ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1705/2013

Deliberând, în condițiile art. 256 C.

proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări

sociale la data de 17 februarie 2011,

contestatorul

M.C. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a Ministerului

Administrației și Internelor, anularea deciziei din data de 27 decembrie 2010, emisă

de către intimată și obligarea intimatei la restituirea sumelor de bani reținute

fără titlu, iar în subsidiar, modificarea cuantumului pensiei acordate prin aceasta.

Prin sentința civilă nr. 3274/2011 din

data de 12 mai 2011 pronunțată în Dosarul nr. 3010/95/2011, Tribunalul Gorj, secția

conflicte de muncă și asigurări sociale,

a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București,

secția conflicte de muncă și asigurări sociale, reținând că decizia contestată a

fost emisă la data de 27 decembrie 2010, când era în vigoare în Legea nr. 19/2000,

ale cărei dispoziții sunt aplicabile în privința procedurii de contestare.

A motivat Tribunalul că, potrivit art.

156 din Legea nr. 19/2000, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva

caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială

își are domiciliul reclamantul, iar celelalte cereri se adresează instanței în a

cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediu pârâtul. în cazul de față, fiind

vorba de o cerere îndreptată împotriva Casei de Pensii a Ministerului Administrației

și Internelor, competența de soluționare a cererii revine instanței de la sediul

intimatei, respectiv Tribunalului București.

După declinare, cauza a fost înregistrată

pe rolul Tribunalului București,

secția a VlII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, iar la termenul de judecată

din data de 4 ianuarie 2013 instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței

teritoriale a Tribunalului București.

Prin sentința civilă nr. 22 din 4 ianuarie

2013, pronunțată în dosarul nr. 45272/3/2011, Tribunalul București, secția a VlII-a

conflicte de muncă și asigurări sociale,

a

admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, și, constatând ivit conflictul negativ de

competență, în temeiul art. 21 și art. 22 C. proc. civ., a înaintat cauza

Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În motivarea hotărârii, Tribunalul a reținut

că potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de

pensii publice, care a abrogat Legea nr. 19/2000, competența de soluționare a cauzei

aparține instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința

reclamantului.

Totodată, Tribunalul a mai reținut că potrivit

art. 156 din Legea nr. 263/2010, prevederile legii speciale referitoare la jurisdicția

asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile C. proc. civ. și ale Legii

nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Or, potrivit art. 725 alin. (1) C.

proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării

ei în vigoare, și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, iar procesele

în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor

continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit alin. (2).

În consecință, față de prevederile Legii

nr. 263/2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art. 156 din

Legea nr. 19/2000, în baza art. 158 și urm. C. proc. civ., raportat la art. 154

alin. (1) din Legea nr. 263/2010, instanța a reținut că aparține Tribunalului Gorj,

în circumscripția căruia se află reședința reclamantului, competența de soluționare

a cererii formulate.

Asupra conflictului negativ de competență

ivit, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Cererea dedusă judecății este o contestație

împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010 emise de

o casă sectorială de pensii, anume Casa de Pensii din cadrul Ministerului Apărării

Naționale.

Decizia contestată a fost emisă la data

de 27 decembrie 2010, iar sesizarea instanței a fost făcută la data de 17 februarie

2011.

La data emiterii deciziei contestate era

în vigoare textul art. 156 din Legea nr. 19/2000 ce stabilea competența de soluționare

a „celorlalte cereri", ce nu sunt îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva

caselor teritoriale de pensii, în favoarea instanței în a cărei rază teritorială

își are domiciliul sau sediul pârâtul.

Legea nr. 19/2000 a fost abrogată în temeiul

art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,

respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2011, astfel încât la data sesizării instanței

de judecată era în vigoare noua lege care cuprinde dispoziții privitoare la competență

în art. 154.

Potrivit art. 154 din Legea nr. 263/2010,

„cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva

caselor sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul

sau sediul reclamantul".

Prin urmare, odată cu intrarea în vigoare

a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire

la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele case de pensii

ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și

S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluționează de instanța de

la domiciliul reclamantului.

În raport de dispozițiile art. 725

alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt de imediată

aplicare, norma de competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154

din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.

Cum, în speță, instanța a fost învestită

cu o cerere îndreptată împotriva unei case de pensii sectoriale, iar potrivit

art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, o astfel de cerere trebuie adresată instanței

de la domiciliul reclamantului, instanța competentă teritorial să judece cauza este

cea de la domiciliul reclamantului, respectiv Tribunalul Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția conflicte

de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 26 martie 2013.