oficiu, în baza art. 248 și urm. C. proc. civ., instanța a constatat perimată contestația în anulare. Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul A.N. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 10 martie 2014, stabilindu-se termen la 26 iunie 2014. Înalta Curte, la termenul din 26 iunie 2014, a pus în discuția părților excepția inadmisibilității recursului, pe care o va analiza cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 din C. proc.

civ. și pe care o va admite, pentru considerentele care succed: În speță, recursul a fost exercitat împotriva unei decizii irevocabile, prin care s-a constatat perimată contestația în anulare exercitată împotriva unei decizii din recurs. Împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga. Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, sunt supuse acestei căi de atac "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională". De asemenea, au acest caracter, irevocabil, hotărârile date în recurs, când pricina a fost soluționată prin reținerea unui incident procedural, cum este cel al perimării.

Or, așa cum s-a menționat anterior, cu referire la dispozițiile procedurale care circumstanțiază obiectul recursului, împotriva hotărârilor irevocabile nu mai este deschisă această cale de atac. Împrejurarea că în art. 253 alin. (2) C. proc. civ. se menționează că "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului", nu poate fi înțeleasă în sensul că este susceptibilă de această cale de atac și decizia prin care se constată intervenit incidentul procedural al perimării. Aceasta, întrucât intenția legiuitorului nu a fost aceea de a deschide o nouă cale de atac a recursului, după ce hotărârea a devenit irevocabilă fiind epuizat dreptul de a exercita recurs. La aceeași concluzie conduce și coroborarea dispozițiilor art. 253 alin. (2) cu cele ale art. 299 alin. (1) C. proc.

civ. și art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., texte care, definind obiectul recursului, stabilesc în mod clar că acesta nu poate fi reprezentat de hotărâri irevocabile. Astfel spus, hotărârea pronunțată asupra incidentului perimării poate fi atacată cu recurs numai dacă și hotărârea care s-ar fi pronunțat în cererea perimată ar fi fost susceptibilă de această cale de atac (după regula conform căreia accesoriul urmează soarta principalului - "accesorium sequitur principale"). Or, potrivit art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată cu contestație, respectiv Decizia nr. 4639 din 4 aprilie 2012 a Curții de Apel Craiova.

Cum decizia menționată este irevocabilă, nefiind supusă recursului, rezultă că și hotărârea prin care s-a soluționat contestația în anulare îndreptată împotriva sa este tot irevocabilă și, ca atare, potrivit legii ea nu poate face obiect al unui recurs, chiar dacă, s-a constatat ca fiind perimată. Prin urmare, reținându-se că Decizia nr. 8666 din 3 octombrie 2013 a Curții de Craiova este irevocabilă, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului și, față de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A.N. împotriva Deciziei nr. 8666 din 3 octombrie 2013 a Curții de Craiova, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2014. Procesat de GGC - AS