ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1870/2010

Asupra recursului civil de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin sentința nr. 1696 din 12 noiembrie 2008, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis excepția lipsei calității procesuale active. A respins cererea formulată de reclamantul M.V. în contradictoriu cu pârâtul M.E.C. ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. A respins ca neîntemeiată cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că notificarea a fost formulată de H.F.E.B., iar calitatea de moștenitor testamentar, de care se prevalează reclamantul trebuie dovedită prin certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor, emis de autoritățile române sau recunoscut de acestea.

Cum Regulamentul nr. CE/44/2001 nu se aplică în materia succesiunii, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 105/1992, inclusiv în ceea ce privește recunoașterea pe teritoriul României a certificatului de moștenitor. Defuncta H.F.E.B. a încheiat în favoarea reclamantului un testament cu titlu particular cu privire la proprietatea sa din Bacău, fără a preciza numărul poștal, ceea ce face imposibilă identificarea în concret a imobilului. Prin Decizia nr. 369 din 3 iunie 2009, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul declarat de reclamant împotriva sentinței pe care a desființat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Instanța de apel a reținut că reclamantul a solicitat restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri, în condițiile legii, pentru imobilul situat în Bacău, ce a fost dobândit de la antecesoarea sa, H.F.E.B., care a decedat la data de 31 mai 2005. În dovedirea calității sale de succesor, reclamantul a depus certificatul de calitate de moștenitor din 25 martie 2009, emis de B.N.P. G.F., din care rezultă că este succesorul testamentar al defunctei, testamentul fiind întocmit de către defunctă la data de 4 noiembrie 2004 la biroul dr. H.M. și dr. M.R., notari publici în Austria. Din certificatul de calitate de moștenitor rezultă faptul că imobilul testat este situat în Bacău, str. Oituz nr. 26, motiv pentru care reclamantul are calitate procesuală activă.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs M.E.C.I. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a arătat că decizia este nelegală, deoarece instanța de apel nu a ținut cont de faptul că H.F.E.B. a formulat notificare pentru restul de teren nerestituit, că are în proprietate imobilul din Bacău, și că din testament nu rezultă imobilul asupra căruia s-a testat. Astfel, instanța de apel nu a reținut că testamentul nu îndeplinește o condiție de fond, respectiv identificarea concretă a imobilului. Din actele aflate la dosar rezultă că defuncta a fost proprietara imobilului situat în Bacău, în suprafață de 850 mp, iar în testament nu este individualizat imobilul testat.

Recurentul a arătat că certificatul de calitate de moștenitor nu reprezintă titlu de proprietate, iar reclamantul nu are calitate procesuală activă. Criticile formulate permit încadrarea recursului în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar nu sunt fondate, pentru cele ce se vor arăta în continuare. În procesul civil, reclamantul, fiind cel care inițiază demersul judiciar, trebuie să justifice atât calitatea procesuală pasivă a celui chemat în judecată, cât și calitatea procesuală activă. Succesorul cu titlu particular al autorului, cum ar fi beneficiarul unui legat cu titlu particular, are calitate procesuală activă numai în limitele legatului transmis. În cauză, H.F.E.B., autoarea reclamantului a formulat notificare, prin care a solicitat acordarea de măsuri reparatorii, în condițiile Legii nr. 10/2001 pentru imobilul situat în Bacău, iar ulterior, a testat reclamantului imobilul din Bacău.

Recurenta susține că reclamantul nu are calitate procesuală activă, deoarece nu este suficientă prezentarea certificatului de calitate de moștenitor, fiind necesar ca în testament să se fi individualizat imobilul testat. Această susținere nu poate fi reținută, deoarece lipsa calității procesuale active, ca excepție de fond, nu se confundă cu netemeinicia fondului pretențiilor deduse judecății. Or, în cauză, reclamantul justifică calitatea procesuală activă, deoarece a dovedit că este succesor cu titlu particular al autoarei sale, care a solicitat prin notificare măsuri reparatorii pentru imobilul ce a rămas nerestituit din proprietatea sa situată în Bacău, și a testat reclamantului imobilul din Bacău.

Chestiunea identității dintre imobilul ce face obiectul notificării, și imobilul, ce face obiectul legatului cu titlu particular, poate fi analizată numai în urma cercetării fondului pricinii. De altfel, avându-se în vedere că, prin sentința civilă nr. 68 din 9 martie 2000, Tribunalul Bacău, în urma admiterii în parte a acțiunii promovate de H.F.E.B., a dispus restituirea către aceasta a imobilului situat în Bacău, format din clădire și suprafața de 850 mp teren aferent, iar prin notificarea au fost solicitate măsuri reparatorii pentru diferența ce a făcut parte din fosta proprietate, și în lipsa oricăror alte înscrisuri privind existența altor proprietăți ale autoarei reclamantului, operează prezumția simplă că obiectul testamentului îl reprezintă imobilului.

Dar, așa cum s-a arătat, problema identității între imobilul ce face obiectul notificării și imobilul ce face obiectul legatului urmează a face obiectul cercetării fondului, deoarece în cadrul procedurii prevăzute de Legea nr. 10/2001, cercetarea fondului înseamnă, printre altele, și stabilirea împrejurărilor legate de existența proprietății, ceea ce presupune identitate între imobilul solicitat și cel preluat abuziv de stat. Față de cele arătate și în aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de pârât se va respinge ca nefondat. Cât privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de reclamantul - intimat, aceasta va fi respinsă, având în vedere că nu au fost depuse la dosar înscrisuri din care să rezulte că au fost efectuate cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul M.E.C.I. împotriva Deciziei nr. 369 din 3 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul - reclamant M.V. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2010.